„Mujale Coloja”. În Cojocna și Cămărașu trebuie puse plăcuțe în limba rromani

Fotomontaj: Toate inscripțiile oficiale din cele două comune trebuie să fie bilingve

„Mujale Coloja” ar trebui să scrie pe Primăria din Cojocna, spre mândria locuitorilor de etnie rromă care trăiesc în această comună. Inscripţionarea denumirii localităţii şi a instituţiilor publice, precum şi afişarea anunţurilor de interes public în limba rromani este un drept al cetățeniilor de etnie rromă atunci când ponderea acestora este de peste 20% din numărul total al locuitorilor. Inscripţiile lipsesc însă în cele două comune clujene, Cămăraşu şi Cojocna, unde, potriviti rezultatelor finale ale recensământului din 2011, populaţia rromă depăşeşte procentul amintit. Cei doi primari consideră că mult mai importante sunt alte probleme ale comunităţilor rrome, precum educaţia, locurile de muncă, condiţiile de locuit etc.

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan susţine că decizia privind inscripţiile în limba rromani aparţin primăriilor şi respectivele decizii se vor lua în şedinţele de consiliului local. Rromi nu protestează şi nici nu folosesc cuvinte usturătoare, de genul „Jakere Koliba” (Plecaţi acasă!) la adresa celor care ar trebui să le acorde dreptul oferit prin lege. Şi-ar dori totuşi ca legea să fie respectată.

Potrivit recensământului făcut în anul 2011, în judeţul Cluj, în comuna Cojocna, locuitorii de etnie rromă reprezintă 21, 58% din întreaga populaţie, iar în comuna Cămăraşu, procentul populaţiei de etnie rromă este de 20, 38%. „Denumirea localităţii Cojocna în ţigăneşte este «Coloja», iar pentru Cămăraş s-ar putea accepta numele deja existent din limba maghiară, Pusztakamarás“, spune Pavel Doghi, preşedintele Asociaţiei „Amare Phrala- Fraţii noştri” din Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte felul în care vor arăta inscripţiile de pe instituţiile publice, (poliţie, primărie etc.) există mai multe variante. „Pentru a ajunge la o denumire oficială, general acceptată, ne vom consulta cu profesorul Gheorghe Sarău, cel care a întocmit abecedarul în limba rromani şi vom avea în vedere dialectul căldărarilor. Nu avem un cuvânt neapărat pentru «poliţie», în popor poliţiştilor li se spune «gabori». În Slovacia şi în Cehia, în localităţile în care trăiesc rromi, primăriile poartă şi inscripţia în limba rromani «Mujale» (mujalo-primar, mujale-primărie), iar tribunalul, inscripţia Kriss”, precizează Pavel Doghi preşedintele „Amare Phrala”.

Profesorului universitar care a pus bazele învăţământului pentru romi în România, Gheorghe Sarău, propune pentru inscripţiile de pe instituţiile publice următoarele formule: Primarie – i Mujalin [i muialin], i Komuna [i comuna], Poliţie – o Śingalipen [o şingalipen], Cabinet Medic de Familie – O kabineto e doktorosqo e familiaqo [o cabineto e doctorosco e familiaco], Spital- E nasvalenqo kher [E nasvalengo kher], O kher e nasvalenqo [o kher e nasvalengo], Finanţe – E lovimatenqo ofiso [e lovimatengo ofiso]; E lovenqi administracia [E lovenghi administraţia], Tribunal – I Krislin; E krisaqo kher [E krisaco kher].

Limba rromani luată în şuturi de profesorii români

Referitor la faptul că în judeţul Cluj, rromii din cele două comune, deşi sunt îndreptățiți să aibă inscripţii în limba maternă, nu se bucură încă de acest drept, lingvistul Gheorghe Sarău consideră că aceste inscripţii sunt la fel de importante ca şi cele în alte limbi ale minorităţilor, cu o condiţie: ca beneficiarii să cunoască, pe de o parte, să citească, şi pe de altă parte, să cunoască valorile literelor rrome.

În opinia lingvistului, contrar multor păreri că rromi nu se dau în vânt după şcoală, aceştia manifestă interes pentru limba lor maternă: „Cei din comunităţile de rromi sunt interesaţi să înveţe limba dacă sunt ajutaţi şi nu intimidaţi. 260.000 elevi rromi frecventează grădiniţa, clasa pregătitoare, iar în clasele I-XII, 32.000 – 33.000 dintre ei studiază 3-4 ore săptămânale de limba rromani şi de istoria şi tradiţiile rromilor. 800-900 învaţă integral în limba rromani (cu 3-4 ore/ săptămână, obligatorii, de limba română ).

Însă, rromii interesaţi cu adevărat de limba lor întâmpină adesea obstacole. „Principalul obstacol pentru cei interesaţi să studieze limba rromani este paternalismul celorlalţi, al învăţătoarei, al directoarei, al profesorilor. «Ce vă trebuie vouă limba asta?“. În subconștientul lor se tem, evident, să nu-şi piardă normele. Dar e loc pentru toţi, căci – din fericire – elevi rromi există peste tot”, spune părintele abecedarului în limba rromani, Gheorghe Sarău.

Limba rromani vorbită este diferită în anumite zone ale ţării însă structura morfologică a limbii este aproape identică: „Diferenţele dialectale se regăsesc la nivel lexical doar. Celelalte, la nivel fonetic, aşa ca în toate limbile, sau morfologic – sunt minore, astfel încât putem vorbi de o înaltă comprehensibilitate între diferitele varietăţi dialectale ale limbii rromani. O limbă se judecă nu după cuvinte, ci după structură, după scheletul morfologic. Din fericire, structura morfologică este aproape identică în toate idiomurile rrome. Cele mai vorbite dialecte, la noi, sunt: ursăresc, căldărăresc (aici se include şi idiomul rromilor gabori), spoitoresc şi carpatic”, explică profesorul universitar Gheorghe Sarău. În Transilvania, predomină dialectul carpatic.

Puştii romi, câtă frunză, câtă iarbă

Pe de altă parte, unii dintre reprezentanţii etniei rome consideră că dreptul de a avea inscripţii oficiale în limba rromani este mai puţin important, stringente fiind altfel de problemele. „Nu ştiu cât m-ar putea ajuta în afară că aş fi mândru să văd asemenea inscripţii. Este în regulă să le avem, dar mai important este să se rezolve nevoile majore cu care se confruntă etnia rromă: educaţia şi locurile de muncă”, afirmă Marius Lakatos, consilier în cadrul Consiliului Judeţean Cluj.

Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi primarul comunei Cămăraşu, unde din cei 425 de copii, preşcolari şi şcolari, 60% sunt de etnie romă. „Cei din comunitatea rromă nu au cerut asemenea inscripţii. Dialogul este permanent şi este foarte deschis cu ei. Cu inscripţiile nu se rezolvă nu ştiu ce probleme. Încercăm mai degrabă să ameliorăm problemele reale legate de educaţie (abandonul şcolar, absenţele), de aceea am creat un centru after-school, singurul care funcţionează în judeţ şi cele legate de locuire”, spune primarul comunei Cămăraşu, Marcel Mocean.

Rromii, calfe şi zidari la Băile din Cojocna

În comuna Cojocna, tăbliţe cu inscripţii în limba rromani se vor pune abia în toamnă. „Dacă în lege se prevede acest lucru, noi nu vom avea reţineri. După ce în toamnă drumul va fi gata reparat se vor pune şi aceste inscripţii”, afirmă primarul comunei, Ioan Şerban. De altfel, în comuna Cojocna s-a demonstrat că românii şi rromi pot convieţui dacă există doar puţină bunăvoinţă. Anul trecut, fostul administrator al Băilor de la Cojocna, Remus Beldean, se plângea în presa clujeană de faptul că rromi alungă turiştii deoarece au provocat pagube şi au avut un comportament agresiv. Acesta a recurs chiar la măsuri „speciale”: „În cazul în care angajații vor fi asaltați de romi care distrug și refuză să își plătească biletele la intrare, vor avea obligația să sune la 112 și să cheme Poliția. Dacă nu se rezolvă nici așa, vom chema jandarmii pentru a-i potoli. Să sperăm că așa lucrurile își vor reveni la normal. Vrem să le arătăm rromilor că nu e așa cum cred ei, că dacă sunt mulți și puternici fac legea”. Totul a fost numai o diversiune creată de fostul administrator al staţiunii care trebuia să plece, explică actualul administrator al Băilor Cojocna, Liviu Bojan. Din luna august a anului trecut, când administratorul a fost schimbat, rromii au trăit în pace, ba mai mult, au pus umărul la lucrările de reabilitare ale staţiunii. „Acum este linişte şi pace. Le-am dat de lucru rromilor. Le-am dat o pâine. Iar ei sunt foarte harnici şi înţelegători. Patru lideri ai lor din Cojocna au firme şi aşa au ajuns să lucreze pe rând 50-60 de rromi. Au pus pavajul pentru terasa de afară, au zugrăvit o sală mare de mese, au construit piscina pentru copii şi un bar de cinci stele”, spune Liviu Bojan.

Rromii de la Cojocna au reuşit să se integreze dacă au fost ascultaţi şi înţeleşi. „Trebuie ascultaţi şi aceşti oameni. Sunt ai noştri şi trebuie să-i civilizăm. Este grav ce s-a întâmplat anul trecut. Dacă nimeni nu încearcă să-i ajute, tot noi ca societate vom avea de suferit. Francezii au şi ei ţiganii lor, dar nu-i vezi tăvăliţi prin ziare. Au ştiut cum să lucreze cu ei, să le dea de lucru, iar dacă au o pâine, un salariu atunci nu crează problemele. Îmi pare bine că am reuşit să-i integrăm. Este un pas mare. Toate lucrările din comună, reabilitarea şcolii, a drumurilor, se pot face cu rromi care au dat dovadă că sunt pricepuţi şi harnici”, concluzionează administratorul staţiunii, Liviu Bojan

Limba romani, rromani sau țigănească face parte din grupul indic, ramura indo-ariană a limbilor indo-europene, fiind similară cu limbi precum hindi şi punjaba. În toată lumea, sunt aproximativ 4, 8 milioane de vorbitori de romani, țara cu cei mai mulți vorbitori fiind România (273.500 de persoane), urmată de Slovacia (253.943). Alte țări unde numărul de vorbitori este peste 100.000 sunt Cehia, Bulgaria şi Ungaria. În termeni de procente din populația țărilor, Slovacia este pe primul loc cu 4, 8% populație vorbitoare de limbă romani; România este pe locul 6, cu 1, 2%. Numele de „țigani“ (zingari, tsigans, zigeuner, cigani, cikani in alte limbi) provine din grecescul „athinganein“, (tradus: „a nu se atinge“), numele unei secte din Imperiul Bizantin care practica izolaționismul, cu care romii au fost confundați. Alți termeni folosiți în alte limbi sunt cei derivați din termenul „egiptean”, respectiv „gypsy“, „gitano“, etc și se bazează pe faptul că în evul mediu se presupunea că originea țiganilor ar fi fost din Egipt.

Publicitate

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu