Mahalalele transformate în periferii. Viaţa la extremităţile oraşului

Doi localnici de pe strada Cantonului au pozat pentru Transilvania Reporter ca pescari pe una dintre bălțile uriașe de pe stradă/ Foto: Dan Bodea

Au trecut aproape doi ani de când „Transilvania Reporter” publica un articol care analiza distribuţia votului în Cluj la alegerile locale din iunie 2012. Materialul intitulat „Primarul din mărginimea oraşului” şi harta prezentată (o redăm din nou) indicau limpede că votul locuitorilor de la periferiile oraşului au fost decisive în realegerea lui Emil Boc. Astăzi, se poate spune că, în ipoteza în care votanţii din hotarul oraşului au ales pragmatic şi nu emoţional, ei s-au înşelat. Dacă nici în centrul oraşului nu s-au schimbat prea multe sub actuala administraţie, dar există măcar proiecte, periferia este complet ignorată. Dezvoltare urbanistică lăsată la voia întâmplării, lipsa mijloacelor de transport, noroiul uliţelor neasfaltate, toate sunt semne ale indiferenţei primarului la nevoile celor care l-au votat. O primă trecere în revistă a stării de locuire la extremităţile oraşului a iniţiat, în 1937,   ziarul „Naţiunea română”. De atunci, desigur, s-au făcut progrese. Mahalalele au fost redenumite periferii şi nivelul  de viaţă a crescut. Diferenţele de calitate a locuirii faţă de centru se menţin însă şi tind să o facă pe termen lung în absenţa unor politici publice dedicate estompării lor.

În martie 1937, ziarul „Naţiunea română” inaugura o serie de reportaje menite să analizeze starea mahalalelor Clujului. Reportajele semnate cu pseudonimul Milu Mălin aveau în intenţie să arate cum locuiesc proletarii de origine română care se adunau în număr tot mai mare în oraş şi de a oferi informaţii autorităţilor despre nevoile acestora. Tabloul deprimant înfăţişat atunci nu mai este desigur de actualitate, dar anii care au tranformat mahalalele în periferii  n-au şters diferenţa de calitate a locuirii dintre centru şi extremităţile oraşului. Dacă centrul arată cum arată, o scurtă privire pe la periferii, acolo unde se află cei mai mulţi dintre votanţii actualei administraţii, dezvăluie zone unde locuitorii oraşului cu pretenţii de capitală europeană sunt privaţi de elemente fundamentale ale unui trai decent.

 

Babilonul de la Gară

Gara Clujului, teoretic o poartă de intrare în oraş, şochează prin dezordine şi promiscuitate. Deşi s-a discutat ani de zile despre modernizarea pieţei din faţa gării, locul arată la fel. Clădirea Gării Mici este tot mai ruinată, ea nu a fost niciodată o operă în materie de arhitectură, dar acum a ajuns să arate deplorabil. Decolorată, prăfuită, cu ferestrele estompate de mizerie şi devenită inutilă, clădirea ar putea fi transformată, i  s-ar putea da altă destinaţie, iar serviciile ei să fie preluate de Gara mare,   dar este lăsată de izbelişte de 20 de ani încoace.

Aventura din pasaj

În pasaje este întuneric, umezeală şi au devenit loc de refugiu pentru oamenii străzii. De câteva ori, de acolo a ridicat poliţia grupuri de prostituate. Protejaţi de ochii străzii, în pasaje îşi fac nevoile oamenii fără adăpost sau beţivii oraşului. Cetăţenii din zonă, cu ani în urmă, au cerut o trecere de pietoni la suprafaţă, chiar în faţa pasajului, tocmai pentru a evita trecerea subterană, deşi aceasta ar fi menirea ei. Iar primăria a făcut-o, pasajul rămânând în continuare o piedică în calea pietonilor şi nu o variantă mai  uşoară de a străbate intersecţia.  Staţia de troleibuz de la Gară este , aşa cum o numeşte un vânzător de la chioşcul de ţigări: Babilonul de la Gară. Aici urcă şi coboară, vin şi pleacă spre oraş  navetişti, muncitori sau studenţi, elevi,   ţărani cu marfă sau romi veniţi la cerşit în oraş. Aici se face şi prima haltă în programul de cerşit, copiii murdari ai gării fiind primii care te întâmpină, sunt ghizi perfecţi în babilonul lor.   Pe lângă calea ferată cresc tufişuri ca în pădure, se adună maldăre de gunoi, iar trotuarele sunt adevărate trasee de aventură: rareori găseşti asfalt întins pe mai mult de un metru. Zona Someşului, de-a lungul apei, arată ca o vale ce trece prin junglă, împădurită, copleşită de hăţişuri. g Îmi plimb zilnic câinele pe aici, dar nu e un loc bun nici pentru asta, dar pentru o plimbare de recreere! Apa e murdară, iar malurile sunt pline de buruieni, de tufişuri, de gunoaie. Nu cred că aşa ar trebui să arate o zonă verde cu o apă curgătoare într-un oraş ca al nostru! Sigur, într-un cartier cu bogaţi au făcut faleză, dar aici măcar o curăţare să facă!h se plânge domnul Grigoraş care-l plimbă zilnic pe Bozo pe malul apei.

 

Maidanezii de la Cluj

Lângă Spitalul de Recuperare de pe strada Decebal s-a aciuat o turmă de câini comunitari. Localnicii se plâng că pot deveni periculoşi pentru copii. g Când se întâlnesc câinii Spitalului cu cei de pe calea ferată iese o larmă de zici că eşti la turma de oi. Nu e normal să avem câini vagabonzi în oraş şi nici să ne gândim că poate într-o zi ne atacă copiii sau bolnavii care ies de la spitalh spune doamna Ana care stă  vis a vis de clădirea spitalului. Trotuarul de pe strada Căii Ferate este un dezastru, iar locatarii spun că au cerut de câteva ori refacerea lui dar g dacă nu se vede din Centru, e ca şi cum n-ar exista!h. Dincolo de calea ferată, pe strada Gării, se ridică praful de un metru când trec maşinile, iar vara pasc liniştite caprele. Deşi e un fel de zonă industrială, asta nu-i împiedică pe oameni să culeagă muşeţel sau măceşe de pe câmpuri.

Parcuri ca în sălbăticie

Parcurile din zona Gară-Iris sunt de nefrecventat. În parcul Feroviarilor este de-a dreptul periculos să mergi, vară sau iarnă acolo s-au aşezat mizerii peste mizerii, ruine şi oameni ai străzii, ca într-un film de coşmar. Este un teritoriu abandonat de CFR pentru că nu mai are bani să-l întreţină şi nimeni altcineva nu a cutezat să se apuce de el. Iarna, de acolo duc lemne cei care nu au cu ce să se încălzească, iar vara culeg iarbă pentru iepuri sau alte animale de pe lângă case. În zona Gării poţi să vezi găini în curţile blocurilor sau case dărăpănate din care hoţii duc bucată cu bucată  până când au ajuns să li se vadă grinzile goale.

Dincolo de pod, lângă benzinărie mai este un parc, dar nici acolo nu poţi merge din cauza noroiului. Degeaba au fost instalate un coş de baschet şi câteva bănci, în parcul acela nu stă nimeni să admire podul ruginit al CFR care taie cerul sau spatele unor clădiri industriale în ruină.

Chiar în faţa Gării se află o satuie, plasată  lângă o fântână arteziană. Dincolo de faptul că amândouă sunt realizări destul de slabe din punct de vedere estetic, fântâna a fost vopsită într-un albastru azuriu, total nepotivit cu restul decorului, iar vopseaua proastă se scorojeşte şi iarna şi vara. Figura tragică a eroului Horea şi aspectul grosolan,   murdar al fântânii sunt două imagini care nu se potrivesc, niciuna dintre ele, cu traficul şi arhitectura locului.

 

Someşeni, uitat de lume

 

Strada Cantonului din cartierul clujean Someşeni este încă un exemplu al nepăsării autorităţilor. Deşi casele sunt racordate la sistemul de canalizare, iluminatul funcţionează iar gunoiul se ridică cu regularitate, lipsa asfatului şi a trotuarelor este cea mai mare problemă pentru locuitorii din zonă, plătitori de taxe şi impozite ca toţi ceilalţi clujeni. Bălţile şi noroiul până la glezne sunt la ordinea zilei în perioada iernii, iar praful în lunile de vară este greu de suportat.

„Este o mizerie cruntă. Ne doare lipsa asfaltului şi a trotoarelor şi ar putea să ne deschidă drumul spre strada Traian Vuia să avem acces la mijloacele de transport fără să ne simţim uitaţi de lume Circulaţia în zonă este una pe riscul tău. Este plin de câini care se înmulţesc cu zecile şi plin de oameni dubioşi care stau să te pândească la colţ”, a declarat pentru Transilvania Reporter o femeie care se îndrepta spre locul de muncă pe traseul greu de imaginat pe care îl parcurge zilnic. În acest moment oamenii traversează calea ferată pentru a ajunge la o cărare îngustă, plină de bălţi şi noroi care îi scoate în apropierea staţiei de autobuz de pe strada Traian Vuia. Mulţi locuitori spun că trebuie să ai mare curaj să parcurgi acea potecă pe timp de noapte, din cauza câinilor şi a hoţilor care sunt în stare să îţi dea în cap pentru un leu din buzunar. În plus, la trecerea de pietoni oamenii trec printr-o nouă provocare din cauza lipsei unui semafor care să le asigure trecerea în condiţii de siguranţă pe o stradă atât de circulată.

O plimbare pe străzile cartierului Someșeni nu este de bun augur pentur încălțămintea dumneavoastră (Foto: Dan Bodea)

O plimbare pe străzile cartierului Someșeni nu va fi de bun augur pentru încălțămintea dumneavoastră (Foto: Dan Bodea)

 

Drepturi fără obligaţii

Deşi avem staţia asta de asfalt de 50 de ani şi ne omoară fumul şi praful lor, nu s-au gândit să ne facă şi nouă 50 de metri de asflat. Mai mult, familiile de romi din zonă nu ne deranjează pentru că au altă etnie, ci pentru că nu respectă nicio normă din lumea asta. Vă invit la o cafea aici în grădină şi să vedem dacă suportaţi să auziţi cum vorbesc pe drum. Sunt unii care lucrează sau care salută, dar legat de comunitatea aceasta de romi aş întreba autorităţile că dacă au comasat atâtea suflete, de ce nu menţin salubritatea în zonă?. I-ar putea determina să îşi menţină curăţenia şi fiind atâţia asistaţi social i-ar putea pune să curăţe. Să curăţe după ei, nu după noi. Reproşez Primăriei şi acestei ţări că unii au dar drepturi şi alţii au doar obligaţii. Cei care au dreptul de a fi asistat social, nu au vreo obligaţie să respecte legeah, a precizat, Alexandru Dascăl, un locuitor de pe strada Cantonului. Potrivit acestuia taxele şi impozitele pe care le plătesc sunt de Cluj, nu sunt de Sânnicoară şi nu este normal să trăiască de ani de zile într-un cartier cu drumuri neasfaltate.

Noroi cât cuprinde

 

Soţului meu i-au spart maşina, unui vecin i-au fost furate scândurile din curte, altuia i-au furat bicicleta şi geanta din casă.  Poliţia a fost în comunităţile de romi, dar nu au îndrăznit să intre. Acum 15 ani cine îşi închidea maşina în faţa porţii?h, spune o femeie cu privire la actele de furt care au loc regulat în perimetrul zonei în care locuieşte. Oamenii spun că atât în privinţa asfaltării drumurilor cât şi a altor nemulţumiri au fost făcute sesizări la Primărie însă nimeni nu le ia în seamă. Tot în apropierea străzii Cantonului, pe terenul Regiei Autonome a Domeniului Public mormanele de pământ şi gunoaiele formează o imagine dezolantă. „Este o mizerie, ferească Dumnezeu!h, se plâng oamenii. Pe străzile Augustin Bena şi Turnului situaţia este la fel de dezastruoasă şi locuitorii ne arată cum au fost nevoiţi să sape şanţuri pe marginea drumului pentru ca apa să nu se retargă toată în grădini. „Când a explodat casa vecinului Pompierii nu au putut să vină şi omul a murit în casă. Salvarea vine până la un loc şi medicii ne spun să le ducem bolnavul la maşină. Le e frică să intre din cauza noroiuluih, a declarat clujenaul Mihai Bica. „Suntem prea puţini şi nimeni nu ne bagă în seamăh, sunt de părere locuitorii din zona cartierului Someşeni, aflaţi la marginea oraşului. Cu fiecare zi frustrarea lor este din ce în ce mai mare, la fel de mare ca nepăsarea autorităţilor locale.

Clujul dintre lacuri

 

Unul dintre centrele de interes ale orașului este cartierul Gheorgheni cu al lui Iulius Mall. De la deschiderea lui, zona s-a dezvoltat foarte mult iar prețurile imobiliarelor au crescut într-un ritm alert. Campusul studențesc a dat viață zonei și brusc, cele trei lacuri din cartier au devenit adevărate furnicare, mai ales pe timpul verii. Cartierul vecin, „Între Lacurih nu a ținut însă pasul  fiind astăzi „curtath de cei aflați în căutarea unei locuințe doar pentu proximitatea față de centrul comercial din zonă.

Cartierul „Între Lacurih este unul pestriț și plin de contraste. Vilele impunătoare alternează cu blocurile gri, unele reabilitate doar pe jumătate, iar zonele sălbatice locuite de oameni fără adăpost alternează cu noul parc de joacă din capătul cartierului.

 

- Pescuitul este o îndeletnicire comună în această zonă,   în care se mai cresc porci,   găini sau vaci. (Foto: Radu Hângănuț)

– Pescuitul este o îndeletnicire comună în această zonă, în care se mai cresc porci, găini sau vaci. (Foto: Radu Hângănuț)

Cartierul contrastelor

 

O plimbare prin acest cartier poate ridica multe semne de întrebare. Intrarea pe strada Între Lacuri dinspre Teodor Mihali servește drept scurt rezumat a ceea ce urmează: la doi pași de o locuință impunătoare și la câteva sute de metri de Iulius Mall se află o proprietate părăsită în fața căreia tronează o parcelă ocupată de mărăcini, vegetație sălbatică și gunoaie. Scenariul se repetă la capătul străzii Mureșului, unde dintre blocuri răsare o „poiană urbanăh abandonată pe care nu se află nicio construcție în contextul în care zona este recunoscută pentru numărul insuficient de spații de parcare.

O mică deviere de pe strada Dunării face însă legătura cu o altă față a Clujului european. O parcare neasfaltată și plină de bălți reprezintă poarta de intrare pe o stradă care, pe hartă, arată ca oricare alta. În realitate însă, aici există locuințe în aer liber, grădini unde se cresc găini și porci sau mici cabane improvizate ale celor care „pescuiesch în mlaștina din zonă. Toate acestea se întâmplă la mai puțin de 100 de metri de Parcul „Între Lacurih , o investiție de 450.000 de lei inaugurată în 2011.

Din centru, la periferie

 

Octav s-a mutat într-un bloc din cartierul „Între Lacurih în urmă cu șase ani după ce toată viața trăise la casă, în centrul orașului. A închiriat acea proprietate și s-a mutat aici pentru că avea nevoie de spațiu pentru familia sa. Îi place zona mai ales prin prisma faptului că cele două fetițe ale lui au mai mult spațiu de joacă, însă recunoaște că la capitolul „esteticăh, zona nu stă prea bine.

De șase ani de când m-am mutat eu aici nu s-a schimbat nimic cu excepția apariției acestui parc. Nu știu din ce interese s-a făcut așa un parc tocmai aici, dar este foarte bine că există și este un lucru foarte util, pentru că părculețele dintre blocuri sunt neîngrijite și periculoase. La marginea cartierului sunt multe zone ale nimănui. Oamenii mai cresc pe lângă bloc și câte un porc sau găini pentru că de teren nu se ocupă nimeni, deci nu are nimeni treabă cu ei. Este o zonă liniștită doar că nu arată prea bine. De la balcon și de la mare distanță poți spune că ai o priveliște foarte frumoasă. Să vezi dimineața lacul și zona aceasta nu e puțin lucru. Însă dacă dai o tură pe aici o sa vezi gunoaie, sticle și tot felul de lucruri care nu arată prea bineh, spune Octav.

Căutat de studenţi

Chiar dacă prețurile sunt ridicate, raportat la alte zone ale orașului și zona nu este printre cele mai primitoare, cartierul „Între Lacuri” este în continuare căutat, așa cum și agenții imobiliari au remarcat din experiența relațiilor cu clienții lor.

„Din punct de vedere imobiliar, cartierul Între Lacuri a devenit mai popular și mai căutat, datorită proximității față de Iulius Mall, chiar și FSEGA, proximitate care dă punctul forte al zonei. În general, la achiziționarea un imobil, cumpărătorii au în vedere și posibilitatea închirierii acestuia, iar FSEGA se bucură de un număr mare de studenți. În zonă se găsesc atât construcții noi, cât și construcții vechi, în stadii semifinisate, finisate clasic, până la finisate modern, chiar de lux. Prețurile la cumpărare, indiferent de etaj, nu sunt mai jos de 1000 Euro/mp, iar dacă extremitățile construcțiilor ( parter, ultimul etaj ) nu fac parte din căutările cumpărătorilor, prețurile urcă la peste 1100 Euro/mp”, explică Anca Mădălina Bolba, consultant imobiliar la o agenție din Cluj-Napoca.

Cu toate acestea, mulți dintre cei care se mută aici întâmpină mari probleme în ceea ce privește accesul la mijloacele de transport în comun. Iar în plus, în zonă există si persoane fără adăpost. Cu cât se îndepărtează de artera principală care unește cartierul Mărăști de cartierul Gheorgheni, Str. T. Mihaly respectiv, continuarea acesteia, Str. Alexandru Vaida-Voievod,   mijloacele de transport în cartierul Între Lacuri se rezumă la o singură linie, pe o singura stradă, respectiv Str. Dunării, linia 47 a CTPCN.  ”Proprietarii au nevoie de un autovehicul personal, însă, din nou, locurile de parcare sunt foarte puține, iar garajele în număr restrâns. Trebuie menționat faptul că accesul în zonă, în acest caz, este mai dificil. Se rezumă la mersul pe jos până la prima stație sau până la primul loc liber de parcare, care, de multe ori, nu este prea aproape de imobil. Cu toate acestea, zona Între Lacuri rămâne o zonă căutată din punct de vedere imobiliar, aici, investiția fiind sigură, datorită proximitatii zonei față de Iulius Mall”, adaugă Anca Bolba.

Text: Cristina Beligăr, Ruxandra Hurezean, Radu Hângănuț

[stextbox id=”custom”]

Promisiuni: PNL îi reproşează primarului Emil Boc că n-a făcut ce a promis pentru oraş:

  • înființarea unui birou de Poliție Locală în zona Gării – într-unul dintre spațiile deținute de primărie în zonă sau închirierea unui spațiu de la Poliția Transporturi Feroviare; un astfel de spațiu există, întrucât m-am interesat de acest lucru
  • instalarea unui sistem de iluminat public pe faleza Someșului din cartierul Grigorescu
  • modernizarea parcului de pe strada Oașului (intersecție cu strada Gării), de lângă baza sportivă Armătura
  • modernizarea parcului din spatele Operei Naționale
  • amenajarea unei rampe care să permită accesul mămicilor cu cărucioare și a persoanelor cu dizabilități spre stația mijloacelor de transport în comun de pe strada Aurel Vlaicu
  • realizarea analizei și studiilor necesare pentru construirea unor pasaje peste calea ferată pe strada Fabricii și Tăietura Turcului
  • refacerea cu pavaj și nu cu asfalt a străzilor Arany Janos, Nufărul și Cișmigiu, de lângă Parcul Mare
  • ridicarea info-chioșcurilor nefuncționale de pe domeniul public, la fel cum s-a întâmplat cu cabinele telefonice, după ce v-am atenționat asupra inutilității lor
  • amenajarea lacului 3 Gheorgheni, astfel încât să poată fi folosit ca spațiu de agrement
  • asfaltarea străzii Căpitan Grigore Ignat, așa cum tot promiteți din 2012
  • amenajarea unor alveole pe partea de coborâre, pentru stațiile de autobuz de pe strada Bună Ziua
  • refacerea și întreținerea pasajelor pietonale din Mănăștur
  • stabilirea unor locații clare și a unui program al piețelor volante, astfel încât posibilitatea comerțului cu produse locale să fie extins și în afara piețelor de cartier, sufocate de intermediari
  • afișarea pe site-ul primăriei a dispozițiilor primarului
  • demararea lucrărilor la parkingul din Hașdeu și la construcția Centrului Cultural Transilvania
  • introducerea unei linii de autobuz 30B, care să facă legătura între cartierele Gheorgheni și Grigorescu
  • introducerea unui linii de autobuz care să facă legătura între cartierele Gheorgheni și Zorilor
  • însușirea stemei originale a orașului
  • achiziția unei autoscări pentru pompieri, a încă unei mașini mici de intervenție și finanțarea înființării a două subunități ISU în oraș.
  • lărgirea podului de pe strada Porțelanului, din cartierul Iris

[/stextbox]

Ce spun urbaniștii

„Această problemă trebuie privită și dintr-o perspectivă sociologică. Din punct de vedere urbanistic, aceste cartiere sunt cele nou adăugate și întotdeauna nou-veniții sunt lăsați mai la margine. Așa se întâmplă în orice oraș din lumea aceasta. Chestiunea este că periferiile pot să fie luxoase sau amărâte. Noi ne încadrăm în a doua categorie. Cartierele Iris, Someșeni, Dâmbul Rotund sau Între Lacuri au fost plasate lângă zonele industriale. De la bun început aici au fost aduși oameni cu un anumit statut social. În cartierul Andrei Mureșanu, spre exemplu, au fost aduși funcționarii. În cele despre care vorbim au fost duși muncitorii care activau în diversele ramuri industriale care existau la acea vreme. Periferia nu este obligatoriu să aibă un confort scăzut. Acum se fac perferii cu standarde de confort foarte ridicate.” – Conf. dr. Arh. Mihaela Agachi, Facultatea de Arhitectură și Urbanism.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. DanT says:

    Trebuie inteles de ce au votat acele cartiere cu Boc … de exemplu, ca tot ati vorbit de Intre Lacuri: cartierul a fost asfaltat masiv pe vremea lui Apostu, inainte de asfaltare Dunarii fiind cu placi de beton din anii ’80. Alte strazi erau neasfaltate, iar azi sunt moderne, cu asfalt bun, parcari, stalpi de iluminat noi, etc. Intre Lacuri a evoluat foarte mult fata de 2008 de exemplu cand nici o strada nu era modernizata, nu era nici un parc, etc.

Postaţi un comentariu