Hartă interactivă: Unde schiem iarna aceasta în județul Cluj?

La doi pași de Cluj-Napoca, pârtia Feleacu își momenște clienții cu internet wireless și un snow-park . (FOTO: Dan Bodea)

Judeţul Cluj ar putea avea o pârtie de schi care să rivalizeze cu cele mai bune din ţară. Deocamdată e vorba doar de un proiect cu câteva tentative nereuşite de concretizare, dar ideea pârtiei de la Rogojel, comuna Săcuieu, este una ambiţioasă, de care s-a arătat interesat şi ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, Tove Bruvik Westberg. Până atunci, clujenii pot opta în această iarnă pentru serviciile stațiunilor din județ. Oferta este cât se poate de variată, stațiunile preferate de turiști fiind deja pregătite de deschiderea sezonului de schi, mai ales că iarna pare hotărâtă să-și intre în drepturi. Transilvania Reporter vă prezintă o hartă interactivă cu stațiunile de schi din județ care vă așteaptă în această iarnă.

Pârtia Feleacu, singura din județ cu wireless

Cele mai multe dintre locurile în care clujenii ar putea face câteva ture cu schiurile de îndată ce zăpada își face apariția sunt niște fantome pe internet, neavând site-uri sau pagini pe care să găsești informații despre locația lor. Totuși, „perlele coroanei”, pârtiile de la Feleacu, Băișoara sau Buscat, au oferte tentante pentru cei care vor dori să-și petreacă weekend-urile geroase practicând ski-ul.

Stațiunea de schi Feleacu este pregătită să -și primească clienții de îndată ce zăpada va acoperi pârtia complexului, lungă de 756 de metri.

„Avem, la fel ca și anul trecut, instalație de nocturnă, teleschi și un centru de unde clienții își pot închiria ski-uri și echipament pentru schi. Ne mândrim cu faptul că avem pe toată lungimea pârtiei wireless pentru internet, astfel că schiorii vor putea posta pozele lor de pe pârtie, fără probleme. Noutatea acestui an este un snow-park unde am amenajat trambuline și alte obstacole pentru snowboard-eri și schiori”, explică Radu Mureșan, administratorul societății.

Potrivit acestuia, o urcare cu teleschi-ul va costa 4 lei, însă se vor pune la dispoziție și abonamente zilnice de 10, 15 sau 20 de urcări.

Stațiunea Buscat: drumuri mai bune și ofertă de iarnă variată

Stațiunea Buscat promite o iarnă plină pentru clienți, pe care îi ademenește cu noi oferte de ski pass-uri, o pistă de sănii, zone de wild skiing sau plimbări pe munte cu trăasura trasă de cai. Pe lângă acestea, adminstratorii promit că drumul ce duce la stațiune a fost reparat și va fi dezăpezit ori de câte ori situația o cere, astfel încât turiștii să nu mai rămână prizonierii zăpezilor.

De asemenea, cei care aleg să viziteze stațiunea vor avea parte de petreceri tematice, vor putea să-și închirieze echipamente chiar de la baza pârtiei, vor putea să ia lecții de schi și vor beneficia de o ofertă compeltă la achiziționarea de abonamente pentru pârtie.

Astfel, un abonament de două ore va costa 35 de lei, însă împătimiții schi-ului vor putea opta pentru abonamente săptămânale (de luni până joi la prețul de 200 de lei), abonamente de weekend (de vineri până duminică, la prețul de 250 de lei), abonamente de 7 zile la 400 de lei sau chiar un abonament pentru întregul sezon, care va costa 2000 de lei.

Băișoara, stațiunea numărul 1 din Cluj

Stațiunea de iarnă preferată a clujenilor așteaptă și ea venirea primilor fulgi de nea pentru a-și deschide porțile. Pe pârtia cu o lungime totală de 1.034 de metri se va putea urca cu ajutorul a două instalații de teleschi (una pentru adulți și una pentru copii) iar turiștii vor putea skia chiar și după miezul nopții, întrucât pârtia este dotată cu nocturnă. Teleschiul va funcționa în intervalul 09:00-17:00 iar o urcare costă 4 lei.

Mai jos puteți viziona o hartă interactivă cu zonele în care se poate schia sezonul acesta.

Pârtie! Vin ideile pe schiuri. Mai trebuie banii

Primarul comunei Săcuieu, Gheorghe Cuc, ne-a declarat că în zonă s-ar putea amenaja o staţiune turistică de nivelul celei de la Poiana Braşov, cu mai multe pârtii, lungi de câţiva kilometri: ”Se poate face o staţiune de nivelul celor din Poiana Braşov, e zonă turistică. Sunt pârtiile micuţe la Vânători, Căpuş, Feleac, dar sunt mici pentru un judeţ precum Clujul. Este un proiect făcut de la Trans cablu din Braşov, sunt zeci de linii de pârtie, kilometri întregi s-ar putea face. Cea mai lungă, la care au început lucrările are 1400 m, dar e micuţă pe lângă ce se poate face. Se pot face pârtii de doi-trei kilometri. În urmă cu câţiva ani s-au făcut demersuri şi zona Vlădeasa chiar e declarată staţiune de interes naţional”.

El a vorbit de un proiect mai vechi pentru care există chiar un contract cu o firmă din zonă, însă primarul consideră că trebuie căutat un alt investitor, cu bani. Sau, altă variantă ar fi accesarea de fonduri europene. ”Vechea conducere a CJ Cluj a făcut un contract de asociere în participaţiune cu o firmă zonă, SAB Turism, dar din păcate… S-au început lucrările, s-au montat ceva stâlpi şi au rămas la stadiul acela, bănuiesc că în lipsă de fonduri. Reprezentantul firmei spune că are bani, dar că nu are acces, acum s-a făcut accesul cât de cât, dar nu s-a schimbat nimic. Ei spuneau că investiţia, cu locuri de cazare cu tot s-ar ridica la 15 milioane de euro. Primăria oferea terenul, iar SAB Turism cu investiţia. Proiectul cu SAB e în vigoare încă, încerc să-l reziliez, fiindcă nu cred că e viabil. Au pus doar doi stâlpi. Eu o să încerc ori cu un investitor, ori un proiect european, începând cu noua sesiune din 2014. Iniţiativa cu un investitor ar fi foarte bună”, a spus Gheorghe Cuc.

Primarul a fost săptămâna trecută şi la un târg de turism internaţional organizat la Bucureşti, unde a prezentat proiectul pârtiei de la Rogojel şi spune că vreo trei ambasade prezente au fost interesate de el.

Pe pârtia de la Rogojel cântă Cucu

În afară de cel cu SAB, a mai fost un proiect, mult mai amplu, de vreo 40 de milioane de euro, dar şi acela a fost abandonat din cauza unor jocuri de interese: ”Mai era un proiect foarte frumos de pe vremea când era preşedinte Nicoară, erau nişte investitori italieni interesaţi, dar vechea conducerea le-a spus că au deja un investitor. Investiţia era prognozată la 40 de milioane de euro, era un proiect adevărat, era făcută şi machetă, şi documentaţie pentru acel proiect. Ar fi un câştig pentru judeţ, s-ar revigora toată zona.

Până se vor găsi fondurile necesare derulării unui asemenea proiect, primarul Gheorghe Cuc încearcă să pregătească infrastructura: ”Aş vrea să fie acces până la bază staţiunii, să nu mai aibă nici investitorii ce să comenteze. De un an de când am venit am făcut drumul până la 1400, e practicabil cu orice maşină, e pietruit, compactat, era impracticabil. Există două căi de acces în zonă, una pe un drum comunal şi una pe un drum judeţean, dar care e sub toată critica, nici cu TAF nu se poate ajunge. Am un proiect pe o porţiune din acel drum şi de acolo aş mai avea nevoie de 4 km. Drumul judeţean are 11-12 km. Acum, zona e moartă din punct de vedere turistic, e o fostă cabana turistică şi una a Salvamont”.

Superschi la Rogojel

Potrivit CJ Cluj, în conformitate cu Legea nr.418/ 16.11.2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.526/ 2003 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare a Turismului Montan „Superschi în Carpaţi”, se aprobă includerea pentru judeţul Cluj a zonelor Lunca Vişagului şi Rogojel din Munţii Vladeasa în programul naţional „Superschi în România” cu componenta principală „Turism pentru practicarea schiului şi turismului de iarna”.

Conform CJ Cluj, turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarnă-schi, bob, săniuţe, patinaj) beneficiază de posibilităţi de afirmare şi diversificare în zona montană, îndeosebi în masivele Gilău-Muntele Mare şi Vlădeasa unde, la altitudini de peste 1700 m , durata zăpezii depăşeşte 5 luni anual. Amenajările în acest sens sunt însă modeste, singura pârtie de schi cu un grad de amenajare mediu fiind cea de la Băişoara. Amenajarea altor pârtii de schi (inclusiv pentru schi-fond), bob şi săniuţe, cu grade diferite de dificultate, a patinoarelor sunt cerinţe imperioase. Zona montană Vlădeasa este situată la cea mai mare altitudine din Munţii Apuseni (1453- 1750 m ), fiind situată la aproximativ 120 km . vest faţă de municipiul Cluj-Napoca şi aproximativ 120 km . est faţă de municipiul Oradea.

Planul de Dezvoltare a Judeţului Cluj prevede ca pentru valorificarea domeniului schiabil al Masivului Vlădeasa ar fi necesare modernizarea cabanei Vlădeasa şi construirea unei alte baze de cazare (100 locuri) şi alimentaţie publică; amenajarea unor noi pârtii de schi pe versanţii care coboară din creasta Vlădesei şi dotarea lor cu teleschi, telescaun şi baby-schi lift al căror traseu ar putea să înceapă din Rogojel.

Autori: Marius Avram, Radu Hângănuț

Distribuie:

Postaţi un comentariu