Efectul defrişărilor asupra Transilvaniei – Locul unde râurile curg pe drum

„Ceea ce mi se pare extraordinar în Transilvania e consistenţa dintre ecosistemele naturale, pădurile şi regiunile agricole şi sistemele culturale umane. E o relaţie extraordinar de integrată, de o importanţă uriaşă. Odată distrusă relaţia, rămâne ceva ce poţi exploata, dar care nu va fi durabil. Dacă tai marile păduri ale Carpaţilor distrugi unul dintre marile servicii făcute omului de către natură: absorţia dioxidului de carbon. Dacă vom asta vom ajunge la distrugere şi oamenii se vor întreba cum să pună totul la loc”, Prinţul Charles, în documentarul Wild Carpathia

Trei hectare de pădure pe oră se taie în România, potrivit unor statistici întocmite de Greenpeace, iar Transilvania se află pe lista ruşinii în ceea ce priveşte fenomenul despăduririlor. La Cluj au început controalele şi anchetele. Şeful direcţiei Silvice a fost arestat, iar unul dintre pădurarii cu care lucra a făcut infarct şi a murit în pădure. La Negreşti Oaş au tăiat pădurile şi-au distrus albia râului cu camioanele, astfel încât, apa care merge la robinete în oraş, mai întâi trece pe un drum forestier şi spală pământul pădurilor. Păstrăvii din lacul care se alimentează din râu, mor înecaţi cu mâl. 50.000 de pui de păstrăv au murit asfixiaţi, paguba se ridică la 25-30 de mii de euro. Dar nimeni nu plăteşte şi nimeni nu-i opreşte. Direcţiile silvice răspund într-o doară, că la ei, în timpul serviciului, nu s-a întâmplat nimic deosebit. Citiţi în paginile 8-9 despre situaţia cutremurătoare din pădurile Transilvane.

În pădurile Transilvaniei, cucul cântă a pagubă. Nici n-o să mai aibă unde să se întoarcă

Tăierile ilegale de păduri sunt o problemă serioasă şi mai veche pentru judeţul Cluj, dar ea a ieşit la iveală doar de câteva luni încoace, de când prefectul Gheorghe Vuşcan şi ministrul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, au adus-o cu insistenţă în faţa opiniei publice şi a organelor de anchetă.

Lucia Varga a afirmat la Cluj că există serioase probleme cu pădurile din mai multe judeţe ale ţării (Maramureş, Bihor, Alba, Harghita, Covasna, Suceava, Neamţ, Giurgiu), în special cu cele din Cluj, de unde au dispărut în ultimii ani circa 1.000 de hectare de pădure. Potrivit situaţiei prezentate de Lucia Varga, în ultimii 7-8 ani au dispărut peste 345.000 de metri cubi de lemn, cu o pagubă estimată la 54, 7 milioane de lei. Pagubele respective au fost constatate la numai trei ocoale silvice din totalul celor 13 existente în judeţul Cluj. Lucia Varga a vorbit inclusiv de o mafie a lemnului în Cluj, care ar fi întreţinută inclusiv de factori politici.

Într-o primă fază, pentru faptele constatate până acum, au fost sancţionaţi 34 de ingineri silvici şi 17 pădurari au fost suspendaţi, urmând să le fie desfăcute contractele de muncă.
De asemenea, a fost schimbată directoarea economică a Direcţiei Silvice Cluj şi au fost schimbaţi şefii a două ocoale silvice. Mai mult, Lucia Varga a spus că vor fi făcute mai multe denunţuri penale în cazurile de furturi de material lemnos.

Valul de descoperiri de păduri lipsă vine după ce pe 16 aprilie prefectul Gheorghe Vuşcan anunţa că în zona Mărişel s-au tăiat ilegal peste 61.000 de metri cubi de pădure, cu un prejudiciu de circa cinci milioane de euro. După numai două zile, pe 18 aprilie, directorul Romsilva Cluj, Traian Mariş, a fost arestat pentru 29 de zile, printr-o decizie a Tribunalului Cluj, după ce anterior fusese reţinut de DNA pentru luare de mită în formă continuată.

Pe 14 iunie, ministrul Lucia Varga susţinea că există o oarecare complicitate între poliţişti şi personalul silvic în privinţa tăierilor ilegale de lemne în judeţul Cluj.

Într-un raport al Prefecturii Cluj se arată că în primele 6 luni ale acestui an au fost efectuate 106 controale silvice, ocazie cu care s-au constatat 55 fapte contravenţionale pentru care au fost aplicate amenzi în valoare de 218.900 de lei şi s-au confiscat 354, 28 mc de lemn. În plus, materialul lemnos confiscat contravaloric a depăşit 8.221 mc, cu o valoare de aproape 1, 4 milioane de lei, iar 8 fapte infracţionale cu o valoare a prejudiciilor de 51.090.809 de lei au fost transmise parchetului.

Potrivit raportului, controalele din primele 6 luni ale anului arată că au fost tăiaţi ilegal 345.144 mc de lemn, cu o valoare a pagubei de 54.755.751 de lei.
Pe linie de control a exploatării au fost efectuate 14 acţiuni, încheiate cu amenzi în valoare de 7.000 lei. Totodată s-a constatat un volum tăiat ilegal de 462, 769 mc, cu o valoare a pagubei de 68.096 de lei.

În acelaşi raport se arată că la solicitate DNA, la Direcţia Silvică Cluj a fost efectuat un control privind modul în care s-au dispus toate mutările pădurarilor în cadrul altor cantoane silvice şi motivele care au stat la baza reorganizării unor cantoane. Conform raportului respectiv, până acum au fost descoperite mai multe nereguli la ocoalele silvice Someşul Rece, Beliş, Horea Apuseni, Gilău, Turda, Muntele Mare, Valea Ierii.

Satu Mare: Defrișările necontrolate deviază râurile

Defrișările necontrolate de pădure au provocat un dezastru de proporții în Țara Oașului, județul Satu Mare, unde sute de hectare au fost tăiate fără respectarea normelor minime de exploatare a lemnului în sistem silvic. În zona Km. 9, în amonte de orașul Negrești-Oaș, defrișările necontrolate au dus la devierea cursului de apă a râului Tur, din albie pe drumul forestier. Problema este cu atât mai gravă cu cât de aici se aprovizionează cu apă întreg orașul Negrești-Oaș, care are în jur de 15.000 de locuitori.

Societățile autorizate pentru tăierea pădurilor din zonă lucrează necontrolat, ajungându-se să distrugă albia râului cu TAF-urile, deși în mod normal ar trebui să-și amenajeze podețe. Aceasta a dus la devierea cursului de apă pe drumul forestier. Ca o consecință, până ajunge la stația de captare, apa nu se mai limpezește și curge maro la robinetele negreștenilor. Oamenii din zonă spun că situația nu a fost niciodată atât de gravă precum este acum. ”Niciodată nu a fost așa, anul ăsta nu am mai văzut Turul curat de prin februarie. Se taie lemne într-una de peste tot din zonă. Vin cu tafurile și distrug tot”, ne-a declarat un localnic.

Defrișările necontrolate compromit și alte investiții realizate în zonă. Tot aici, o păstrăvărie realizată din fonduri europene în valoare de 500.000 de euro este compromisă deoarece apa din Tur cu care se alimentează este plină de mâl. Filtrele instalate nu pot face față apei pline de impurități, care nu mai curge în albia firească, ci șiroiește pe drumul forestier sau pe unde reușește să-și facă loc prin pădure. În urmă cu trei săptămâni, când s-au înregistrat defrișări masive, aproape toți puieții au murit. În total, se estimează că aproximativ 50.000 de puieți s-au asfixiat deoarece mâlul le-a intrat în branhii. Pagubele produse societății care deține păstrăvăria se ridică la 25.000-30.000 de euro. Este cu atât mai grav cu cât investiția este realizată din fonduri europene și există pericolul să nu fie rambursate fondurile. Aproximativ 70% din producția de pește a fost distrusă în numai trei zile.

În topul dezastrelor

Defrișările au luat amploare în ultimii patru ani, după ce proprietarii privați au început să-și vândă pădurile. Un hectar de pădure se vinde în zonă cu aproximativ 2.000 de euro, firmele care le exploatează profitând din plin de acest lucru. Un recent raport al Curții de Conturi situa județul Satu Mare în top în ceea ce priveşte tăierile ilegale de arbori din pădurile proprietate privată. Potrivit sursei citate, în perioada 2005-2011 volumul tăierilor ilegale din pădurile private administrate pe bază de contracte de către RNP-Romsilva a fost de 194.600 mc. Cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în judeţele Suceava – 16.867 mc, urmat de Satu Mare – 13.370 mc, Argeş – 13.300 mc, Gorj – 12.010 mc, Harghita – 11.266 mc, Neamţ – 10.175 mc, Cluj – 7.646 mc și Maramureş – 6.772 mc.

Coordonatorul Inspecției Silvice și de Vânătoare Satu Mare, Maria Antal, a declarat că a început o inspecție în zona Oașului. ”Am început săptămâna trecută o inspecție în zona Km 9, am fost împreună cu autoritățile de mediu, și sper să o finalizăm în aceste zile, după care vom formula concluziile”, a declarat Antal. ISV a solicitat situația punerilor în posesie având în vedere că cele mai mari probleme sunt înregistrate în pădurile private. Antal a precizat că zona cea mai fierbinte în ceea ce privește tăierile ilegale de păduri din județul Satu Mare este cea a Oașului, însă angajații ISV sunt prea puțini ca să facă față fenomentului. ”Problema cea mai mare este că suntem doar patru oameni, din care doi pot face inspecții în teren. Nu avem nici personal, nici dotările necesare pentru a interveni, dar chiar și așa vom derula acum inspecții ample în toată zona Oașului”, a arătat Antal.

Direcţia Silvică e oarbă

În pădurile administrate de Direcția Silvică Satu Mare (DSS) au fost înregistrate în acest an doar trei infracțiuni de tăieri ilegale. La acestea se adaugă un număr de 45 de contravenții.

Reprezentanții DSS spun că numărul mic al tăierilor ilegale se datorează deselor controale făcute începând cu acest an. Potrivit acelorași surse, în primele șase luni ale anului în curs, a fost consemnată o cantitate de aproximativ 200 de metri cubi de lemn tăiată ilegal din pădurile aflate în administrarea DSS. Totodată, cuantumul amenzilor aplicate a depășit cu puțin suma de 130.000 de lei. „Nu știu care este situația în județele învecinate. Ce pot spune cert este că în pădurile administrate de noi nu s-au constatat defrișări masive. Desigur, tăieri ilegale de copaci există și la noi, însă acestea se încadrează în limitele normale. Nu pot spune același lucru despre pădurile particulare ale căror proprietari nu au dorit să le dea în administrarea noastră. Din păcate, nici ei nu se ocupă de paza propriilor păduri, iar când li se fură lemnele se simt revoltați”, ne-a declarat Sever Șter, directorul Direcției Silvice Satu Mare.

O cu totul altă situație a fost înregistrată în anul 2012. Astfel, anul trecut au fost consemnate 23 de infracțiuni forestiere, 76 de contravenții și au fost aplicate amenzi în valoare de peste 200.000 de lei. Totodată, cantitatea de lemn tăiată ilegal a fost de aproximativ 500 de metri cubi. „Scăderea semnificativă a numărului de tăieri ilegale se datorează în special planului comun de acțiune în combaterea infracțiunilor forestiere. În cadrul programului Scutul Pădurii 2013, reprezentanții DSS, împreună cu cei de la poliție, jandarmerie, garda de mediu, inspectoratele silvice sau garda financiară au efectuat anul aceste controale mult mai dese și mai ample decât anul trecut”, a precizat Cosmin Oșan, inginer în cadrul DSS. Conform aceleași surse, cele mai multe furturi de lemne se înregistrează în pădurile din zonele Stâna, Cuța sau Șandra, localități locuite preponderent de etnici romi.

Maramureşul, pe „Lista ruşinii”

Potrivit unei statistici întocmite în urmă cu doi ani de Greenpeace, România taie trei hectare de pădure pe oră, iar Maramureşul se află pe lista ruşinii în ceea ce priveşte fenomenul despăduririlor. Zonele critice ale Maramureşului se află la Sighet, Poieni, Ruscova şi, mai ales, în zona Vişeu – Borşa, dar şi Săpânţa – Sarasău, unde situaţia este scăpată de sub control de multă vreme. La nivelul judeţului Maramureş, suprafaţa fondului forestier este de 200.062 de hectare, dintre care 142.826 hectare de pădure se află în proprietatea publică a statului şi este administrată de Direcţia Silvică Maramureş. La acestea se mai adaugă 57.236 de hectare care are alţi proprietari, respectiv persoane fizice sau juridice, dar care este administrată în baza unui contract tot de Direcţia Silvică Maramureş. În judeţ mai există încă 19.973 ha păduri care nu au contracte de administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice.

Numai în primul semestru din anul 2013, din pădurile din Maramureş au fost sustraşi 8.392 de metri cubi de masă lemnoasă, echivalentul unui tren cu 168 de vagoane pline de trunchiuri de lemn. „În ceea ce priveşte sustragerile, pe primul semestru din 2013 în Maramureş au fost constatate 33 de infracţiuni la tăierile de arbori şi aplicate 126 de contravenţii, în cuantum total de 141.600 de lei ”, a precizat Marinel Rob, şeful Biroului de Pază şi Protecţie din cadrul Direcţiei Silvice Maramureş. Din totalul de 8.392 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal din pădurile de stat ale judeţului, pentru peste 957 de metri cubi au fost întocmite dosare pentru infracţiuni silvice, pentru 278 mc au fost încheiate procese verbale de contravenţie şi aplicate amezi, iar 5.797 mc au fost imputaţi personalului silvic. Alţi 1.358 mc de material lemnos au fost abandonat şi recuperat de personalul silvic.

Alarmaţi de numărul mare de infracţiuni silvice şi de fenomenul de furt, angajaţii Direcţiei Silvice în colaborare cu reprezentanţi ai Poliţiei şi Jandarmeriei au desfăşurat în primele şase luni ale acestui an nu mai puţin de 592 de acţiuni în trafic, cu scopul de a controla furtul de material lemnos. Astfel, au fost constatate 33 de infracţiuni silvice, 140 de contravenţii şi amenzi aplicate de 192.900 de lei. De asemenea au fost confiscaţi 1.805 mc de masă lemnoasă.

Cu toate că cifrele aflate în evidenţele Direcţiei Silvice sunt îngrijorătoare, fenomenul este mult mai amplu. În statistici sunt cuprinse doar cifrele oficiale, masa lemnoasă confiscată şi infractorii prinşi. La aceste cifre se mai adaugă un procent de minimum 10%, acesta reprezentând masa de lemn furată de hoţii neprinşi.

În Sălaj se defrişează… ardeleneşte

Spiritul mai molcom al sălăjeanului se regăseşte chiar şi modul în care se fură din pădurile judeţului. Potrivit datelor primite de la instituţiile puse să păzească fondul forestier din Sălaj, chiar dacă se mai fură lemne şi din pădurile judeţului, se fură cumpătat. Dan Maxim, coordonatorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare (ISV) Sălaj din cadrul Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Oradea, spune că imaginile apocaliptice pe care le vedem la televizor, cu hectare întregi de pădure tăiate la ras, nu se întâlnesc în judeţul Sălaj. „Păduri tăiate la ras nu avem, că s-a mai rărit, pe ici, pe colo, pădurea – e adevărat, dar nu noi avem defrişări aşa cum se arată în reportaje. La noi lumea e mai cumpătată”, explică Maxim.

Coordonatorul ISV admite că sunt, totuşi, probleme, cu furturile de lemne, în special în zonele în care trăiesc comunităţi de romi. „Avem probleme în zona Mal, în zona Jiboului, din cauza romilor din cartierul Cărămidarilor, în Derşida şi în zona Bogdana – Buciumi. Şi oricât încercăm să le rezolvăm, legea nu prea ne ajută – pentru că noi îi prindem, le facem dosar penal – dacă este cazul – şi ajung la procuror, unde primesc o amendă, pe care nu o plătesc şi ajunge în debit la primărie”, precizează el.

Situaţia este confirmată şi de Dănuţ Fogoş, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Sălaj, instituţie care are în pază aproximativ 65.000 de hectare de pădure, din totalul de peste 90.000 de hectare cât are fondul forestier din judeţ. Potrivit acestuia, se fură, în general, în cantităţi mici, de cel mult 10 metri cubi, ponderea fiind deţinută, însă, de furturile cu căruţa, în care încape cel mult un metru cub, maximum doi. „În primele şase luni ale acestui an am făcut, împreună cu Poliţia şi Jandarmerie, 529 de controale, ocazie cu care am constatat 322 de contravenţii şi 32 de infracţiuni silvice. Diferenţa dintre contravenţie şi infracţiune este dată de cantitatea de lemn furată”, explică Fogoş. Potrivit acestuia, au fost date amenzi în valoare de 403.500 de lei şi au fost confiscaţi şi 53 de metri cubi de material lemnos. În cazul celor 32 de infracţiuni constatate, s-au întocmit dosare penale.

”Problema cea mai mare este că suntem doar patru oameni, din care doi pot face inspecții în teren. Nu avem nici personal, nici dotările necesare pentru a interveni, dar chiar și așa vom derula acum inspecții ample în toată zona Oașului”, Maria Antal, coordonator al Inspecţiei Silvice Satu Mare

[stextbox id=”custom” caption=”„Găurile” de pe Meşeş, legale”]De-a lungul timpului, în presa locală s-a scris în mai multe rânduri despre parcelele mari din pădurea de pe Meseş tăiate la ras, „găurile” făcute în „plămânul Zalăului” fiind vizibile din oraş. Dan Maxim ne asigură, însă, că aici nu este vorba despre nicio ilegalitate, tăierile de acolo făcându-se pentru că pădurea de pe Meseş este prea… bătrână. „Conform amenajamentului silvic, o pădure de peste o sută de ani, cum este cea de pe Meseş, trebuie tăiată, în două sau trei etape, pentru a se regenera. Primăria Zalău taie chiar prea puţin faţă de cât ar avea dreptul”, precizează Maxim.[/stextbox]

Text: Marius Avram, Ovidiu Mortan, Olimpia Man, Anca Miklos