Societatea civilă ține cu dinții de malul Someșului. Boc a promis că va discuta cu cei de la ADR Nord-Vest despre amânarea și modificarea proiectului

Foto: Maria Man

Dezbatere aprinsă privind malul Someșului

După trei ore de discuții la care au participat arhitecți, consilieri locali, angajați ai primăriei, dar și reprezentanți ai societății civile, Emil Boc a promis că reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca se vor consulta cu partenerii de la Agenția de Dezvoltare Nord-Vest pentru a vedea dacă proiectul prin care se dorește realizarea unei noi benzi de circulație pe Splaiul Independenței poate fi schimbat fără a se pierde banii europeni, adică 12 milioane de euro. Primarul a spus că va discuta personal cu cei de la ADR cărora le va prezenta concluziile dezbaterii, vineri, 8 octombrie, urmând ca răspunsul din partea Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest să fie făcut public la începutul săptămânii viitoare. Trebuie precizat că Emil Boc a făcut această promisiune, deși în timpul dezbaterii, spune acesta, ar fi primit un document chiar de la ADR, prin care i se spune să meargă mai departe cu proiectul așa cum este, pentru că există riscul pierderii banilor.

Citiți și: Lanț uman împotriva betonării Someșului. „Una zicem. Alta facem. Ce facem?”

Dezbaterea publică a început la ora 15:00. Primarul a încercat să îi convingă pe cei prezenți în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca de faptul că banda suplimentară prevăzută în cadrul proiectului este necesară pentru fluidizarea traficului și că aceasta este cerută de studiile de trafic. Mai mult, acesta a precizat în fața unor planșe că spațiul verde nu va fi distrus în totalitate, urmând să rămână între 1, 8 și 3 metri de verdeață.

„Tot ce se întâmplă se întâmplă de la acest țăruș încolo. În partea aceea se va face acel zid în formă de L, așa cum este preconizat de specialiști”, a spus acesta. De asemenea, în Sala de Sticlă au fost expuse și alte planșe din cadrul proiectului de modernizare al tramei stradale,  pe care reprezentanții societății civile au avut ocazia să le vadă pentru prima dată, acesta fiind un reproș la adresa municipalității.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Proiectul respectiv se bazează pe un studiu de trafic care a fost realizat în 2005-2007. În cadrul acestuia, Splaiul Independenței a fost considerată arteră de categoria a doua, iar aceste străzi trebuie să aibă două benzi pe sens, întrucât leagă zona centrală de alte cartiere. După finalizarea lucrărilor, Spaiul Independenței ar urma să se transforme într-o stradă cu sens unic. Pe aici se va merge spre centru, iar pe strada Dragalina, situată pe celălalt mal al Someșului, spre cartierul Mănăștur sau Grigorescu. Primarul Emil Boc a precizat că aceasta nu este singura zonă din oraș care va avea sensuri unice, centrul fiind de asemenea vizat.

În cadrul dezbaterii „s-au înscris” la cuvânt 11 persoane, printre care activistul de mediu Mihai Goțiu, activistul Alexandru Boguș, activistul Adrian Dohotaru, Radu Mititean, președintele Clubului de Ciclioturism Napoca, Istvan Szakats, preşedintele Fundaţiei AltArt, Mihai Racu, de la Centrul pentru Mediu Construit.

Citiți și: Primarul Emil Boc a oprit lucrările de pe malul Someşului şi face o dezbatere publică asupra proiectului

Mihai Goțiu a precizat că ar fi de bun augur dacă astfel de dezbateri s-ar organiza înainte de luarea unor decizii importante, mai ales când este vorba de spațiul public. „Ați cerut soluții pentru fluidizarea traficului, dar v-ați întrebat dacă ceea ce ați cerut, e ceea ce vor clujenii? Nu e vorba dacă avem doi sau patru metri de spațiu verde, ci de ceea ce doresc clujenii”, a spus acesta. Goțiu a mai precizat că mașina ar trebui să fie pe ultimul loc în ceea ce privește preocuparea municipalității pentru zona respectivă, după pietoni, bicilete și mijloace de transport în comun. „Acolo ar trebui să fie gândite o promenadă și o pistă de biciclete. Dacă se distruge malul Someșului, nu numai că se pierde spațiu verde, ci, totodată și posibilitatea de a dezvolta Someșul într-o manieră coerentă”, a precizat Goțiu.

Edilul Emil Boc a precizat că existența unei noi benzi de circulație nu excluse în viitor realizarea unei promenade. Întrebat fiind dacă spațiu permite o nouă bandă, o promenadă și o pistă pentru biciclete, Ovidiu Câmpean a precizat că pentru promenadă va fi organizat ulterior un concurs de soluții, iar soluțiile vor fi aplicate gradual. A intervenit consilierul local Claudia Anastase care a precizat că ar fi bine totuși dacă noua bandă și promenadă ar putea fi gândite în același timp pentru a nu risca să lipim promenada de ceva ce a fost finalizat deja. Intervenția a strârnit aplauze din partea celor prezenți în sală.

O altă intervenție aplaudată a fost și cea a activistului Alexandru Boguș care a precizat că o bandă în plus nu va fluidiza traficul, ci din contra va aduce și mai multe mașini în zona respectivă. Acesta a precizat că orașul se va dezvolta, iar numărul mașinilor va crește în continuare. „Ce vom face atunci? Vom lua din fiecare trotuar câte 15 cm pentru că orașul se dezvoltă și nu avem suficiente benzi? Spre ce mergem? Nu ar fi mai bine să luăm această problemă din timp și să încercăm să reducem uzul mașinilor personale?”, a spus acesta. Alexandru a dat exemplu orașul Tilburg, unde, când s-a renunțat la banda unei străzi, oamenii au devenit atât de frustrați că au început să folosească tot mai mult transportul în comun.

Reprezentanții societății civile/ Foto: Maria Man

Reprezentanții societății civile/ Foto: Maria Man

„Una dintre erorile fundamentale pe care le remarc aici este faptul că temele de proiect nu au avut toate perspectivele. Am convingerea că în proiect nu ați avut tema pietonilor, tema bicicliștilor sau tema amenajării peisagistice. Nu îmi pot imagina o intervenție în spațiu public care să nu aibă aceste componente. Ele au fost adoptate în alte proiecte. Au fost puse la dispoziție, dar nu le-ați avut ca temă. Ați știut doar despre ele. Altă chestiune pe care o putem trata ca eroare: deși într-adevăr tramvaiul este cea mai eficientă modalitate de transport, tramvaiul, în detaliu, pe traseul respectiv a fost complet greșit amplasat. Subliniez această chestiune și vă aduc aminte că de aceea nu mai avem Canalul Morii, din cauza modului în care s-a amplasat linia respectivă.  Acesta este căpăcit pe Barițiu din cauza tramvaiului.

Vă propun să acceptați un lucru fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrijorări și ne va scuti în continuare: comunicarea despre proiectele primăriei, despre intențiile orașului, este absolut deficitară. De exemplu, nimeni nu a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceste probleme, secțiunea pe care o propuneți dumneavoastră pe malul Someșului”, a spus preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Primarul a sărit ca ars. „Știți cine a redactat PUZ-ul pentru Polivalentă și cine l-a aplicat? Dico și Țigănaș s-au ocupat de proiectare și ați avut la dispoziție toate aceste probleme.Ați avut proiectul pe masă!”, a spus Emil Boc. Arhitectul s-a apărat, spunând că proiectul arată diferit față de ceea ce a văzut în timpul dezbaterii. „Am avut planul pe masă într-adevăr în 2011. Nu seamănă secțiunea cu cea pe care am văzut-o astăzi. I-am reclamat primarului de atunci că soluția pe care o vedem acolo nu este cea mai bună”, a spus Țigănaș. Acesta a adăugat că multe proiecte ale orașului nu trec prin Comisia de urbanism și a rugat public comisiile din cadrul Primăriei Cluj-napoca să colaboreze mai mult.

Mai mulți activiști au acuzat de asemenea faptul că planul respectiv nu a fost făcut public.

„Eu, când am venit aici, acest proiect era aprobat conform procedurilor legale. Au fost dezbateri! Nu știu de ce nu ați participat. Când s-a votat PUZ-ul pentru Polivalentă și Stadion, în Consiliul local, acestă parte era acolo. Nu am auzit pe nimeni să se fi opus”, a spus Boc.

Citiți și: Spaţiul verde de lângă Someş în pericol. Şeful arhitecţilor din România cere oprirea proiectului

Istvan Szakats, preşedintele Fundaţiei AltArt a precizat că este esențial să se țină cont de binele public, nu neapărat de spațiul verde. Acesta a citit mai multe articole din Planul Urbanistic General al municipiului Cluj Napoca (PUG), dar și din  Strategia municipiului Cluj Napoca 2014-2020care contravin realităților de astăzi, când municipalitatea una zice și alta face. „Refuz ideea că suntem aici să găsim soluții. Acum găsim calea să găsim soluții. Aceasta nu este o dezbatere publică. În primul rând pentru că materialele, planșele au fost expuse cu zece minute îaninte, iar dezbaterea nu este anunțată nici în acest moment pe site-ul primăriei”, a spus acesta.

Activistul Adrian Dohotaru i-a adus la cunoștință edilului Emil Boc faptul că petiția prin care clujenii refuză betonarea Someșului a strâns în doar câteva zile 2.000 de semnături. Acesta a precizat de asemenea că nu mai vede rostul dezbaterii, din moment ce primarul spune că totul a fost stabilit.

Mihai Racu, de la Centrul pentru Mediu Construit, a dorit să demonteze mitul conform căruia sensurile unice și sensurile giratorii sunt cele mai bune soluții. Acestra a prezentat un sondaj de opinie realizat de ONG-ul în cadrul căuia activează. Sondajul „Ce-și doresc clujenii?” a fost completat de 600 de persoane. În primul rând, cei chestionați au precizat că doresc în primul rând copaci pe malul Someșului și o promendă. Apoi, în topul preferințelor clujenilor au fost băncile și piestele pentru biciclete. Doar 5, 1% dintre respondenți au precizat că doresc încă o bandă de circulație.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

După ce mai multe ONG-uri şi specialişti în urbanism au protestat împotriva lucărilor de pe malul Someşului din zona Operei Maghiare unde spaţiul verde urma să fie desfiinţat pentru a se amenaja o nouă bandă de circulaţie pe Splaiul Independenţei, primăria a oprit deocamdată proiectul. De altfel şi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş i-a adresat în acest sens o scrisoare deschisă primarului Emil Boc cerându-i să oprească proiectul.


Publicitate

Postaţi un comentariu