De ce e Germania raiul de pe pământ al musulmanilor

Numărul solicitărilor de azil în Germania este în prezent mai mare ca oricând. Cum decurge procedura acordării de azil?

Refugiații care vor să vină și să rămână în Germania sunt obligați să depună o cerere de azil la autoritatea de frontieră, la poliție sau la alte autorități responsabile. Pe durata procesării dosarului, azilanții sunt cazați într-un centru special de preluare. În ce stabiliment din care land al Germaniei se decide de regulă pe baza așa-numitului regulament Königsteiner, care prevede împărțirea corectă a solicitanților de azil pe teritoriul federal. Cu cât un land este mai populat, cu atât mai mulți azilanți poate găzdui. Potrivit modelului, Renania de Nord-Vestfalia preia 21% din azilanți, în timp ce Brandenburg doar 3%. Uneori însă, repartizarea se face în funcție de numărul de locuri libere disponibile în diversele centre sau în funcție de țara de proveniență a solicitanților.

Azilanții locuiesc mai întâi în centrele de preluare. Acestea sunt deseori clădiri împrejuite de garduri în care există dormitoare pentru multe persoane, cantină, asistență medicală și serviciu de poliție. Fiecare azilant are la dispoziție pentru locuit 6,5 metri pătrați. Cu toții primesc mâncare, haine și vaccinuri. Copiii primesc ajutor special, pentru a putea fi încadrați în școlile germane.

În aceste centre se adună datele refugiaților, se fac fotografii și se iau amprente. Amprentele sunt trimise la oficiul federal de criminalistică, unde se verifică, prin baza de date europeană, dacă solicitanții au depus cereri de azil și în alte țări.

În centrele de preluare lucrează angajați ai Oficiului Federal pentru Migrație și refugiați (BAMF). Aceștia întreabă despre motivele depunerii cererii de azil. Audierea nu este publică iar solicitanții trebuie să explice verbal de ce vor să primească azil în Germania. Ei sunt asistați de un traducător. Fiecare parte implicată primește un protocol al discuției. Apoi se decide dacă se inițiază procedura acordării de azil. Uneori, nu există niciun fel de drept de primire a azilului în Republica Federală, pentru că un alt stat european este deja responsabil pentru solicitanți. În acest caz, refugiații sunt trimiși în acel stat.

După trei luni încetează obligativitatea de a locui în centrele de preluare. Azilanții sunt trimiși apoi în anumite landuri, în funcție de algoritmul computerizat care reglementează repartizarea. Acolo, azilanții primesc locuințe comunitare, administrate privat sau de asociații umanitare. Anumite localități pun la dispoziție inclusiv apartamente. Cei mai mulți refugiați doresc să fie repartizați acolo unde trăiesc deja rude ale lor. Nu se ține seama însă decât de solicitările care vizează copiii și soțul sau soția.

De la începutul anului, azilanții au voie să se deplaseze liber prin Germania, înainte erau obligați să rămână în perimetrul în care locuiau.

Dacă centrele de preluare sunt finanțate de landurile federale, locuințele comunitare ulterioare sunt finanțate de localități și autoritățile regionale. Acestea primesc de la autoritățile de land paușale pentru găzduirea azilanților. Sumele acordate variază masiv de la land la land: de exemplu, Bavaria preia 100% din costurile de găzduire, în timp ce alte landuri acoperă doar 20 de procente.

Refugiații au acum și drept de muncă. Șansele lor de a-și găsi joburi în Germania sunt însă mici. Fără slujbă, un azilant primește 352 de euro lunar, pentru maximum 15 luni. În plus, sunt achitate cheltuielile cu locuința și încălzirea. Există și alte tipuri de ajutoare, dar acestea nu mai sunt acordate de autoritățile locale, ci de cele centrale.

Procedura acordării de azil nu ar trebui să depășească trei luni. În prezent, perioada medie de procesare a unui dosar este mult mai mare, câteodată peste un an. Motivul este creșterea masivă a solicitărilor. Excepții se fac pentru refugiații din Siria și Irak, care primesc relativ rapid azilul. Și pentru solicitanții din așa-zisele țări sigure, ca Serbia și Macedonia, pentru care nu există motivație politică de solicitare a azilului, procesarea se face în doar câteva zile.

Dacă cererea este respinsă, refugiatul este „expulzat”. În această situație s-au aflat în Germania în 2014 peste 10.000 de persoane. Majoritatea au fost expulzate pe calea aerului. Refugiații respinși pot înainta contestație la instanțele administrative. În acest sens este nevoie însă de un avocat.

În anumite cazuri, până și cei respinși pot rămâne în Germania. Dacă aceștia nu au acte sau dacă nu există legături aeriene spre țările lor, ei devin „tolerați”. Persoanele care au făcut un copil cu un cetățean german nu pot fi de asemenea expulzate prea ușor.

Sursa: Deutsche Welle


Publicitate

Postaţi un comentariu