Huffington Post: „Clujul artistic va zgudui lumea”

Pictorul Adrian Ghenie, una dintre revelatiile Estului pe piata americana

Surpriză de proporții pentru lumea artei. Într-un clasament al orașelor cu cel mai mare potențial artistic, orașul Cluj apare pe primele trei locuri, alături de Delhi sau Bogota. Dacă până acum orașe precum Paris, Berlin, New York sau Hong Konk erau în topurile artei, capitale ale artei, acum situația se schimbă radical și-n prim plan vin locuri de pe hartă care nu le spuneau nimic cunoscătorilor. Astăzi, la începutul secolului al 21-lea, arta se „democratizează” și își găsește noi spații de afirmare.

Huffington Post prezintă o lucrare privind „distribuția” geografică a artei moderne, care încearcă să depășească percepția unei lumi a artei înțepenite în vechile ei frontiere. Intitulat „Orașele artei viitorului”, volumul ne introduce în locuri precum Singapore sau Lagos, Nigeria, în care comunitățile artistice se pregătesc să-și impună propria lor viziune asupra artei moderne.

Cartea, care are 336 de pagini, este rezultatul unei anchetele în 12 orașe din ume, selectate după impactul lor asupra artei contemporane, a importanței artistică și climatul cultural general pe care îl ameană acestea. Unele alegeri îi par surprinzătoare autorului articolului din Huffington Post (A auzit cineva de Cluj, România?, se întreabă el).

Care sunt însă aceste orașe ale artei viitorului? Ancheta realizată de grupul de curatori trece în revistă orașele Delhi (India), Bogotá (Colombia), Cluj (România), Istanbul (Turcia), Johannesburg (Africa de Sud), Singapore, Lagos (Nigeria), Beirut (Liban), Seul (Coreea de Sud), San Juan (Puerto Rico), São Paulo (Brazilia) și Vancouver (Canada).

Despre Cluj, autorul articolului spune că aici pot fi vizitate Muzeul de Artă și Fabrica de Pensule sau că acesta este locul în care artiști ca Răzvan Botiș sau Adrian Ghenie sunt acasă.

Pentru ca orașul Cluj să ajungă aici a fost nevoie de câteva genii, de muncă multă și de tenacitatea unor pictori din noua generație care au bătut recordurile la casele de licitații din Occident. Mircea Cantor, expus la MoMA, la New York, Adrian Ghenie unul dintre pictorii care au uimit lumea artei în ultimii ani, dar și echipe de artiști de acasă, de la Universitatea de Artă și Design sau Fabrica de Pensule, au pus Clujul pe harta mondială a artei.

„Nu vi se pare ciudat, ca noi să fim printre cei mai interesanți de pe Glob și să nu avem o galerie de artă la Cluj? Mă refer la o galerie serioasă, nu la holuri de clădiri! Dar să sperăm că dacă străinii atrag atenția asupra acestui loc, poate și noi îi vom da mai multă importanță” spune Ioan Sbîrciu, președinte UAD.

„Cel mai mare merit îl au chiar tinerii artiști care s-au afirmat cu talent și multă, multă muncă. Vă dați seama ce înseamnă să răzbați, român fiind în lumea coloșilor consacrați din America, Franța, sau Germania? Ei au reușit și pot da curaj și altora să îndrăznescă. Faptul că te-ai născut undeva în România, vedeți?, nu este un obstacol!”, a adăugat Sbârciu.

Szakats Istvan, artist clujean, unul dintre fondatorii Fabricii de Pensule a explicat pentru Transilvania Reporter, prezența Clujului printre orașele care contează pentru artă, în felul următor: ”Piața artei este și ea în căutare de voci noi, de voci individuale, dar și colective. Și Clujul deja promite ca poate produce nu doar voci individuale, ci și un trend. Când trendul era estetismul alegoric, mergea mai bine vestul, dar trendul ăla începe să nu mai ducă destul, se epuizează, și intră în scenă Estul. Cu o prospețime a lui, cu un fel de naturalețe și complexitate a mesajului care contează. Apare nevoia de noi direcții de investigare pentru artist, dar și de INVESTITIE pentru actorii de pe piața artei. Acest aspect nu poate fi ignorat, nu se poate neglija, artistul nu e imponderabil. Și el mănâncă, cumpără vopsele, mașina cu care merge la expozitie consumă benzină. Clujul acum apare în amândouă ecuațiile. Artiștii caută, investitorii caută. Și ce găsesc investitorii, mai nou: iată, Școala de la Cluj! E un moment de grație pentru noi, ar trebui să nu-l ratăm.”

Cititi aici mai multe opinii ale oamenilor de cultura din Cluj pe aceasta tema

 

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. cozleanu says:

    Poate dl Ioan Sbarciu sa ne povesteasca cate ceva din parerile sale anterioare despre Adrian Ghenie si din ce cauza acesta a fost nevoit sa-si deschida o Galerie privata ca apoi sa mearga sa expuna in strainatate! Adrian Ghenie a expus vreodata in Cluj inafara galeriei sale private?

  2. Eugen says:

    Se pare ca sustinerea nu prea a existat pe plan local, traditie veche…

  3. o iubitoare a frumosului says:

    De ce in astfel de articole importante pentru arta Clujeana si Romaneasca nimeni nu aminteste de Dr/Pictor Gheorghe Astileanu din Cluj? Nu pot sa cred ca nu sunt cunoscute minunatele sale lucrari care sunt expuse in muzee sau galerii de arta in tara sau strainatate. Este singurul pictor roman care i-a realizat si daruit Papei Ioan Paul al doi-lea portretul in marime naturala si nu oricum ci … dintr-un fotoliu rulant. Si multe alte si minunate lucrari. Mai mult, in septembrie 2012 si-a luat Doctoratul in Arte cu calificativul Magna cum Laude. Este un om de o valoare artistica inestimabila si nu putem trece indiferenti pe langa aceste lucruri. Avem multe valori in tara, am tot respectul pentru Adrian Ghenie sau Razvan Botis care ne reprezinta tara in strainatate, insa merita si acest OM si lucrarile sale foarte multa atentie din partea noastra a tuturor.

    Va multumesc si as vrea sa cred ca nu vom uita nicicand sa amintim macar numele adevaratelor valori.

  4. Bogdan says:

    Draga, doamna “iubitoare a frumosului”, desi talentul domnului Gheorghe Astileanu nu poate fi contestat, el nu este si nu a fost niciodata relevant pentru arta contemporana. Aceste “adevarate valori” de care pomeniti dumneavoastra, sunt nule pe piata internationala. Mesajul dumneavoastra nu numai ca mi s-a parut patetic(pentru ca evident habar nu aveti cu ce se mananca arta in momentul de fata), dar m-a facut sa constientizez inca o data punctul mort in care se afla Romania in ceea ce priveste acest domeniu. Va pup si va doresc numai bine, ca de la connoisseur la iubitoare.

    • Ruxandra Hurezean says:

      Multumesc, Bogdan, tocmai căutam ”cuvintele potrivite”…:)

    • Laur says:

      Dupa cum stie orice om cu un iq decent, pentru o suma decenta, poti sa scrii un articol/stire despre ce/cine vrei tu si unde vrei tu (bineinteles ca suma trebuie sa fie proportionala cu “numele” din presa) … restul sunt povesti pescaresti.

  5. un oarecare says:

    Ce dur sunteti, dl. Bogdan, in calitatea dvs. de connoiseur, (connaisseur?) Recomand o voce mai blanda, pt cum am simtit-o eu 🙂 se aude mai bine. se asculta, chiar! Numai bine, incepand cu stirea asta frumoasa !

  6. Augustin Dragoste says:

    E imprudent să vă bazați doar pe sursele de informație din spațiul virtual. Iată echivalența dată pentru „cunoscător în artă”=connaisseur en matiere d’art, Elvira Balmuș, Anca Georgescu-Fuerea și Zelma Kahane, Dicționar Român-Francez, ed. a II-a, Ed.Științifică, Buc., 1972, pg. 150. Dar, poate, nu e cazul, nu-i așa d-le Bogdan?

  7. alt Bogdan says:

    Azi l-am vazut si pe domnul Boc la o emisiune televizata cum spunea ca eforturile lor si sustinerea pentru arta clujeana a dat roade :)) sa mori de ras nu alta. Adevarul e ca avem o scoala de arte medie ( ca sa nu fiu rau si sa zic mediocra), sustinere NULA la nivel de primarie si alte institutii, zero spatii expozitionale publice si totusi niste oameni au reusit sa se ridice peste toate astea si sa se afirme afara. Imi pare rau sa recunosc dar nu e meritul Clujului aici ci al unui mic grup de oameni si a unor spatii culturale alternative create de ei…

    • Ruxandra Hurezean says:

      În ediţia print am introdus o precizare utilă: Berlinul are între 200 şi 300 de galerii, institute şi spaţii expoziţionale, Viena are 20 de muzee oficiale, între 60 şi 70 de galerii, iar Linz are 7 muzee, trei institute şi 26 de galerii de artă contemporană.

  8. Dan says:

    este o vorba “esti la fel de frumos ca o opera de arta contemporana” si cred ca asta spune absolut tot despre arta contemporana si artisitii fara idei
    Daca printe ei sunt genii, e pacat sa se piarda in arta contemporana. Arta contemporna e pentru oamenii lipsiiti de vedere in spatiu, lipsiti de proportii, lipsiti de finetea detaliului si atunci amesteca culori si forme ca sa le iasa si lor ceva…
    Nu vreau sa jignesc desi am impresia ca am facut-o destul de realist

  9. Ana says:

    Arta contemporana este in mare parte sustinuta de artisti cu multe finante iar curatorii, directorii de galerii etc nu promoveaza artistii la adevarata lor valoare si nu pun accentul pe calitate, ci pe bani si pe relatii create in cele mai joasnice moduri posibil. Am avut ocazia de a vedea cum functioneaza lucrurile acestea si am vazut artisti de nivelul bienalei care nu sunt capabili sa isi exprime ideile personale in “arta” lor si platesc bani grei sa isi expuna lucrarile. Sa nu mai vorbim de faptul ca multi se “prostituie” intr-un fel sau altul ca arta lor sa fie promovata desi aia nu e arta ci mizerie asezata frumos pe panza. Este incredibil cum valorile sunt asociate cu banii si prostitutia si nu se pune accentul pe calitate si principii. Marii artisti sunt undeva pe strazi fara suport moral si financiar. Pacat!!! Jos palaria pentru artistii capabili sa-si promoveze arta intr-un mod cinstit, sincer si cu sudoare nu cu putoare!!!!
    PS: Nu ma pot abtine sa nu mentionez faptul ca Bogdan de mai sus are un tupeu inimaginabil si imposibil de inteles. Rusine dl Bogdan, mai sunt multe de invatat in viata asta…ai grija cum te comporti azi ca maine poti sa te lovesti de oameni cu tupeu inzecit decat cel pe care il ai tu si o sa te doara! Este o vorba faina 🙂 unde tuna ii si aduna 🙂

  10. kir ianulea says:

    bravo bogdan, felicitari pentru curaj si pentru sinceritate. ai spus lucrurilor pe nume.
    sint din cluj si sint familiar atit cu subiectul cit si cu artistii clujeni. da, aproape cu toti, mai ales ca se cunosc toti intre ei, si sint oameni deschisi care discuta intens si constant despre conditia artistului contemporan european.
    nu e vorba de nicio aroganta. pur si simplu situatia arata asa: arta clujeana e recunoscuta international, iar nume precum ghenie, victor man, bercea, etc, s-au impus prin forte proprii si datorita sustinerii lui mihai pop si galeriei plan b, galerie care are si o filiala berlineza.
    totul pe cheltuiala proprie, fara nici un strop de sustinere din partea autoritatilor (care oricum sint pe dinafara in orice domeniu, nu doar in ceea ce priveste arta contemporana).
    acum, datorita acestui succes domnii cu pricina ar vrea sa traga spuza pe turta lor, dar e cam tirzior.
    cit despre arttistii uap din vechea garda, asa cum e domnul astilean, e normal sa fie invidiosi pe succesul si vizibilitatea “noului val” de artisti clujeni. ei nu se regasesc insa in subiectul de fata, care trateaza arta contemporana, nu neo-pasunismul comunist de anii ’80 sau modernismul de anii ’70 (in cel mai bun caz!). oricum, nimeni nu le contesta talentul si valoarea…eventual “colaborationismul”, dar asta e deja alta chestiune.
    oricum, nici macar galeria “veche” uap nu mai exista. cladirea s-a retrocedat iar autoritatile nu au miscat un deget sa le ofere un alt spatiu. in fata unei asemenea indolente, ce sa mai ceri galerie de arta contemporana? si mai ales cui???!

  11. tipar says:

    Sbarciu se agata de succesul acestor baieti cu tupeul specific nulitatilor;
    Nu doar ca nu i-a ajutat, insa a facut si foarte mult rau studentilor – si intemeietorilor Fabricii de Pensule- pe care acum cu tupeul ratatului care se doreste sa fie vazut cu orice pret, ii aminteste in “disursurile lui”; Sa ne amintim tovarese Sbarciu cum te injurai ca la oi cu acesti baieti; Esti un Gunoi!

    https://www.facebook.com/tipardeinfractor?ref=tn_tnmn

    https://www.facebook.com/tipardeinfractor?ref=tn_tnmn

Postaţi un comentariu