Clujul, în Top 20 mondial la viteza pe internet

Internetul a ajuns la viteze care acum 10 ani păreau de domeniul SF

Proverbiala lentoare ardelenească nu se regăsește și în lumea virtuală. Cel puțin asta relevă un studiu mondial, care plasează capitala Transilvaniei între primele 20 de orașe ale lumii din punctul de vedere al vitezei de navigare pe internet.

Astfel, conform site-ului Net Index, după ce sute de servere dezvoltate global au fost monitorizate în intervalul 1 ianuarie 2011- 2 iulie 2013, Timişoara este oraşul cu cea mai mare viteza medie la internet din lume. Viteza care urcă Timişoara în vârful clasamentului este de 90.27 Mbps. Pe locul secund se află Vilnius, capitala Lituaniei, cu 54.30 Mbps şi zona centrală a Hong-Kong-ului, cu 51.94 Mbps. Timişoara nu este singurul oraş din România în acest clasament. Constanţa se afla pe locul 14 cu 34.81 Mbps, Bucureştiul, pe locul 18, cu 33.73 Mbps și Cluj-Napoca, pe locul 19 cu 33.68 Mbps.

Pentru ca un oraş să intre în acest clasament, este nevoie să conţină cel puţin 75.000 de adrese unice de IP.

Iată primele 10 oraşe din lume cu cel mai rapid internet:

  1.  Timişoara, România – 90, 27 Mbps
  2. Vilnius, Lituania – 54, 30 Mbps
  3. Central District, Hong-Kong – 51, 94 Mbps
  4. Krasnoyarsk, Rusia – 49, 78 Mbps
  5. Paris, Franţa – 43, 74 Mbps
  6. Helsinki, Finlanda – 41, 30 Mbps
  7. Kowloon, Hong-Kong – 40, 48 Mbps
  8. Taipei, Taiwan – 39, 96 Mbps
  9.  Taoyuan, Taiwan – 38, 77 Mbps
  10. Haga, Olanda -35, 91 Mbps.

Statistica publicată pe site-ul Net Index a fost realizată prin intermediul testelor de viteză făcute de utilizatorii site-ului speedtest.net. „Mai importantă decât prezenţa unui oraş din Romania pe primul loc în listă, cred că este prezenţa a patru oraşe din România în topul primelor 20, adică un procent de 20%, ceea ce exclude posibilitatea unei întâmplări. Piaţa serviciilor de internet din România are parte de o concurenţă puternică, iar beneficiul pentru consumatorii români este evident: viteze de acces mari, preţuri mici.Utilizatorii din România pot accesa serviciile de internet la viteze de câteva ori mai mari faţă de media europeană, plătind în schimb de câteva ori mai puţin pentru acest lucru. Accesul facil la informaţie şi educare este primul mare avantaj care derivă din aceşti parametri ai internetului din Romania”, este de părere Silviu Georgescu, Manager Tehnic al RCS & RDS.

Cerere şi ofertă

Viteza de acces la internet este direct influenţată de tipul de tehnologie utilizată şi de vechimea infrastructurii până la clientul final. Sunt câteva ţări din Europa şi Asia unde o parte dintre operatorii de internet au investit în ultimii ani în tehnologii noi şi în dezvoltarea infrastructurii şi acest lucru se reflectă în vitezele de acces la internet ale clienţilor. Au fost create structuri noi, de la zero, aşa cum s-a întâmplat şi în România. Unii operatori au încercat să monetizeze infrastructura veche de acces, oferind conexiuni de internet pe firele utilizate pentru furnizarea serviciilor de telefonie fixă, însă tehnologiile noi bazate pe cabluri de fibra optică, cât mai aproape de client au avut un avantaj clar. „Bineînţeles că se pot oferi viteze de transfer mai mari către utilizatorul final. Este însă nevoie de investiţii pentru modernizarea infrastructurii fizice în paralelel cu o schimbare a tehnologiei utilizate, în cazul unora dintre furnizorii de servicii de internet, situaţie care se regăseşte atât în România, dar şi la nivel european. Cu siguranţă, atunci când nevoia unei viteze de transfer mai mari va fi resimţită de utilizatori, operatorii vor reacţiona în consecinţă, având un interes comun, un client mulţumit. Suntem permanent orientaţi către tehnologiile viitoare, care pot să răspundă provocărilor generate de vitezele mari de acces la internet oferite utilizatorilor. Ne pregătim de pe-acum pentru o viitoare astfel de cerere. Testam viteze foarte mari pentru internet. Chiar anul trecut am testat în premieră în România tehnologia 100 G”, a precizat pentru Transilvania Reporter, Silviu Georgescu, Technical Manager RCS & RDS.

Sociologii observă că acest domeniu este marcat de interesul companiilor private, care au venit cu investiţii în infrastructură, nu interesul statului. „Faptul că internetul a pătruns târziu pe piaţa românească a determinat ca tehnologia să fie cea mai nouă, fapt care ne favorizează în topurile de profil. Bineînţeles, viteza la internet, la care au acces utilizatorii, impune o sarcină în plus pentru autorităţi, care trebuie să se implice în problema securităţii informaţiei, a pirateriei, a transferurilor de date”, mai spune sociologul Ioan Hosu.

Etapa „pirateria”

Cu cât cineva efectuează mai multe operaţiuni online în acelaşi timp, cu atât are nevoie de o lăţime mai mare de bandă. Daca descarcă un fişier mare, face streaming video şi vrea să navigheze în acelaşi timp, probabil nu va avea aceeaşi viteză ca atunci când doar navighează. „În anii trecuţi, într-adevăr cererea de bandă era mai mică în România, însă s-a observat o cerere tot mai mare în primul rând datorită faptului că la noi se piratează foarte mult, dar si datorita faptului ca s-au diversificat între timp şi tipurile de servicii cerute de clienţi. De acolo vine cererea, având în vedere că doar pentru date şi informaţii de pe anumite site-uri de ştiinţă sau ştiri, spre exemplu, nu îţi trebuie viteză aşa mare. După părerea mea, aceasta este doar o etapă până când lucrurile se vor aşeza şi vom fi ca alte ţări din UE. Totul va depinde de legislaţie şi de procesul dezvoltării economice”, a precizat Marinela Palade, şef comercial Radiocomunicaţii Cluj. RADIOCOM, marcă înregistrată a Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii S.A., este lider de piaţă în domeniul broadcasting-ului şi, în acelaşi timp, unul dintre principalii furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii electronice din România.

Statistica publicată pe site-ul Net Index a fost realizată prin intermediul testelor de viteză făcute de utilizatorii site-ului speedtest.net. În topul ţărilor, România se află pe locul şapte, cu o viteză medie a descărcării de 32.45 mbps şi pe locul şase în ceea ce priveşte viteza upload-ului. Înaintea ţării noastre se clasează, în ordine, Hong Kong, Taiwan, Lituania, Olanda, Elveţia, şi Macau, iar pe locurile opt, nouă şi zece se situează Luxemburg, Coreea de Sud şi Suedia. În România, după Bucureşti, din punct de vedere al numărului adreselor IP, Cluj-Napoca se află pe locul al doilea, cu un total de 122.902 adrese IP, potrivit NetIndex.

„Viteza netului este foarte importantă pentru utilizatorii de internet din ziua de azi, deoarece lumea nu mai are răbdare. Vrem ca paginile web să se încarce instantaneu, filmele de pe Youtube sa pornească imediat, pozele pe care le urcăm pe facebook sa fie pe wall în cel mai scurt timp iar jocurile online sa nu aibă lag (desincronizare n.r.). Toate acestea sunt posibile doar printr-o viteza a conexiunii generoasă şi susţinută. Chiar mă amuz când mă gândesc cum aşteptam peste jumătate de oră să se descarce o melodie prin 2002, când aveam o conexiune dial-up”, a precizat Cosmin V., utilizator de internet.

„În România sunt foate multe reţele de fibră optică. Sunt mult mai multe decât în alte ţări şi mult mai multe decât ar fi nevoie. Fiecare provider şi-a procurat o fibră a lui, în paralel cu celelalte. Pe fibră optică poţi să dai orice capacităţi, oricât de mari, însă ramane de discutat calitatea serviciilor oferite”, încheie Marinela Palade, şef comercial Radiocomunicaţii Cluj

Internet în bandă largă
 Potrivit statisticilor făcute publice în luna mai de către Autoritatea Naţionala pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în segmentul serviciilor de acces la internet la puncte fixe se remarcă creşterea cu 7, 9% a numărului de conexiuni de acces la internet în bandă largă care a atins, la sfârşitul anului 2012, valoarea de 3, 5 milioane. În comparaţie cu sfârşitul anului 2011, rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe la 100 locuitori este de 18, 6%, în creştere cu 1, 4 p.p., în timp ce rata de penetrare la 100 gospodării a crescut cu 3, 3 p.p., până la 45, 2%, . Se remarcă în continuare tendinţa de creştere mai accentuată a numărului de conexiuni fixe instalate în mediul rural faţă de mediul urban. Din totalul de 3, 5 milioane de conexiuni, aproape 0, 9 milioane de conexiuni erau instalate în mediul rural la sfârşitul lui 2012, important de remarcat fiind creşterea cu 22, 2% faţă de anul 2011. 2, 67 milioane de conexiuni erau instalate în mediul urban, în creştere anuală cu 3, 9%. Din totalul conexiunilor de acces la internet în bandă largă furnizate la puncte fixe, 3, 15 milioane de conexiuni (88, 9%) folosesc tehnologia FTTx, tehnologie care utilizează fibra optică până la domiciliul utilizatorului final sau până la un punct din apropierea acestuia, accesul fiind realizat prin intermediul altor suporturi, ceea ce face posibilă oferirea unor viteze ridicate de transfer al datelor.

Publicitate

Postaţi un comentariu