Autostrada prostiei. Transilvania a pierdut 10 ani pe mâna guvernanţilor

Au trecut deja 10 ani de când a început şi n-au fost construiţi până acum decât 50 kilometri din totalul celor 415 km proiectaţi ai Autostrăzii Transilvania. N-a fost construit mai mult din cauza prostiei, cum spunea vineri seară chiar Victor Ponta. Dar prostie pe banii românilor.

Premierul Victor Ponta a declarat vineri, la Lancrăm, că în ceea ce priveşte construcţia Autostrăzii Transilvania s-au pierdut zece ani din cauza „prostiei celor care au fost la conducerea ministerelor”. Întrebat de jurnalişti cât de grave sunt faptele din dosarul Bechtel, Victor Ponta a răspuns că grav e că s-au pierdut ani de zile: ”Grav e următorul lucru: am pierdut opt ani de zile. Anul viitor 2014 am pus deja în buget banii pentru a continua Borş-Suplacu de Barcău, după care se începe procedura pentru Gilău-Suplacu de Barcău. Dar am pierdut zece ani de zile. Anul viitor e 2014. A început autostrada în 2004. Am pierdut zece ani din prostie pur şi simplu şi din lipsă de inteligenţă. Cred că Transilvania avea nevoie de autostradă să fie gata în 2005-2006-2007-2008 când o fi fost. Pe vremea domnului Băsescu, a oricărui, nu are nicio importanţă pe vremea cui. Important era să fie autostrada. Uite că nu am avut-o, pentru că am avut un Dobre şi un Berceanu, care nu au ştiut ce să facă”. El a adăugat că autostrada Transilvania a fost începută în 2004, iar „după  aia s-a oprit din prostia celor care au fost la conducerea ministerelor”. El a mai spus că din 2004, de când este preşedinte Traian Băsescu, au fost realizaţi numai 40 de kilometri de autostradă în jurul Clujului.

„Noi anul trecut am reuşit să inaugurăm şi să terminăm şi Constanţa şi Bucureşti-Ploieşti. Dacă terminăm anul acesta bucata aceasta… plus că anul acesta până la sfârşitul anului mai sunt două sarcini esenţiale pentru ministrul Dan Şova. Ştie de ele, de aia e trist, dar cred că o să fie vesel până la urmă, şi anume: se anunţă câştigătorii de la Sebeş-Turda pe 19 decembrie şi tot până atunci trebuie anunţată oferta finală pentru Comarnic-Braşov. Deci, dacă reuşim anul acesta să şi dăm în lucru, asta vreau să văd cu ochii mei, să nu ne apucăm să promitem degeaba, această bucată, mai e dintre Lugoj şi Lotul 1 şi dacă şi avem rezultatele de la Comarnic-Braşov şi Sebeş-Turda se încheie bine anul. La anul avem multe alte lucruri la care lucrăm pentru că avem banii. Nu mai vorbim de poveşti cum s-a vorbit de 20 de ani, doar de poveşti”.

 

Un premier acuză

 

Guvernul a anunţat, vineri, sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a altor instituţii în cazul contractului cu firma Bechtel pentru realizarea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş. Conform raportului întocmit de Corpul de control al Guvernului, există posibile fapte de natură penală în legătură cu acest contract. „Au rezultat indicii privind implicarea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. în acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unui număr de 3 posibile fapte de natură penală”, se precizează în raport. Sunt vizaţi de aceste fapte Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor Publice, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi Cristian Duică, director general al CNADNR.

 

Transilvania merge mai departe

 

Tot vineri Victor Ponta declara la Cluj că proiectul autostrăzii Transilvania va beneficia de bani de la Guvern şi anul viitor şi că procedurile pentru derularea acestui proiect de infrastructură, care la momentul demarării sale, în 2004, era cel mai mare din ţară, vor fi continuate: ”Dincolo de trecut vreau să confirm, încă o dată aflat aici la Cluj, alături de autorităţile locale, că în bugetul pe anul viitor este trecută suma necesară pentru finalizarea tronsonului Borş-Suplacu de Barcău, de asemenea anul viitor încep procedurile pentru Suplacu de Barcău-Gilău, iar acum chiar în acest an, pe 19 decembrie, se anunţă câştigătorul pentru tronsonul de autostradă Sebeş-Turda. Iar în ianuarie începem procedurile, pentru că am reuşit să economisim nişte bani din Programul Operaţional Sectorial de Transport din 2007-2013, deci în ianuarie începem procedurile pentru segmentul de autostradă Turda – Târgu Mureş. Deci nu pot decât să mă bucur că deşi nu e un prim-ministru din Cluj, Clujul va fi legat cu autostrăzi şi de ieşirea spre Oradea şi de autostrada  Nădlac-Sibiu şi de Târgu Mureş şi cred că este un lucru important şi pentru dezvoltarea economică a regiunii”.

 

O scrisoare pierdută

 

Pe de altă parte, contractul original semnat în 2003 cu americanii de la Bechtel nu a fost găsit nici în urma verificărilor făcute de Corpul de control al primului-ministru, care a trimis notificări la şase dintre instituţiile statului pentru a identifica exemplarul original, potrivit sintezei Raportului de control privind verificările efectuate în legătură cu încheierea, modificarea şi executarea contractului de proiectare şi construcţie a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş. ”În vederea identificării exemplarului original al contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, încheiat la data de 19 decembrie 2003, Corpul de control al primului-ministru a efectuat demersuri la CNADNR, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Bechtel International Inc’, se arată în raport.

Concluzia a fost că exemplarul original al contractului în limba română a fost pierdut şi că în posesia instituţiilor statului s-a găsit doar o copie în limba română neconformă cu originalul şi o copie în limba engleză parţial conformă cu originalul. Ca urmare a solicitărilor repetate ale Corpului de control, Bechtel a transmis la jumătatea lunii septembrie 2013 o copie scanată a contractului original, cu precizarea că se efectuează ‘demersuri interne în scopul de a furniza copia certificată conform cu originalul a contractului’. La data de 20 noiembrie 2013, Bechtel International Inc. a transmis Corpului de control al primului-ministru o copie a contractului încheiat în anul 2003, versiunea în limba engleză, certificată pentru conformitate cu exemplarul original de către vicepreşedintele Bechtel International Inc., Michael Kelly. Declaraţia vicepreşedintelui Bechtel International Inc. privind conformitatea cu contractul original a copiei transmise Corpului de control al primului-ministru a fost autentificată de către un notar public din Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

 

Scump, doamnă, scump

 

Corpul de Control al premierului a constatat că în cazul Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş preţul contractului a crescut semnificativ în perioada 2006 – 2011. Pentru lucrările la autostrada Braşov-Cluj-Borş, în baza solicitărilor CNADNR, a fost alocată efectiv, de către Ministerul Finanţelor Publice, prin Ministerul Transporturilor şi prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, suma de 6.451.616.711, 06 de lei, potrivit raportului. Sursa citată precizează că, din fondurile totale alocate  CNADNR, suma de 5.684.643.452, 06 de lei a provenit de la bugetul de stat, iar diferenţa de 766.973.259 de lei a provenit din credite externe contractate de Ministerul Transporturilor şi garantate de Ministerul Finanţelor Publice. „Din totalul sumelor cheltuite de CNADNR pentru realizarea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, Bechtel International Inc. a încasat suma de 5.589.303.143, 10 de lei (echivalentul sumei de 1.230.846.804 euro), reprezentând 86, 63% din totalul sumelor alocate pentru obiectivul de investiţii, diferenţa de 862.313.567, 96 lei fiind utilizată pentru alte tipuri de cheltuieli”, potrivit aceluiaşi document. Potrivit contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, încheiat în anul 2003, valoarea totală care urma a fi plătită pentru realizarea a 415 km de autostradă era în cuantum de 2.247.500.000 euro. „Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel International Inc., la data încetării contractului, a fost de 1.230.846.804  euro (echivalentul sumei de 5.589.303.143, 10 lei), reprezentând 54, 76% din valoarea contractului semnat în anul 2003, în condiţiile în care erau finalizaţi şi daţi în folosinţă doar 52 km, reprezentând 12, 5% din lungimea totală a autostrăzii, iar pe o distantă de 60, 5 km, reprezentând 15, 7% din lungimea totală a autostrăzii, lucrările de construcţie au fost doar începute’, precizează Corpul de Control al premierului. Din documentele transmise Corpului de Control al primului-ministru de către CNADNR, a rezultat că preţul contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş a crescut semnificativ în perioada 2006-2011, majorare care s-a datorat câtorva cauze principale. Ca o primă cauză s-a reţinut „majorarea costurilor pentru secţiunea 2B”.  „Valoarea prevăzută conform contractului încheiat în anul 2003 pentru această secţiune a fost de 343.120.810 euro, iar la încetarea contractului, pentru 97, 18% din totalul lucrărilor pe această secţiune, fusese deja plătită către Bechtel International Inc. suma de 680.496.517 euro, cu 98% mai mult decât valoarea prevăzută în contractul încheiat în anul 2003 pentru întreaga secţiune”, a constatat Corpul de Control al premierului. Raportul guvernamental indică în acest sens faptul că preţul lucrărilor a fost modificat de două ori în 2007: „Ca urmare a documentelor de avizare nr. 2722/15.05.2007 şi nr. 2730/22.05.2007 ale Consiliului Tehnico-Economic al CNADNR S.A., valoarea lucrărilor pentru secţiunea 2B a crescut la 434.045.614 euro. În anul 2011, prin cel de-al doilea Acord de modificare a contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, valoarea lucrărilor pentru secţiunea 2B a crescut la 695.705.395 EUR”, se precizează în document.

‘În Memorandum-ul din data de 03.08.2011 privind negocierea contractului, prezentat spre aprobare Guvernului României, s-a menţionat faptul că totalul costurilor pentru realizarea obiectivului de investiţii ‘Autostrada Braşov-Cluj-Borş”, prin aplicarea prevederilor contractului încheiat în anul 2004, s-ar ridica la 9.962.000.000 euro, iar economia rezultată ca urmare a negocierii ar fi de 6.081.000.000 euro. Cu toate acestea, din analiza înscrisurilor transmise Corpului de control al primului-ministru de Ministerul Transporturilor şi CNADNR, referitoare la negocierea din anul 2011, nu a fost identificat niciun document din care să rezulte modalitatea de fundamentare a analizei privind costurile autostrăzii Braşov-Cluj-Borş sau a ‘economiei’ menţionate în Memorandum’, mai spune Corpul de control.

 

Când era bunica fată

 

Potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial, la 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel. Ordonanţa de urgenţă nr. 120, din 18 noiembrie 2003, prevedea demararea de către CNADNR a procedurii de negociere cu o singură sursă: firma americană Bechtel International Inc. La 5 martie 2004, Parlamentul României aprobă OUG 120 prin Legea nr.32/2004, iar la 16 iunie 2004 are loc ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania, la Săvădisla – Cluj, sat Vălişoara, campusul Bechtel. Preţul de 5, 4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. După alegerile din 2004, noul guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu, s-a pronunţat în favoarea începerii unei noi autostrăzi, pe traseul Bucureşti-Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Lugoj-Arad-Timişoara (parte din coridorul IV pan-european). La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro. Strategia de finanţare a Autostrăzii Transilvania se schimbă astfel, oficialii anunţând la începutul lui 2011 că statul român va mai finanţa numai secţiunea Suplacu de Barcău – Borş, şase din cele opt rămase fiind lăsate pe seama investitorilor.

Construcţia singurului tronson (3A1 Gilău – Nădăşelu) pentru care mai sunt contractate lucrări va începe în 2014, deşi contractual de proiectare şi execuţie a fost semnat în aprilie, motivul amânării lucrărilor fiind lipsa banilor. Lucrările aferente celorlalte secţiuni ale autostrăzii, inclusive finalizarea secţiunii 2B Câmpia Turzii – Gilău (pusă în circulaţie pe o lungime de 52 de kilometric, din luna noiembrie 2010) şi 3C Suplacu de Barcău – Borş, vor putea începe după identificarea surselor de finanţare, conform CNADNR. Singurul tronson finalizat, 2B, a depăşit pragul de un milliard de euro şi, chiar dacă reprezintă, ca lungime, doar a opta parte din Autostrada Transilvania (415 km), a atras jumătate din costul total iniţial, de 2, 2 miliarde de euro.

 

S-a născut talent şi moare speranţă

 

Proiectul Autostrăzii Transilvania prevedea o lungime de 415 km, cu o lăţime a platformei de 26 m, parte carosabilă: 2×7, 5 m. Pe traseu erau proiectate 267 de poduri/viaducte, 94 de pasarele peste autostradă şi 58 de pasaje rutiere. Autostrada Transilvania ar fi trebuit să traverseze regiunea cu acelaşi nume de la sud-est la nord-vest. Proiectul făcea parte din Autostrada A3, pe care autorităţile au împărţit-o în două proiecte independente: Autostrada Bucureşti-Braşov şi Autostrada Braşov-Cluj-Borş, intitulată şi Autostrada Transilvania, punctul comun fiind oraşul Braşov. Proiectul era considerat, la momentul începerii, cel mai mare din Europa. Prevedea construcţia unei autostrăzi de patru benzi, cu o lungime de 415 km, pe lângă următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Zalău şi Oradea. Traseul Autostrăzii Transilvania parcurgea ruta de la nord-vest de Braşov până la Borş, Oradea, la graniţa cu Ungaria. Autostrada Transilvania avea opt secţiuni: Secţiunea 1A, Braşov – Făgăraş – 48, 81 km; Secţiunea 1B, Făgăraş – Sighişoara – 53, 37 km; Secţiunea 1C, Sighişoara – Ogra – 58 km; Secţiunea 2A, Ogra – Câmpia Turzii – 37, 19 km; Secţiunea 2B, Câmpia Turzii – Cluj Vest – 52, 55 km; Secţiunea 3A, Cluj Vest – Mihăileşti – 25, 5 km; Secţiunea 3B, Mihăileşti – Suplacu de Barcău – 75, 48 km; Secţiunea 3C, Suplacu de Barcău – Borş – 64, 5 km.


Publicitate

Postaţi un comentariu