Ziua Fără Dietă – 6 mai (şi în fiecare zi)

Din reţelele sociale şi din presă, fie ea tipărită sau online, suntem zilnic bombardaţi cu “perfecţiune” – cum altfel am putea numi fetele şi băieţii de pe primele pagini sau de pe cele mai populare conturi de Instagram? Iar lângă aceste corpuri perfecte stau, invariabil, titlurile care te duc spre dieta perfectă, cea care te va transforma în numai 5 zile. Sau într-o săptămână. Sau, mai realist, în 90 de zile. Oricum, vei avea, până la vară, acel “beach body” perfect, numai bun de etalat pe Facebook, dacă nu pe coperta vreunei reviste.

Renunţă la diete!

Această realitate nu este specifică doar timpului nostru – este doar exacerbată de către reţelele sociale. Dintotdeauna au existat “tipare” de frumuseţe, de multe ori inaccesibile oamenilor obişnuiţi. Dintotdeauna au existat “diete minune” şi oameni gata să facă orice ca să ajungă la idealul de frumuseţe promovat de societate. Astfel au apărut tulburările de alimentaţie, între care multe foarte grave. Şi astfel a apărut “mişcarea de rezistenţă”.

O britanică pe nume Mary Evans Young a luptat cu anorexia, a învins şi a pus bazele unui grup de sprijin, pentru alte tinere care s-ar putea confrunta cu aceleaşi probleme. Grupul, intitulat “Diet Breakers”, îşi propunea să le ajute să îşi accepte corpul, să se aprecieze pe ele însele şi să fie sănătoase. Ulterior, Mary a creat “International No Diet Day” – Ziua internaţională fără diete, care a fost preluată rapid de grupurile feministe din întreaga lume.

Prima astfel de zi a fost celebrată în 1992, într-un cerc restrâns. Mary plănuia un picnic în Hyde Park, în Londra, împreună cu prietenele ei, cu vârste cuprinse între 21 şi 76 de ani, toate purtând “etichete” pe care scria “Ditch That Diet” (“Renunţă la dieta aceea”.) A plouat în ziua cu pricina, astfel că “picnicul” s-a mutat în casa iniţiatoarei.

No Diet Day

Din 1993, grupurile feministe din America au preluat ideea şi au dezvoltat-o. Tot atunci a fost mutată data, din 5 mai în 6 mai – pentru a nu se suprapune cu sărbătoarea Cinco de Mayo. Ca o coincidenţă, 6 mai era şi ziua de naştere a lui Mary Evans Young.

Ulterior, 6 mai a devenit, simplu, “No Diet Day” (Ziua Fără Dietă) şi s-a răspândit în ţări precum Canada, Australia, Noua Zeelandă, India, Israel, Danemarca şi Brazilia.

Ulterior, în 1998, ziua a fost adoptată în Statele Unite de alte două grupuri ce luptau pentru acelaşi scop – Asociaţia Internaţională de Acceptare a Măsurilor şi Greutăţii Corporale (International Size Acceptance Association – ISSA) şi Organizaţia Naţională a Femeilor (National Organisation for Women – NOW). Ambele asociaţii au şi zilele proprii în care promovează idei precum acceptarea propriului corp şi critică ceea ce definesc drept “imaginile false” din industria modei, a frumuseţii şi a… dietelor.

Scopul declarat al acestei zile este de atragere a atenţiei asupra caracterului nefast pe care îl au dietele, dar este şi un fel de manifest de acceptare a propriilor trupuri, inclusiv a grăsimii corporale şi a măsurilor. Totodată se doreşte promovarea unui stil de viaţă sănătos şi evidenţierea pericolelor care stau în spatele unor diete.

Diete echilibrate

Precizările legate de stilul de viaţă sănătos au venit după criticile aduse de medicii acestei mişcări împotriva dietelor. Un grup de specialişti care se ocupă tocmai cu evaluarea riscurilor şi bolilor asociate cu obezitatea şi care încearcă să scadă numărul oamenilor afectaţi de această boală au transmis: „Suntem de acord, bineînţeles, că ar trebui să fie mai multă apreciere şi acceptare a diversităţii în atributele fizice ale oamenilor, mai multe descurajări ale dietelor ţinute pentru a obţine idealuri fizice nerealiste şi să dispară obsesiile legate de scăderea în greutate a indivizilor care sunt la greutăţi aproape ideale. Însă, este neadecvat să argumentăm că indivizii obezi ar trebui să îşi accepte pur şi simplu greutatea şi să nu încerce să o reducă, în special dacă obezitatea le ridică riscul de a dezvolta alte afecţiuni medicale.”

Toţi specialiştii în nutriţie recomandă o dietă echilibrată, care să includă toate grupurile alimentare, şi resping dietele restrictive, cele care interzic anumite alimente sau grupuri întregi de alimente. Totuşi, acestea au succes în rândul oamenilor, pentru că promit (şi uneori asigură) rezultate vizibile, într-un timp relativ scurt. Pe de altă parte, kilogramele pierdute prin diete restrictive revin în scurt timp după revenirea la vechiul stil de viaţă. Tocmai de aceea, nutriţioniştii spun să nu începem nicio dietă pe care nu am putea să o menţinem toată viaţa. Cu alte cuvinte, trebuie să ne schimbă stilul de viaţă în totalitate, să mâncăm sănătos în fiecare zi, mai degrabă decât să ţinem regimuri draconice pentru două săptămâni, ca să arătăm bine la plajă.

Cele mai celebre diete

La o simplă căutare pe internet găsim zeci de diete, unele mai ispititoare decât altele – de la dieta cu citrice sau cu iaurt până la dieta daneză, japoneză, dieta cu varză sau cura cu păpădie, toate sunt prezentate simplu: “Slăbeşti x kilograme în y zile!”.

Există şi diete celebre, aduse în atenţia publică de obicei de vedete care “au slăbit spectaculos”, care i-au îmbogăţit pe creatorii lor şi au stârnit controverse. De notat: sunt foarte puţine diete “celebre” care nu au contraindicaţii sau care pot fi adoptate pentru mai mult timp.

Prezentăm câteva în rândurile următoare, cu avertismentul specialiştilor: nu începeţi nicio dietă fără analize medicale şi fără sfatul specializat al medicului nutriţionist!

Dieta Atkins, probabil cea mai faimoasă dietă din lume, promovează renunţarea la carbohidraţi în favoarea unui meniu bogat în grăsimi: în felul acesta corpul arde, pentru energie, grăsimea în loc de carbohidraţi. Dieta Atkins presupune renunţarea la carbohidraţi, la zahăr şi la alte glucide rafinate, dar permite în schimb consumarea unor tipuri variate de carne, peşte, salate din legume preparate cu unt, smântână, condimente şi multă verdeaţă.

Această dietă a fost adoptată de-a lungul anilor de multe celebrităţi (inclusiv Bill Clinton), fiind creată de cardiologul Robert C. Atkins în 1972, cu scopul de a preveni diabetul şi bolile de inimă. S-a arătat ulterior că, pe termen lung, dieta poate cauza boli de inimă, boli cancerigene, îmbătrânire prematură, osteoporoză.

Diete pe bază de proteine

Dieta Dukan, unul dintre cele mai populare regimuri de slăbit, şi-a câştigat renumele graţie rezultatelor excepţionale şi eliminării efectului nedorit, respectiv reacumularea kilogramelor după ce se revine la o alimentaţie normală.
Şi dieta Dukan este dezvoltată în jurul alimentelor bogate în proteine, eliminând pe cât posibil orice conţinut de carbohidraţi, inclusiv fructe şi legume. Spre deosebire de dieta Atkins, Dukan propune alimente sărace în grăsimi, precum puiul, lactatele degresate şi peştele. Din cauza aportului prea mare de proteine, medicii atenţionează că această dietă forţează rinichii şi nu este indicată persoanelor cu probleme renale.

O altă dietă ce se bazează foarte mult pe proteine este dieta paleolitică, ce conţine alimente care se consumau în acea perioadă – sigur, alimentele care nu mai sunt disponibile au fost substituite cu ceva aproape identic. Principiul e simplu: mănânci cât vrei, din lista de alimente permise, şi faci mult sport.

Sigur că medicii nu sunt încântaţi de această dietă, care elimină nu doar carbohidraţii (chiar dacă nu total), dar şi lactatele. Oamenii obişnuiţi ar avea greutăţi să ţină această dietă, căci aduce schimbări mari în ceea ce priveşte stilul de a mânca.

Diete disociate

Trecem la dietele disociate, în care se combină numai anumite grupuri de alimente (sau nu se combină deloc) şi începem cu dieta Montignac. Aceasta nu numără caloriile, ci te învaţă cum să combini inteligent alimentele. Dieta concepută de Michel Montignac are în centru indicele glicemic al alimentelor – adică efectul pe care îl au carbohidraţii consumaţi asupra nivelului de glucoză din sânge. Indicele glicemic poate avea valori de la 0 la 100 (punctul maxim, deoarece atât are glucoza în sine). Cu cât indicele glicemic este mai ridicat, cu atât alimentul respectiv e mai dăunător, deoarece va elibera rapid o cantitate mare de glucoză în sânge.

Un dezavantaj al acestei diete este că trebuie studiată cu atenţie, până se învaţă care alimente pot fi combinate şi cum. Apoi, din cauză că nu există limită de calorii, poate deveni prea bogată în grăsimi – aşadar, şi aici trebuie echilibru şi cumpătare.

Ideea principală a dietelor disociate este consumul la o masă a alimentelor dintr-o singură grupă, iar acest tipar poate fi prelungit pe parcursul întregii zile. Există şi variante în care grupa alimentelor se schimbă la una, două sau la trei zile. Avantajele dietelor disociate sunt rezultatele, care apar în timp scurt şi pot fi spectaculoase, în funcţie de metabolismul fiecăruia. Totuşi, nutriţioniştii insistă că cea mai bună variantă este să adopţi o dietă echilibrată care te va ajuta să slăbeşti, dar mai ales să îţi schimbi pentru totdeauna obiceiurile alimentare.

Stil de viaţă sănătos de la Mediterană

O altă dietă foarte cunoscută este cea care se bazează pe grupele sanguine, în funcţie de care poţi şti ce ai voie să consumi şi ce nu. A fost concepută de doctorul Peter D’Adamo, care a şi scris cartea ce stă la baza dietei – “Eat Right 4 Your Type” (“Mănâncă potrivit pentru grupa ta”). Conform teoriei doctorului D’Adamo, grupa de sânge determină modul în care corpul nostru metabolizează hrana. În consecinţă, dacă am urma o dietă specifică grupei noastre sanguine, corpul va digera mai bine hrana şi va absorbi mai eficient nutrienţii din mâncare.

În final, unul dintre cele mai bune regimuri, care se poate transforma într-un stil de viaţă sănătos. Dieta mediteraneană este recomandată ca una dintre cele mai bune opţiuni atunci când îţi doreşti să pierzi în greutate, căci te ajută să slăbeşti şi să ai un stil de viaţă sănătos în acelaşi timp. Această dietă conţine toate grupele de alimente şi asigură organismului toate beneficiile pe care le-ar putea obţine din mâncare. În prim-plan se află uleiul de măsline, fructele şi legumele, nucile şi seminţele, peştele şi fructele de mare, cerealele integrale şi câte un pahar de vin. Specialiştii sunt de acord că această dietă are multe beneficii, între care: greutate optimă, o inimă sănătoasă, prevenirea diabetului, o vedere mai bună, reducerea riscului dezvoltării bolii Alzheimer.

Clorofila de la Hollywood

Vedetele de la Hollywood promovează de obicei cele mai ciudate cure. Iar una dintre ele este cea cu clorofilă – da, vorbim despre clorofila despre care am învăţat la biologie, acel pigment verde închis ce se găseşte în plante şi alge, care este esenţial în procesul de fotosinteză.

Băutura miraculoasă este promovată drept o sursă importantă de antioxidanţi care pot proteja împotriva cancerului, dar are şi beneficii antiinflamatorii, ajută la reglarea tranzitului intestinal şi este o sursă de magneziu, vitamina K, vitamina C, acid folic, fier, calciu şi proteine.

Nutriţionistul James Duigan este cel care a venit cu această găselniţă, pe care a vândut-o mai multor vedete, el însuşi fiind unul dintre adepţii consumului regulat de clorofilă. 

Clorofila se găseşte din abundenţă în legumele verzi, astfel încât cei ce doresc să urmeze acest regim ar putea face un efort să includă cât mai multe astfel de alimente în mesele lor zilnice. Dacă nu, câteva picături de clorofilă, diluată într-un pahar cu apă, de două ori pe zi, poate face minuni, susţine Duigan.

 [stextbox id=”custom”]

Ce promovează Ziua Fără Dietă:

• Pune sub semnul întrebării conceptul de “corp ideal”.
• Atrage atenţia asupra discriminării pe baza greutăţii corporale.
• Declară o zi fără diete şi fără obsesii legate de greutatea corporală.
• Prezintă fapte legate de industria dietelor, scoţând în evidenţă ineficacitatea dietelor “comerciale”.
• Comemorează victimele tulburărilor alimentare.

[/stextbox]