Zilele Recoltei. La un pahar de vorbă cu producătorii locali

Foto: Dan Bodea

Toamna se numără bobocii, dar și recolta. Și în această toamnă,   ca în fiecare an de altfel,  clujenii au fost răsfățați cu bunătăți, dar și cu alte produse gata să le încânte privirea și sufletul.

În premieră, Zilele Recoltei s-au desfășurat la Expo Transilvania, pe un spațiu generos, unde producătorii de legume și fructe, fermierii, dar și artizanii și-au așezat zecile de tarabe. Nu au lipsit nici concertele populare sau spațiile amenajate special pentru cei mai mici dintre vizitatori, care au putut să își ia rapid porția de adrenalină în imediata apropiere a standurilor, pe caruselul roz instalat aici, după ce au savurat o delicioasă turtă dulce cu personaje din desene animate.

Zilele Recoltei au avut loc în perioada 16-18 septembrie 2016, astfel că întreg weekendul, cei care au dorit să își aprovizioneze cămara sau să își încânte sufletul cu produse tradiționale, au putut face acest lucru din plin. Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, clujenii au avut ocazia să cumpere produse de sezon, la prețuri de producător, legume și fructe produse exclusiv de localnici din județul Cluj, miere și produse apicole, cătină, pâine și prăjituri de casă, dulciuri făcute după rețetele bunicilor, costume populare și podoabe artizanale, obiecte de decor, bijuterii hand-made.

Urmăriți o galerie foto realizată de Dan Bodea:

La standurile de la Zilele Recoltei au fost prezenți cultivatorii de cartofi din Râşca şi Dângău, dar şi legumicultorii din comunele cu tradiţie în domeniu din Jucu, Apahida, Mănăstireni, Moldoveneşti, Sânnicoară, Chinteni, Floreşti, precum şi din alte localităţi ale judeţului Cluj.

Pe lângă legume şi fructe, clujenii au avut ocazia să cumpere ulei presat la rece, lactate și produse din carne de porc, toate preparate după rețete proprii ale producătorilor, lavandă, precum şi dulcețuri preparate după metode tradiționale.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Ioan Bojan e încântat la finalul celor trei zile:  a vândut aproape tot, mai puțin câțiva bostani ornamentali, antrenați la dans de un vânt călduț de toamnă . Este foarte mulțumit de producția din acest an și este convins că cine muncește are și rezultate bune. A cultivat roșii, ardei, cartofi, conopidă, praz, vinete și câte și mai câte. Se ocupă de mult de agricultură. I-a plăcut negoțul încă de când era mic, iar părinții îl duceau la piață, să vândă și el, mai în joacă, mai în serios, câteva roșii. Cu toate că a muncit în alt domeniu, nu a renunțat niciodată la agricultură.

Ioan Bojan/ Foto: Maria Man

Ioan Bojan/ Foto: Maria Man

„A fost foarte bună producția anul acesta. Care e secretul? E simplu! Trebuie să le dai legumelor exact ce trebuie și atunci se fac frumoase și gustoase. Sunt o prezență constantă în piețele din Cluj. Deja lumea mă știe. Știe că am produse de calitate. Merg în piețe și în târguri mai tot timpul. Merge foarte bine treaba”, spune acesta.

Pasiunea sa pentru agricultură îi permite să experimenteze din când în când și semințe noi: „Am adus de curând o sămânță de roșii din Italia. Fata mea a fost plecată acolo, dar acum s-a întors că i-am zis că se pot face bani și aici dacă te ocupi. Am tratat acea sămânță  și s-a obișnuit aici. Mă întreabă mulți de unde am sămânța. Le dau și lor, dar nu li se face. Trebuie să le dai roșilor ce le trebuie. Eu le dau doar îngrășământ ecologic: găinaț, apoi gunoi de la vacă”, spune acesta.

Cât despre bostanii ornamentali, și aici este o artă. Dacă vrei să ia o anumită formă, trebuie să intervii la timp. „Aceasta e forma lor. Dacă vrei să se îndoaie, trebuie să le pui o bară când încep să se dezvolte. Până la primăvară vor rămâne verzi. Am vândut mulți pentru restaurante”, explică Ioan Bojan.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Daniel Haneș este orginar din județul Alba. A venit la Cluj să își prezinte butoaiele din lemn pe care le confecționează de mai bine de 20 de ani.

„Meseria am învățat-o de mic de la bunicul, de la tata și de 20 de ani mă ocup cu așa ceva. Depinde foarte mult de târg, de zonă. Parcă se vând mai bine în București, Brașov, Târgu Mureș. Aici, la Cluj, nu prea. Particularii cumpără cel mai mult, mai puțin restaurantele. Unii pentru ei, pentru casă, alții pentru crame.

Butoaiele au capacitatea cuprinsă între trei și 150 de litri. Tuica și vinul se păstrează mult mai bine în recipiente din lemn, decât în recipiente din sticlă. Mai ales dacă lemnul e de dud sau stejar sau ambele combinate. În două, trei săptămâni băutura își schimbă culoarea, dar și gustul în bine. Prețurile pornesc de la 150 de lei”, spune producătorul.

Daniel Haneș / Foto: Maria Man

Daniel Haneș / Foto: Maria Man

Iulia Morar este producător de costume populare. A învățat să coase de mică, în familie, dar și la școală. De șase ani este o prezență constantă a târgurilor de profil atât din țară, cât și din străinătate.

„Tot ce este pe stand, este lucrat de mână. Nu veți găsi nimic cusut la mașină sau chinezării. Pentru mine cusutul iilor este un hobby. Fac acest lucru de mulți ani, dar din 2010 am început să ieșim la târguri. Facem din plăcere ceea ce facem. Soțul meu realizează produse din lemn, eu fac costume populare și ii. Încercăm să păstrăm pe cât se poate tradiția și să o ducem mai departe. Dacă nu faci aceste lucruri cu sufletul nu ai cum să le faci bine”, este de părere aceasta.

Iulia Morar/ Foto: Maria Man

Iulia Morar/ Foto: Maria Man

Clienții sunt de mai multe categorii: cei care știu ce înseamnă ia, cei care o poartă doar pentru că este în trend și cei care cumpără copii. „Sunt categorii diferite, iar prețurile noastre sunt diferite de cele ale produselor care se aduc din import, care au modele tradiționale, dar care  sunt cusute la mașină. Aici e marea problemă. S-au umplut piețele de produse din import, nu doar în cazul iilor, ci în general. În toate magazinele sunt așa zisele ii, confecționate pe o pânză care are de multe ori o calitate îndoielnică. În cazul nostru, materialele din care sunt confecționatele iile sunt produse în România,  în fabricile noastre. Cele care încă mai produc. Nu ai cum să faci și partea de război, e mai greu în zilele noastre”, explică Iulia Morar.

În funcție de complexitatea fiecărei ii, realizarea acesteia poate varia între câteva zile și câteva luni.  „Contează foarte mult și pe câte fire lucrezi. Sunt persoane care lucrează pe câte patru, cinci fire. Se lucrează mai cu spor așa, dar arată mult mai bine cu două fire. Eu prefer să lucrez pe două fire”, spune femeia.

Modelele sale preferate sunt cele de pe iile și cămășile moțești. „Fiecare element care apare pe ie are o semnificație. Ia, pe lângă faptul că are o încărcătură sufletească, are elemente care te reprezintă, fie că e soarele, fie că e spicul de grâu sau elementele florale. Toate elementele au o semnificație și nu le alegi aleatoriu. Alegi ceea ce te atrage”, spune aceasta.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Pe lângă ii, pe standul doamnei Morar regăsim o serie de brâuri colorate care îți iau ochii.

„Avem clienți care folosesc brâurile la costume populare, dar sunt și femei care le adaptează și le folosesc pentru rochii, pentru fuste și chiar și pentru blugi, în mod suprinzător. Am început să fac brâuri pentru că am avut cerere. Am ajuns atât la târgurile din țară, cât și la cele din afară. Toate aceste lucruri le datorăm Produs de Cluj. Produsele noastre au ajuns peste tot și ne bucurăm mult pentru această șansă”, a spus Iulia Morar.


Publicitate

Postaţi un comentariu