Zăbala, biserica din altă țară

Zăbala există și nu există în România. Este pe teritoriul României, chiar în centrul ei, dar senzația de România o pierzi undeva prin Sfântu Gheorghe. În jur, toată lumea vorbește ungurește, dar nu poți fi în Ungaria, că doar toți am învățat la școală că în Ungaria nu sunt munți. Or, Zăbala e încununată de munți. Ai putea fi în Ținutul Secuiesc, dar dacă dai drumul pe oricare dintre televiziunile de știri, ai afla că acest ținut nu există, chiar dacă unii istorici, și unguri și români, se străduie să susțină contrariul. Așa că s-ar putea, foarte bine, ca, de fapt, nici Zăbala să nu existe. Cine a mai văzut un sat care să nu fie în nicio țară?

Și totuși, Zăbala există, în România geografică și politică, în Ungaria istorică și în Ținutul Secuiesc sentimental. Așadar, indiferent dacă ești român sau ungur, dacă mergi la Zăbala ești într-un fel turist într-o țară străină. Dacă ești ungur din România, probabil că ești acasă, dar cine mai știe?

În orice situație, Biserica Reformată (Calvină) din Zăbala este principalul monument al acestei comune secuiești, și, dacă ajungeți până aici, este un „must see”.

Drumul pe ruta Sfântu Gheorghe-Covasna-Zăbala șerpuiește printr-o câmpie înghesuită între munți. Geografic, este vorba de două mici depresiuni învecinate, din categoria acelor „depresiuni intramontane din Estul Transilvaniei”, care apar frecvent în prognozele meteo cu recordurile de temperaturi minime. Istoric, Zăbala face parte din scaunul secuiesc Orbai, cu „capitala” la Covasna, scaun care, prin unire cu alte două scaune secuiești, Kézd și Sepsi, a generat comitatul și apoi județul interbelic Háromszék (Trei Scaune).

Monumente reprezentative

Biserica se află în centrul comunei, chiar în drum spre domeniul Mikes – un fief nobiliar retrocedat foștilor proprietari, care acum a fost transformat într-o destinație de vacanță rural-chic. Nu departe, pe cealaltă parte a șoselei principale, se află un muzeu etnografic cu specific ceangăiesc.

Revenind la biserică, aceasta face parte din grupul bisericilor fortificate secuiești, care are ca expresie de vârf biserica din Dârjiu (unitariană), inclusă în patrimoniul UNESCO. Alte biserici fortificate secuiești mai cunoscute sunt cele din Ghelința (romano-catolică) sau Ilieni (calvină). Chiar și în Sfântu Gheorghe există o biserică fortificată medievală calvină.

Biserica Reformată din Zăbala este una dintre cele mai mari clădiri istorice care s-au păstrat pe teritoriul celor Trei Scaune. Edificiul păstrează elemente sculptate gotice și renascentiste. Biserica servea și ca ofrtăreață, ea fiind înconjurată de un zid circular, întărit cu turnuri. Ca să vizitați biserica, trebuie să luați legătura cu preotul paroh, a cărui casă se află în imediata vecinătate a bisericii. Vă va deschide poarta cu o cheie grea, bucuros de oaspeți și vorbind o limbă română ușor inteligibilă.

Turul bisericii nu durează mai mult de jumătate de oră. Cadrul de piatră renascentist al ușii de intrare, tabernacolul gotic și o piatră ieșitp în consolă, cu un chip sculptat, sunt câteva puncte de rezistență ale vizitei. Dar probabil cel mai interesant amănunt artistic și arhitectural este tavanulm compus din 124 de casete pictate, care seamănă izbitor cu tavanele bisericilor reformate din Țara Călatei.