Vrei un creier şi un corp mai puţin îmbătrânite? Odihneşte-te, comunică, mănâncă sănătos!

Neurologii susţin că îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită dacă oamenii se odihnesc şi dorm suficient, dacă citesc şi comunică.

„Prevenţia îmbătrânirii creierului e posibilă la persoane sănătoase. Nu există un remediu unic care să ne ofere garanţia că vom îmbătrâni cu creierul mai târziu. Complexitatea vieţii fiecăruia trebuie ajustată, trebuie să ne alocăm timp pentru a ne odihni, e nevoie de un somn de şapte ore pe noapte, să avem o viaţă emoţional cognitivă echilibrată, fără exces de emoţii. Să nu plonjăm complet într-o activitate care nu presupune interacţiune umană. Dacă pe parcursul zilei avem numai activitate pe email, la calculator, fără dialog cu alte persoane apar probleme. De asemenea, supraexpunerea la tehnologii reprezintă un potenţial pericol. Apoi, alimentaţia e fundamentală, trebuie să mâncăm la timp şi echilibrat, e nevoie de alimentaţie sănătoasă”, spune preşedintele Societăţii de Neurologie din România, prof. dr. Dafin Mureşanu.

Acesta a mai spus că şi cititul ajută creierul, la fel şi comunicarea cu alte persoane: „Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacţiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă”.

El a enumerat şi alţi factori care afectează creierul: „Dacă vrem să încetinim procesul de îmbătrânire trebuie avut grijă de creier în condiţiile în care îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Există un cumul de factori care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuală, stresul”.

Tematica legată de îmbătrânirea şi regenerarea creierului a fost abordată în cadrul manifestării Zilele Creierului RoNeuro, manifestare desfăşurată la Cluj, în perioada 1-4 iunie, şi la care au participat specialişti în domeniu din Germania, Italia, Austria, Anglia şi România.

Îmbătrânim mai devreme

Până de curând se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani, însă studii recente coboară acest prag până la 45 de ani. De asemenea, femeile sunt mai predispuse la îmbătrânirea prematură a creierului decât bărbaţii. „Există un cumul de factori, iar stilul de viaţă este cel mai impotant. Hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanţe stimulante ale sistemului nervos central, suprasolicitarea intelectuală, stresul, disfuncţiile hormonale, traumatismele craniocerebrale, sunt tot atâtea motive care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce”, susţine Dafin Mureşanu. Potrivit specialiştilor, stresul şi stilul de viaţa sunt printre cele mai importante cauze ale îmbătrânirii premature a creierului, munca excesiva la birou, timpul alocat somnului, alimentaţia necorespunzătoare sau lipsa cititului pot fi factori care duc la îmbătrânirea creierului, care devine astfel mai vulnerabil în faţa stresului. “Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite şi sărăceşte componenţa cognitiv imaginativă”, a completat Dafin Mureşanu.

Există şi semne care ar trebui să ne dea de gândit. De exemplu, dacă tulburările de memorie, concentrare, atenţie, sunt prea dese, dacă este dificil de respectat un program prestabilit, dacă nu ne amintim unele nume proprii, ne putem gandi la o îmbătrânire cerebrală precoce. “Ea trebuie evaluată şi tratată de un specialist, pentru că fiecare dintre noi îmbătrânim diferit, în funcţie de stilul de viaţă propriu ”, a adăugat preşedintele SNR.

În cadrul programului RoNeuro Brain Days a fost prezentat şi cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atenţia asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacienţii cu aceste tipuri de leziuni cerebrale. Conform acestor date, tratamentul îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii pacienţilor. La acest amplu studiu, coordonat de profesorul Dafin Mureşanu, au participat 25 de neurochirurgi şi neurologi de top, în cea mai mare parte din România care au tratat şi monitorizat pe o perioadă de 5 ani, un total de 7.769 de pacienţi în 10 departamente de neurochirurgie din România. „Acest studiu a fost o reală provocare pentru neurologie în general şi neurochirurgie în special, iar rezultatele obţinute ne arată o evidentă îmbunătăţire a stării de sănătate a pacienţilor care suferă leziuni traumatice ale creierului, produse în mare parte de accidentele rutiere, dacă noul tratament este aplicat în primele 48 de ore de la producerea accidentului”, arată Dafin Mureşanu.

Acesta a vorbit, pentru Transilvania Reporter, despre domeniul neuroabilitării: „Neuroabilitarea este o ştiinţă nouă, o ştiinţă în devenire sub ochii noştri şi care presupune atenţie foarte multă şi o dezvoltare foarte solidă. Neuroabilitarea e un domeniu deosebit de important pentru toate tipurile de boli neurologice, atât cele acute, cât şi pentru cele cronice, care au un ecou de lungă durată. Există tendinţa, care nu este foarte bună, de a pune accent şi de a avea în vedere prea mult parametrul mortalitate. Avem un număr mare de accidente vasculare în România, avem 65.000 de cazuri noi pe an. Da, este adevărat. Dar acest lucru trebuie dublat de ideea şi de faptul că, da, trebuie să salvăm vieţi, dar este foarte important ce se întâmplă cu acele vieţi care sunt salvate, cât de fericţi sunt acei oameni, cât de funcţionali sunt şi ce povară sunt pentru ei înşişi, pentru familie şi pentru societate. Cam o treime dintre cazuri cu accidente vasculare cerebrale rămân cu sechele. Prin urmare, este nevoie de o atenţie mult mai elaborată în ceea ce priveşte abordarea neuroreabilitării”.

Dispar oamenii sănătoşi

Dafin Mureşanu a vorbit şi despre faptul că de buna funcţionare a creierului depinde buna funcţionare a întregului organism, sănătatea acestuia, deşi, conform definiţiilor actuale, oamenii sănătoşi sunt pe cale de dispariţie: „Conform definiţiei actuale a sănătăţii, din ce în ce mai puţin oameni sunt sănătoşi. Nu se poate aplica definiţia de sănătate, adică o bunăstare fizică, psihică şi socială. Nu mai există aşa ceva. La care trebuie să adaugi a patra dimensiune a sănătăţii, care este creativitatea, capacitatea de a te bucura şi a fi creativ. Nu este suficient să poţi umbla, mânca şi bea ceva ca să spui că eşti sănătos. Trebuie să ai o stare de echilibru şi un echilibru între cognitiv şi emoţional. Această definiţie se aplică la tot mai puţini oameni şi probabil că în curând nimeni nu va mai fi sănătos, conform acestor definiţii. Dar putem interveni şi ne putem creşte calitatea vieţii”.


Publicitate

Postaţi un comentariu