Vlogging-ul, incursiune în modul de comunicare al tinerei generații. Scurt interviu cu sociologul Anca Velicu

Faliile generaționale pot lua diverse forme și pot afecta domenii distincte de fenomene sociale, care toate, sub o formă sau alta, lămuresc și indică distanța și transformările care au loc în trecerea de la o generație la alta. Vlogging-ul, o formă de comunicare, interacțiune și promovare, face furori printre copii și adolescenți, tocmai fiindcă pare să fie un mediu de comunicare cu care se identifică și li se potrivește, mai ales în era mijloacelor de comunicare digitale. Pentru a afla mai multe despre acest fenomen, sociologul Anca Velicu, cercetător în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Românie și membru fondator al platformei Digital Lives, expert în sociologia internetului și utilizarea de către copii a media digitale, explică câteva dintre motivațiile și trăsăturile acestui fenomen, așa cum apare el din perspectivă științifică.

Pe aceeași temă:

Vlogging, rețetă de business pe înțelesul copiilor

Anca Velicu

Doamna Anca Velicu, de ce vlogging-ul are atât de mult succes în rândul copiilor și adolescenților? De ce prinde mai bine decât majoritatea celorlalte forme de comunicare?

Sunt mai multe motive pentru care vlogging-ul are succes în rândul copiilor și adolescenților. Dacă ne referim la succes din perspectiva audienței, trebuie să remarcăm că vlogging-ul este despre cultura lor, despre experiențele lor de zi cu zi, despre interesele lor, de cele mai multe ori aceste lucruri fiind spuse în chiar cuvintele pe care le folosesc și cei care urmăresc. Dacă, de exemplu, vloggerii și canalele de youtube respective s-ar limita la analize economice și politice, în mod cert copiii și adolescenții nu ar fi interesați de acest mod de comunicare. Dar lucrurile se schimbă în măsura în care ei se ‘regăsesc’ (ca atare sau doar la un nivel aspirațional) în subiectele abordate de către vloggeri – prin jocurile pe care le joacă și ei, prin faptul că se vorbește despre dispozitive pe care le au și ei sau și le doresc etc. Rămânând tot la acest nivel al audienței, datorită designului platformei și modului de funcționare a acesteia, numeroși vloggeri sunt interesați să își întrețină audiența răspunzând la comentarii, sugestii, aprecieri, suscitând dialogul cu publicul și întreținându-l. Acest mod de angajare / participare a copiilor le oferă recompense de participare care le depășesc pe cele oferite de simplul ‘consum’ de media (ei intră astfel într-o interacțiune ‘directă’ cu vedeta favorită, contribuind la comunitatea de ‘fani’ a respectivei vedete).

În al doilea rând, vlogging-ul reprezintă un instrument prin care, potențial, vocea copiilor și a adolescenților se face auzită. Pot spune tot ce își doresc și au un (potențial) public care să îi asculte și care să îi aprecieze. Vlogging-ul este prin aceasta o modalitate de împuternicire a tinerilor și a copiilor (un mod de a le permite să se exprime, să participe la viața socială, să fie auziți), printre puținele pe care societatea noastră le oferă. Vlogging-ul este de asemenea foarte accesibil din punct de vedere tehnic și al cunoștințelor pe care le presupune. Aproape orice copil, de 7 ani sau chiar mai mic, are dispozitivele și cunoștințele necesare pentru a realiza un scurt video și a îl uploada pe youtube, această accesibilitate făcându-i pe mulți să considere vlogging-ul un mod facil de a deveni celebri (asemenea vloggerilor celebri pe care îi urmăresc).

Nu în ultimul rând, este de menționat aspectul financiar – care este un puternic stimulent. În interviurile pe care le-am realizat cu copii, chiar și cei de vârste mici (7-8 ani) au fost în stare să îmi explice mecanismul comercial din spatele canalelor youtube de succes (chiar dacă nu știau exact de la ce nivel de audiență apare și cât anume se poate câștiga sau munca efectivă care este în spatele unui astfel de canal de succes). Astfel încât de multe ori succesul la care visează se poate traduce sau înțelege (și) în termeni pecuniari.

Alte explicații ale succesului vlogging-ului printre tineri – precum sprijinul emoțional pe care îl permite această formă de comunicare sau împărtășirea cunoașterii și schimbul de experiență (cunoașterea informală) – pot fi de asemenea invocate.

Riscuri și beneficii

În ce fel este simptomatic acest tip de fenomen pentru modul de interacțiune al tinerilor în mediul online? Riscuri și beneficii ale vlogging-ului?

Mai sus am expus motivele care ii fac pe copii și adolescenți susceptibili să devină public captiv al vloggerilor sau chiar să încerce ei să devină vloggeri. Din păcate nu am date despre răspândirea fenomenului în populația care ne interesează și putem doar să speculăm asupra acestui punct. Aș discuta însă foarte pe scurt aici posibilele riscuri și posibilele beneficii ale vlogging-ului asupra tinerilor. La o conferință de presă la care am participat, un jurnalist a considerat această practică drept riscantă pentru copii sau adolescenți, în măsura în care ‘se expun’, făcând publice datele lor personale, și acest lucru ar putea să atragă riscuri în lumea reală. Acest pericol, de foarte multe ori accentuat în campaniile de comunicare ale poliției, deși poate fi real, este relativ minor; puține sunt cazurile în care hoții se decid să dea o spargere pentru că vlogger-ul a difuzat un video din concediu. Totuși, riscuri există. Un copil sau adolescent vlogger se expune unui mai mare risc de agresivitate pe internet și cyberbullying-ului (fenomenul de trolling fiind în floare pe aceste canale), la fel cum se expune risclului de a îi fi folosite în mod abuziv datele personale în mediul online (deci nu neapărat în lumea reală). Nu în ultimul rând, în goana lui pentru notorietate (și datorită necunoașterii exacte a funcționării internetului și a legislației aferente), copilul sau adolescentul poate încălca mult mai flagrant decât alți utilizatori legislația.

Din perspectiva consumatorului, pericolul este de multe ori cel al influenței care se manifestă prin copierea unor comportamente promovate de vloggeri (e.g. provocările care circulă pe internet), dar aici există o întreagă dezbatere despre care sunt efectele media asupra copiilor și care sunt utilizatorii cel mai probabil să fie influențați. Nu în ultimul rând, în prelungirea ideii de mai sus, apar riscurile expunerii la publicitate mascată, în măsura în care vloggerii de multe ori promovează, fără ca uneori să anunțe acest lucru, produse ale firmelor care îi sponsorizează.

În ciuda acestor riscuri, nu vreau în niciun caz să se înțeleagă că nu există și beneficii pentru copii și adolescenți în urmărirea de vlogguri sau în crearea și întreținerea unora. Deși pare un truism, ca și în cazul altor discuții legate de influența media asupra copiilor, un element cheie este conținutul la care copilul este expus sau conținutul pe care alege să îl transmită copilul (dacă este creator de conținut). Copiii pot învăța din vlogguri despre o mulțime de lucruri. Dacă de cele mai multe ori învață despre lucruri practice (cum să joace un joc, cum să se machieze sau cum să își repare / construiască o bicicletă) a căror importanță părinții tind să o minimizeze, nu e mai puțin adevărat că pot învăța și despre subiecte ‘școlare’, este drept că tratate într-o manieră ‘altfel’, cu haz, sub formă de animații, puse pe muzică rap sau (re)contextualizate. Dincolo de cunoștințele concrete pe care le capătă, dacă un copil alege să țină un vlog, chiar pentru o scurtă perioadă de timp, experiența îl va învăța perseverența în a realiza ceva, grija la detalii, competențe sociale de comunicare, competențe tehnice, vorbirea publică, argumentația etc. Bineînțeles că nu toți copiii vor încerca din proprie inițiativă acest tip de comunicare din poziția de creatori de conținut, dar mie mi s-ar părea normal ca, așa cum sunt învățați la ora de TIC să creeze un document în Word, PowerPoint sau Excel, la fel să învețe să facă o înregistrare cu ei, să învețe despre limbajul corpului, despre cum să vorbească public (în fața camerei/ a unui potențial public), cum să editeze un video (inclusiv despre cum să își blureze fața dacă nu vor să fie recognoscibili), ce setări de confidențialitate trebuie să aleagă dacă uploadeză un astfel de conținut online etc.

Noile comunități online, un teren încă neexplorat

În fine, din punct de vedere sociologic, care este semnificația culturală și socială a acestui tip de fenomen?

În primă instanță, vlogging-ul este un mod de autopublicare ieftin (NB, nu gratis, cum ar considera unii), ceea ce duce la minimizarea sau chiar anularea oricărei autorități care ar interfera în procesul de creație (fie că este vorba de conținut sau formă). Acest fapt are pe de o parte un efect pozitiv, permițând apariția celor mai diverse conținuturi de nișă (neinteresante din perspectiva media de masă comerciale) și crearea comunităților în jurul acestor interese nișate, dar și un efect negativ, în măsura în care în lipsa oricărui control al calității, o imensă cantitate de vorbire despre nimic s-a răsfrânt în spațiul public.

Dincolo de aceste aspecte legate de conținut, vlogging-ul are un impact major asupra societății prin reinventarea marketingului și a publicității. În al treilea rând, deși în general vlogging-ul este pus în opoziție cu mass media (iar lipsa gatekeeper-ilor este un element distinctiv major), asistăm la acest moment la o ‘unire’ a celor două tipuri de media, edituri consacrate sau canale de media tradiționale (TV, radio) urmărind să atragă vloggerii cunoscuți de partea lor și oferindu-le timp de antenă sau oferindu-se să îi publice. Nu voi specula asupra semnificației acestei aproprieri, dar este clar că impactul social și cultural al fenomenului de vlogging urmează încă să fie aprofundat.

Postaţi un comentariu