Violența împotriva femeilor, pentru autoritățile publice, încă un examen picat

Adevărul frazei „toți suntem egali, dar unii sunt mai egali decât alții“ pare să se aplice atâtor situații, dar mai ales raportului dintre femei și bărbați, în lume, cât și aici, în ogrăzile noastre publice și private românești. Nu trece zi fără să aflăm depre încă o tragedie a căror protagoniști sunt tocmai cei mai vulnerabili dintre noi: adolescente, copii, femei, persoane cu dizabilități, persoane fără venituri, etc.. Nici rapoartele Uniunii nu ne iartă: suntem codași și în lupta împotriva violenței de gen, iar ei știu asta.

În Caracal, un mecanic auto a fost acuzat de omor, după ce în curtea sa s-au descoperit rămășițele umane, ulterior trimise către o expertiză medicală, a două adolescente. Percheziţiile la locuinţa mecanicului au început după ce o adolescentă de 15 ani din Dobrosloveni a dispărut, ultima oară fiind văzută în Caracal în timp ce urca într-o maşină. Minora a sunat de trei ori la numărul de urgenţă 112, spunând că a fost sechestrată de un bărbat, însă autorităţile susțin că nu au reuşit să găsească locul în care se afla. Anchetatorii au început percheziţia domiciliară la locuinţa bărbatului de 66 de ani abia vineri dimineaţa, la 19 ore după apelul fetei. Se pare că fata a murit în timpul în care poliția se afla în fața casei agresorului. Reacții negative au apărut imediat atât din partea societății civile, cât și a presei, care au sancționat public neprofesionalismul cu care s-a gestionat situația din partea autorităților publice.

Platforma Feminism România a reacționat postând un mesaj dur la adresa autorităților și invitând societatea civilă la protestele de vineri din fața Ministerului Afacerilor Interne: „Pentru fetele acestea omorâte cu sânge rece de misoginismul enorm din țara asta, unde o femeie care strigă după ajutor nu e crezută, e lăsată sa moară, de către politie, de către instituții, de către societate, de către toți cei care învinovățesc femeia și nu agresorul, de către toți cei care încearcă sa minimizeze violenta de gen!Pentru toate strigatele astea ramase necrezute, trebuie sa ieșim astăzi sa strigam NU SE MAI POATE! GATA CU VIOLENTA ÎMPOTRIVA FEMEILOR ȘI FETELOR!“, conform celor scrise pe pagina de facebook a grupului Feminism România.

Din păcate, această situație nu este una izolată, nici în România, nici în lume, unde, conform unor estimări din 2016 ale Organizației Mondiale a Sănătății, violențele împotriva femeii omoară mai multe femei decât accidentele rutiere și malaria calculate împreună. Tot la nivel gobal, o treime dintre numărul total de femei a suferit o formă de abuz sau violență de gen în timpul vieții, iar o cincime dintre femei declară că au fost abuzate sexual înainte de a împlini vârsta de 15 ani. În România, opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg noaptea pe stradă, iar patru din zece nu se simt în siguranță nci măcar în timpul zilei. Mai mult de două treimi dintre românce cred și că nimeni nu le va sări în ajutor dacă sunt hărțuite sau violentate pe stradă.

Legea sare în apărarea femeilor

Pentru a combate violența împotriva femeilor, dar și a altor categorii sociale vulnerabile, în ultimii ani, au fost luate mai multe măsuri legislative pentru prevenirea unor astfel de tipuri de violențe.În acest context a apărat atât proiectul privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, devenit legea 118/2019, inițat de deputata independentă Oana Bâzgan, printre semnatari regăsindu-se și deputați clujeni, precum Adrian Dohotaru și Emanuel Ungureanu. În acest registru sunt înscrise persoanele care au comis infracțiuni sau contravenții de natură sexuală, scopul acestui registru fiind acela de a spori gradul de ordine și siguranță publică, dar și de a preveni accesul persoanelor condamnate în prealabil pentru astfel de infracțiuni în locuri unde ar putea repeta astfel de fapte. Astfel, înainte de angajarea în domenii precum sănătate, educație, siguranță publică sau apărare, este necesară prezentarea unui extras din acest registru, în vederea unei reinserări informate pe piața muncii a persoanelor cu astfel de antecedente.

O altă inițiativă legislativă, și ea devenită lege (232/2018), este cea referitoare la pedepsirea hărțuirii din spațiul public, a celei sexuale, din afara locului de muncă, și a celei psihologice, cu scopul de a remedia carențele existente în sistemul legislației naționale, care nu sancționa în niciun fel astfel de fenomene. Astfel, legea 202/2002 prinid egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați a fost modificată pentru a include și interzicerea, pedepsirea și prevenția tipurilor de comportamente menționate mai sus.

Violența împotriva femeilor, agresori și multe victime

Din păcate, în România, violențele și crimele săvârșite împotriva femeilor sunt multiple, iar lupta împotriva acestor tipuri de fapte este abia la început. Conform datelor prezentate pe platforma violențaîmpotrivafemeilor.ro, doar în primele 6 luni ale anului 2019 au fost raportate 88 de violuri, 43 de agresiuni sexuale și 33 de acte sexuale cu minor. Pentru aceste fapte agresorii au fost 139 de bărbați, 8 femei, 16 băieți și 3 fete. Tot în aceeași perioadă, a fost înregistrat în fiecare zi, în medie, un caz în care un bărbat din familie este autorul unei fapte de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor. Dintre aceste fapte o parte semnificativă rămân în continuare neraportate. În cazul violurilor și agresiunilor sexuale raportate poliției, cele mai multe victime sunt fete minore, adică un număr de 71 de fete. În medie au fost înregistrate în fiecare săptămână 3 cazuri în care o minoră a fost violată sau agresată sexual. Până în luna iulie 2019, și-au pierdut viața 21 de femei, 13 de bărbați și 2 fete în urma violențelor comise asupra lor de foști sau actuali parteneri sau alți membri ai familiei, 31 de agresori fiind adulți de sex masculin.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true”] Inegalitate de gen, România fruntașă la nivelul UE: Rezultatele ultimului Index al egalității de gen, realizat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen, Gender Equality Index, 2015 , indică un progres lent și plasează România la coada clasamentului. Raportul recent al Băncii Mondiale (Romania Gender Assessment, 2018) remarcă câteva progrese legate de prezența femeilor în domenii științifice considerate masculine, crearea unui cadru legislativ și instituțional de abordare a problemelor de gen, dar observă și rata crescută a mortalității infantile, prezența în număr destul de mare a tinerelor femei care nu mai sunt în sistemul de educație, dar nu sunt nici angajate și nu urmează nici vreo altă formă de pregătire profesională; rata mare de gravide în rândul adolescentelor; distribuția inechitabilă a timpului pentru activități casnice între femei și bărbați. Deși lupta împotriva violenței comise împotriva femeilor avansează și în România, există încă suficiente neajunsuri sistemice pentru ca multe dintre aceste infracțiuni să rămână în continuare nepedepsite. Mai mult, la nivel european, România este codașă și la asigurarea protecției categoriilor vulnerabile și la implementarea măsurilor necesare împotriva agresorilor.[/stextbox]