Vine, vine primăvara! „Ameţişoarele” , mărţişoarele gigantice şi cele croşetate, vedetele târgului din centrul oraşului

Foto: Dan Bodea

Deşi gradele Celsius din termometre indică mai mult venirea iernii, primăvara îşi face simţită prezenţa de câteva zile la Cluj-Napoca, unde Piaţa Unirii a fost „invadată” de mii de mărţişoare, care de care mai frumoase sau atipice. Comercianţii ne-au mărturisit că lucrează de luni bune pentru ca simbolurile primăverii să fie gata la timp şi pentru ca fiecare clujean, dar nu numai, să poată întâmpina primăvara aşa cum se cuvine, purtând la piept un mărţişor lucrat cu multă dibăcie, manual. Mărţişorul împrumută puţin din sufletul celui care îl crează, ducând mai departe gândurile bune ale acestuia.

„Avem fluturaşi albi, flori colorate, precum şi alte modele pentru toate gusturile. E multă migală pentru fiecare produs în parte. Ştii când începi, dar nu ştii exact când termini fiecare model. Munca e în funcţie de complexitatea fiecăruia”, spune o doamnă care mărturiseşte că de mai bine de două luni a început să croşeteze mărţişoare inedite, care pot fi ulterior purtate drept broşe.

Mărţişoare croşetate / Foto: Dan Bodea

Dacă anul trecut, cele mai „tari” mărţişoare aveau peste 35 de grade şi conţineau o gură bună de pălincă sau de vişinată, anul acesta, Alin şi Iulia Hognogi, ingenioşii creatori ai „ameţişorului” şi-au diversificat oferta, astel că acum din gama mărţişoarelor ce pot fi găsite la standul lor fac parte şi cele cu vin alb sau roşu.

„Ameţitoarele” sunt ideale pentru a aduce oricui zâmbetul pe buze, la început de primăvară.

Alin Hognogi/ Foto: Dan Bodea

„Anul trecut am avut mare succes şi am zis că acum a venit timpul să mărim doza mărţişorului, dar să ne diversificăm şi oferta. Mărţişoarele noi conţin un vin excelent!”, spune Alin.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Pe lângă mărţişoarele „Pălincă de la Cluj”, „Vin de la Cluj”, „Vin de acasă” sau „Vişinată de la Cluj”, Alin şi Iulia, care alcătuiesc o frumoasă familie de artişti stabiliţi la Cluj, aduc în atenţia iubitorilor de frumos o serie de mărţişoare create în propriul lor atelier, adevărate bijuterii sau opere de artă care abundă de culoare, veselie şi viaţă, aidoma celor care le-au creat, dar şi tablouri, cutii de bijuterii, ceşti sau ceainicuri pictate manual de talentata Iulia.

Mărţişoare dacice 

De la Târgul de Mărţişor care va fi deschis până pe 11 martie, nu putea lipsi familia Andreş, cea care şi-a propus să salveze tradiţia mărţişorului cu ajutorul unor simboluri gigantice, realizate după chipul şi asemănarea celor din trecutul nostru istoric. Mărțișoarele realizate de Traian Andreş au suflet și dispun de o energie aparte. Acestea sunt inspirate din tradițiile dacilor fiind realizate cu mare grijă și cu mulț simț de răspundere în atelierele familiei. Mărţişoarele sale vin însoţite de o poveste pe care domanul Traian şi soţia acestuia nu obosesc să o spună an de an, spre deliciul copiilor care îi ascultă fascinaţi, unii revenind în fiecare an în Piaţa Unirii, special pentru a reasculta istoria mărţişorului.

Traian Vedinaş le povesteşte copiilor istoria mărţişorului / Foto: Dan Bodea

„Povestea mărţişorului este mai veche de 2.000 de ani. Dacii sărbătoreau la vremea respectivă, pe 1 martie, noul an. Ei considerau că odată cu revenirea naturii la viaţă începe un nou an. Ei aveau doar două anotimpuri: iarnă şi vară. Odată cu noul an îşi dăruiau obiecte artizanale, confecţionate de ei din materiale naturale: lemn, piele, os, ceramică, la care adăugau şnurul din lână. Acesta putea să fie alb cu negru, aceste două nonculori simbolizând binele şi răul sau alb cu roşu, ceea ce simboliza unitatea familiei, legătura strânsă dintre bărbat şi femeie. Şnurul reprezintă unitatea. De ce? Pentru că orice funie pe care o împleteşti, nu ai niciun motiv să o despleteşti. E simbolul perfect pentru a arăta unitatea dintre cei doi. E o legătură rezistentă, puternică, trainică. Pe vremea aceea se foloseau simboluri simple, dar cu încărcătură spirituală puternică”, explică clujeanul.

În trecut se foloseasu diferite simboluri pentru a transmite un mesaj persoanei căreia îi era dăruit mărţişorul. Cele mai frecvente simboluri erau: ghiocelul, narcisa, crinul, trifoiul, porumbelul, rândunica, păunul, lebăda, fluturele, mămăruţa, broasca ţestoasă.

Urmăriţi în continuare o galerie foto realizată de fotoreporterul Dan Bodea care ilustrează câteva dintre cele mai simpatice simboluri ale primăverii regăsite la târgul din centrul oraşului:

02W0A7362 02W0A7412 02W0A7278 02W0A7280 02W0A7281 02W0A7284 02W0A7297 02W0A7299 02W0A7307 02W0A7308 02W0A7323 02W0A7333 02W0A7349 02W0A7366 02W0A7373 02W0A7389 02W0A7402 02W0A7406 02W0A7408 02W0A7409
<
>
Foto: Dan Bodea

 

 

 

Citiţi şi: Cum a fost anul trecut la Târgul de Mărţişor din centrul oraşului 

Postaţi un comentariu