Vietnam, mon amour pentru patronii români. Interviu cu Alin Danci, director al unei firme de recrutări de forță de muncă străină

În ultimii ani, România se confruntă cu o criză acută de forță de muncă. Efect al emigrației masive, dar și al salariilor foarte mici și al condițiilor de muncă neprietenoase muncitorului, o serie de sectoare ale producției au rămas neacoperite din perspectiva mâinii de lucru. Astfel, a apărut soluția importului de forță de muncă, din țări precum Vietnam, China, Nepal, Sri Lanka, dar și alte state. Muncitorii străini lucrează în diverse locuri, de la agricultură, sudură, industria prelucrării cărnii, servicii, până la operarea mașinilor complexe din unitățile de producție. O afacere profitabilă atât pentru angajatori, cât și pentru firmele de recrutare, care câștigă, în medie, aproximativ 400 de euro pe cap de muncitor importat. În țara de origine, imigranții plătesc comisioane lunare către firmele de recrutare. La fața locului, în Asia de Sud-Est, firmele atrag muncitorii cu promisiunea unui contract în Europa și UE, iar de doritori nu duc lipsă, în contextul unor salarii locale ce pot coborî până la 100 sau 200 de dolari pe lună. Dintre aceștia, vietnamezi, muncitori harnici, solidari și disciplinați sunt la mare căutare pe piața muncii în România. Pentru a afla mai multe despre ei și această temă, am vorbit cu Alin Danci, director clujean al unei firme de recrutare de forță de muncă străine.

 

În ultimii ani, în România, au venit din ce în ce mai mulți muncitori din Vietnam, Nepal, Sri Lanka. Cum de vin acești muncitori în România? De ce nu se orientează către țările mai apropiate lor?

În primul rând salariile sunt mult mai atractive în România, decât în China și în țările arabe, dar, întra-adevăr nu în toate domeniile. Sunt anumite sectoare unde sunt foarte căutați și sunt și plătiți bine, în special în sudură. China nu oferă niciun program de muncă mai relaxat sau clar. Cu toate că, muncitorii vietnamezi își doresc să muncească mai mult, mai mult decât cele 8 ore pe zi și cele 5 zile pe săptămână. Acum, în parantează fie spus, ca și dorință de muncă am văzut că ei sunt mult mai disciplinați decât cei din Nepal. Cu toate că și nepalezi sunt muncitori foarte buni și se adaptează ușor. De exemplu, în Cluj, la Gormet ei au peste 90 de muncitori de vietnamezi. Au început să învețe româna și s-au adaptat foarte bine și s-au integrat în mediu din România. Cred că vor rămâne și peste cei doi ani de contract. Adică, ai un contract pe doi ani, putând să alegi să îl prelungești sau să te întorci în țara de origine.

Cum funcționează acest proces e recrutare al muncitorilor străini?

: Tu, practic, apelezi la o firmă care se ocupă de recrutare, semnezi un contract. În scrisoarea de intenție spui de ce fel de personal ai nevoie, pentru ce fel de meserie, salariul pe care îl oferi și condițiile de muncă. Apoi, oferi cazare și trei mese pe zi, obligatoriu. Mergi către firma de recrutare din România sau din țara de origine a muncitorilor. Aceștia vor pregăti o selecție, trimițându-ți niște cv-uri ale oamenilor, iar tu îți alegi oamenii pentru interviu. Apoi, pasul al doilea este interviul. La interviu ai probe de lucru sau discuții. Interviul e în Vietnam, fiindcă deși îl poți face și pe skype, nu e recomandat. Apoi, după ce i-ai selectat, faci demersurile în România pentru a-i aduce, iar firma din Vietnam face demersurile pentru obținerea documentelor. Se fac demersurile în același timp. Foarte important, trebuie să ai de la AJOFM o adeverință care să ateste că 0 este numărul de muncitori români care au aplicat pentru slujbele pe care tu le scoți la concurs pentru muncitori vietnamezi.

 Din ce zone provin muncitorii din Vietnam? Ai observat vreun bazin de recrutare mai deosebit?

Din tot Vietnamul. Depinde și de meserie, dar, în principal, din zonele limitrofe ale marilor orașe. E important să fi fost aproape de orașe, fiindcă doar așa ei au căpătat experiență în muncă. Angajatorii doresc să vadă că ei au lucrat în meseria și au experiență. Apoi, cei care vin din sate, din zonele rurale, lucrează în special în agricultură. Eu am fost în Vietnam. Și am vizitat câteva școli profesionale. Sunt pregătiți. Sunt comuniști. Aplică același sistem pe care îl aplicam și noi în vechiul regim. Sunt formați după o procedură de educație cu care suntem familiari. Lucrează în meseriile în care ei se specializează. Nu prea își schimbă domeniul de activitate și meseria.

 Există dări pe care muncitorii vietnamezi trebuie să le plătească către stat din salariul obținut în România? Sau cui plătesc?

Nu, dar cred că dau o contribuție lunară către firmele care-i selectează. Acolo e un sistem comunist, dar e mult mai deschis, cam ca în China. Contribuția lunară este către firma intermediară, nu către stat direct. Sunt firme private, autorizate de către stat, cu documente autorizate, etc… N-am simțit că statul are o politică agresivă față de ei. În ultimii ani am importat diferite tipuri de profiluri profesionale: în agricultură, măcelari, sudori, construcții, etc…

Există posibilitatea de a importa și alte tipuri de muncitori din Vietnam? Putem, de exemplu, importa și forță de muncă înalt calificată?

Sunt, dar sunt mult mai scumpi și nu știu dacă nivelul salariului n-ar depăși nivelul pe care îl oferim noi aici. Și pentru muncă necalificată și semicalificată multe dintre salarii sunt destul de mari, undeva la 600 de dolari, bani în mână plus taxe. Sunt salarii destul de bune. Iar eu acum vorbesc despre măcelari. În România, atâta timp cât ai o problemă mare cu forța de muncă, ca angajator ți-e bine să plătești cu salariul acesta, că nu ai ce să faci. Dar, avantajul din perspectiva unui patron este că ai un cost fix pe doi ani. Nu variază. Plus că ei nu pleacă după trei luni. Atâta timp cât tu ca angajator îți respecți îndatoririle și ei vor face la fel.S-a schimbat legea care obliga angajatorul să plătească muncitorul imigrat cu salariul mediu. Acum poate fi plătit cu salariul minim.

 Crezi că se vor schimba salariile pentru imigranți? Vor scădea? Sau, cum spun angajatorii, din moment ce ei au făcut contracte cu un anumit salariu, acesta nu se mai poate schimba, iar pe termen lung nu pot să ofere salarii diferite oamenilor care provin din aceleași locuri, fac aceeași muncă și lucrează în același loc?

Exact, așa stau lucrurile. Practic, ai stabilit niște condiții, care sunt aprobate și de către statul din care provin muncitorii, în speță, statul vietnamez. Și lucrurile nu se mai pot schimba. Apoi, cum funcționează, eu înainte să fac selecția din Vietnam, trebuie să obțin o adeverință de la AJOFM prin care ei ne demonstrează că nu sunt muncitori români care ar vrea să ocupe jobul acela. Adică, că nu sunt înregistrate cereri la AJOFM pentru joburile acelea, de către cei care ar fi calificați să ocupe acele posturi. Este o măsură protecționistă pentru forța de muncă locală, autohtonă. Așadar, odată ce s-a stabilit un salariu, acesta e cel care rămâne?Vorbim de două situații. Vorbim de situația când patronii au avut muncitori încadrați în muncă la momentul respectiv, când s-a dat legea, iar acolo, asta e. Salariul nu se mai schimbă. Dar, în condițiile în care tu acum vrei să selectezi, probabil că vor fi firme care vor cere salarii mai mari, ei cunoscând condițiile din România. Dacă aici măcelarul primește 700 de dolari, atunci ei încearcă să obțină un salariu cât mai mare. Având comision lunar, e important să stabilești salarii cât mai mari pentru muncitori.

Știți cumva cum au evoluat salariile în sectoarele unde lucrează imigranții?

Nu am urmărit științific această chestiune. Din ce am observat eu, patronii români, neavând alte soluții pe piața muncii, apelează la varianta cu importul de muncitori din Vietnam, care au un anumit cost, salariu. Dar, ei îți oferă garanția că acele costuri nu vor crește pe o perioadă determinată. Atunci, mule firme preferă să ofere un salariu mai mare, cazare și masă, având garanția că nu va fi șantajat de muncitori, că mâine nu mai vin, că pleacă în altă parte, că emigrează. Atunci ei (patronii) preferă să aibă costuri mai mari, dar aibă garanția că își pot face niște planuri pentru producția din următoarea perioadă. De exemplu, am un client care are fermă de pui și furnizează materie primă pentru KFC. Are probleme reale în a-și respecta contractul din cauza muncitorilor. Nu îi găsește, iar despre cei pe care zice că nu se prea poate baza. E foarte greu să-i gestioneze. Acum are posibilitatea să-și aducă muncitori vietnamezi, pentru care costul per total este mai mare, dar are garanția că poate să-și onoreze comenzile și are costuri previzibile și stabile.

Cum am ajuns la importul din țări precum Nepal și la Vietnam? De ce fix de acolo?

Cred că, cel puțin Vietnamul, fiind o țară comunistă, muncitorii de acolo au un respect mult mai mare pentru muncă, sunt mult mai disciplinați. Știu asta despre vietnamezi, fiindcă nu am colaborat foarte mult cu cei din Sri Lanka și Nepal, așa că nu pot să mă exprim. Probabil că și nivelul de trai din țările respective a contribuit la atracția pentru România. Probabil că au ajutat și colaborările din trecut. Acuma știm că România a avut relații bune în vremea comunismului cu Vietnamul. Apoi, e o problemă și de mentalitate. De exemplu, cei din America Latină au un alt comportament și probabil că ei țintesc direct către Statele Unite.

Cum este cererea pentru muncitorii străini? Vor veni alți muncitori și anul acesta?

Da, cererea este foarte mare. Și, eu sper să fie un semnal de alarmă mare pentru forța de muncă din România. În sensul că, am avut o perioadă în care am avut un exod al forței de muncă din România și au rămas mulți tineri din familii defavorizate sau din diferite locuri, unde nu au avut acces la educație și nu s-au perfecționat în niciun domeniu. Aceștia au rămas blocați într-o bulă din care nu au putut ieși. Au intrat pe piața muncii, dar fără să reușească să se perfecționeze. Avem muncitorul tipic care vine la muncă când și cum are chef și vede locul de muncă ca și ceva opțional din care el își obține un venit să trăiască pe o anumită perioadă. Lucrează în funcție de anotimp, iar vara și primăvara producția scade foarte mult în unitățile de producție, fiindcă muncitorii pleacă să facă munci sezoniere și nu mai vin la lucru. În opinia mea, nu există respect pentru muncă din partea angajaților și de asta sunt și salariile așa mici. Cred că nici muncitorii români nu își prea doresc să evolueze pentru a putea pretinde un salariu de 5000 de lei pe lună. Eu cred că un angajator va oferi 5000 de lei pe lună unui tranșator care este priceput și care nu îl va lăsa de izbeliște. Apoi, dacă ne gândim la muncitorii români din afara granițelor, dacă aceștia trag linie la sfârșitul lunii, plătind chirie acolo și având cheltuielile din Occident, nu știu dacă rămân cu venitul cu care rămâne un vietnamez în România. Sincer, eu nu cred că ar fi o problemă dacă un muncitor român ar veni la un angajator și i-ar spune că vrea să lucreze sigur pe o perioadă de doi ani, dar cu condiția de a primi cazare și masă. Am un amic din Florești, care are o carmangerie, iar el construiește un bloc în care îi va caza pe următorii săi angajați. Îi va aduce din Moldova, din România. El oferă cazare și masă deja. Deci există această practică.

Vă gândiți să diversificați țările din care aduceți muncitorii?

Există planuri, dar momentan nu avem nimic sigur, nu am acționat încă. Suntem în discuții cu parteneri din America de Sud, dar am încă reticiențe. Nu știu în ce măsură o să fie la fel de productivi ca cei din Vietnam. Momentan ma uit la oferta de forță de muncă din Chile. Dar am avut discuții și cu o firmă din Peru, dar nu s-a materializat nimic încă.

Cu ce salarii i-am aduce pe aceia din America latină? Aceleași sau mai mari?

Cam aceleași salarii. Pe anumite domenii au într-adevăr pretenții mai mari decât cei din Vietnam. De exemplu, salariul minim pentru un muncitor necalificat din Vietnam este de 530 de dolari pe lună plus taxe. Unde se câștigă cel mai bine?Sudură, confecții metalice și în meseriile care implică activitate intelectuală. De exemplu, programatori de mașini cu CNC (mașini din fabrici programate să facă diverse operațiuni), acolo deja salariile trec de 1000 de dolari. Trebuie să știi să programezi, să introduci coduri. Noi nu am importat încă astfel de muncitori, fiindcă nu este încă o nevoie așa mare, precum nevoia de muncitori din producție.

Din punctul tău de vedere, care este strategia României în legătură cu migrația pe termen lung? Cum vor fi primiți muncitorii străini care vor dori să se stabilească aici?

Bine, suntem culturi diferite. Apoi, distanța este foarte mare. Nu știu. Apoi, adevărul e că firmele de recrutare de acolo nu vorbesc atât de România, cât despre Europa. Ei vorbesc de Europa, de Uniunea Europeană, România este așa o steluță. Pentru ei asta înseamnă mult. Oricum, salariul în Vietnam este și de 100 sau 200 de dolari pe lună. Dacă îți poți dubla sau tripla salariul și nu ai cheltuieli cu cazarea, masa și transportul, atunci te gândești să vii să lucrezi aici. (Angajatorul român plătește transportul muncitorilor dus-întors, iar odată la doi ani, chiar dacă angajatul vietnamez își prelungește contractul, patronul român trebuie să îi plătească o călătorie dus-întors către Vietnam).

Cum arată contractele de muncă pentru vietnamezi? Sunt standard?

Cu Vietnamul și Nepalul sunt contracte standard pe doi ani, cu posibilitate de prelungire. Dar trebuie să îi oferi un drum dus-întors după doi ani. O perioadă de concediu cu familia. Sunt angajatori care sunt dispuși să le aducă și familiile. Știu sigur că au fost discuții, dar cred că asta s-a și întâmplat deja. Trebuie să înțelegi că ei nu sunt cazați undeva izolați de comunitate. Și ei își doresc să se integreze și să învețe limba română. Au echipe de fotbal, merg la pescuit. Nu e doar lucru și acasă.

Referitor la asta, există obligativitate prin contract a unor condiții de trai decente aici în România?

Da. După ce depui documentele, inițial când faci selecția, trimiți documentele către colaboratorii din Vietnam. Când trimiți documentele, trimiți și fotografii cu locul în care vor fi cazați, dar și poze de la locul de muncă și descrierea muncii pe care o vor depune. Le trimiți filmări, poze cu ceea ce vor trebui ei să facă, cu mediul de lucru. Ăsta e primul pas. Al doilea pas, după ce ai trimis documentele la imigrări, ei vin în vizită, să verifice locațiile de cazare. Am avut unul dintre clienți care au gândit o cameră mai mare, cu mai multe paturi, iar cei de la Imigrări au zis nu. Nu obțineți avizul, dacă nu faceți așa. Apoi, sunt verificări și după ce muncitorii sosesc în România. Există un control. Nu este o activitate de sclavie, iar patronii și angajații știu asta. Nu trăiesc cu frica că vin aici și vor fi închiși sau că li se vor lua documentele. Bine, adevărul e că au fost angajatori care au încercat să fenteze și să nu le dea salariul promis sau să mai taie din orele lucrate. Dar, ei se unesc și fac grevă.

Sunt solidari?

Da, ei sunt foarte solidari. De obicei, la peste 5 oameni ai un team leader, care îi coordonează, e vorbitor de limbă străină la nivel avansat, are experiență mai mare de muncă. Practic, e un specialist, care-i și coordonează, reprezintă și organizează. Lui i se oferă și un salariu mai mare. Angajatorul alege acest team leader. El are și responsabilitatea de a coordona echipa.

Care sunt problemele cele mai frecvente pe care le au aici?

Prima problemă este limba. Cu mâncarea s-au adaptat. Adevărul e că nu am întâlnit cazuri grave. Poate doar aceia care a probleme cu angajatorii ce nu-și respectă obligațiile.

Sunt protejați de instituțiile statului român în acest caz?

Sigur. Tu ca angajator ai aceleași obligații față de ei ca și față de români. Apoi, vietnamezii își cunosc drepturile. Au un contract clar. Știu care le sunt veniturile. Plus că se implică și Ambasada Vietnamului dacă e vreo situație gravă. Ei au sprijin consular puternic.

Am văzut că anul trecut au ajuns peste 10.000 de muncitori străini în România, iar anul acest cota de import a fost mărită la 20.000. Cum ți se pare acest număr? Vor fi de ajuns?

Nu știu dacă se va depăși contingentul. Oricum, cererea e mare, dar sunt și angajatori reticenți, fiindcă nu știu dacă pot susține costurile pentru doi ani de zile. Deși, de exemplu Gormet a spus clar că dacă nu aveau muncitorii din Vietnam, ei ar fi închis firma, nu ar fi reușit să se mențină pe piață.

Din curiozitate, cât câștigă o firmă de intermediere per muncitor în România?

Depinde de tipul de muncitor pe care îl aduci. Undeva la 400 de euro, cam așa. Asta în România. Firma din Vietnam primește un comision lunar, dar are și cheltuieli.

Ca și procedură cum funcționează? Care sunt actele de care e nevoie?

Un dosar include tot felul de documente: cererea din partea angajatorului, dovada că firma nu are datorii la stat pe anul precedent, adeverința de la AJOFM că nu au fost cereri locale pentru postul scos la concurs, oferta fermă de angajare, apoi toate documentele din partea muncitorului vietnamez, precum, cv, cazier, documente de identitate, etc… Cam asta include un dosar standard, dar și alte câteva acte. Până anul trecut și pentru Vietnam trebuia să supra-legalizezi documente, dar dura foarte mult, că se făceau aceste legalizări în două țări diferite. Dar acum nu mai e așa. O delegație oficială, chiar Ministrul Muncii din Vietnam s-a întâlnit cu Ministrul Muncii din România și au negociat un protocol, care s-a semnat în decembrie. Procedura a devenit mult mai simplă.