Vara vine pe pedale. Proiectul de bikesharing e gata de start

Circulaţia sufocantă din Cluj-Napoca şi lipsa de spaţii suficiente de parcare fac ca, în ultimul timp, deplasarea cu bicicleta să fie considerată o alternativă tot mai demnă de luat în calcul. Cu toate acestea proiectul „Reţea de staţii self-service de închiriere de biciclete” finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, nu este încă gata. Oficialităţile promit că, după mai multe amânări, îi vor da drumul în această vară.

Proiectul înseamnă, pe scurt, că orice clujean va putea lua gratuit o bicicletă de la standurile aflate în tot orașul, dar și în Florești și Apahida, cu care să se deplaseze unde are treabă. Când nu mai are nevoie de bicicletă, o poate lăsa la cel mai apropiat stand de locul unde se află.

Valoarea totală a proiectului este de 17.646.598, 87 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 13.690.949, 56 lei. “Obiectivul proiectului este reducerea traficului auto, dezvoltarea transportului ecologic şi încurajarea folosirii bicicletei ca mijloc alternativ de transport, în vederea îmbunătăţirii mobilităţii urbane în Zona Metropolitana Cluj. Obiectivul va fi atins prin realizarea unei reţele de 50 de staţii de închiriere de biciclete în regim self-service şi dezvoltarea unei reţele coerente de piste şi trasee destinate biciclistilor, pe teritoriul Municipiului Cluj-Napoca, al comunei Floreşti şi al comunei Apahida”, se arată în descrierea oficială a proiectului.

Potrivit contractului, durata de implementare a proiectului ar fi trebuit să fie de 28 luni, adică sistemul ar fi trebuit să fie deja funcţional în primăvara anului trecut. „Am avut într-adevăr probleme cu acest proiect. Mai exact am fost nevoiţi să refacem proiectul şi am depus din nou documentaţia spre avizare. Acum mai trebuie să primim aprobarea de la ADR. Probleme au fost cu traseele pentru pistele de biciclete. De exemplu la Floreşti în proiectul iniţial pista mergea pe traseul centurii de ocolire sud, care trebuia finanţată de la judeţ. Centura nu s-a mai făcut, aşa că s-a schimbat traseul. Şi în Apahida s-a schimbat traseul iniţial”, explică Ovidiu Câmpean, manager de proiect.

Staţiile sunt gata, bicicletele sunt cumpărate

Potrivit acestuia, staţiile de biciclete care trebuiau construite atât în Cluj-Napoca, cât şi în Floreşti şi Apahida sunt deja finalizate. „Sunt construite toate cele 50 de staţii. Acestea sunt în custodia constructorului, Viacor Engineering . Mai trebuie să ne ocupăm doar de trasat pistele. Şi bicicletele au fost achiziţionat încă de anul trecut. De asemenea, am lansat o licitaţie pentru managementul sistemului. Ofertele vor fi deschise în 24 aprilie şi dacă nu avem contestaţii sperăm ca în iunie să deschidem sistemul. Firma care va câştiga licitaţia se va ocupa timp de patru ani de tot ce înseamnă întreţinerea staţiilor de biciclete, a bicicletelor, eventuale reparaţii, echilibrarea staţiilor în timpul zilei pentru ca sistemul să funcţioneze cu adevărat, şi tot ei se vor ocupa şi de funcţionarea cardurilor, care vor fi eliberate de primărie. O oră va fi gratis, după care se va plăti pentru timpul suplimentar până la returnarea bicicletei”, mai spune Câmpean. Valoarea estimată a contractului de management este de 7.207.855 de lei la care se adaugă TVA.

În oraş, la dispoziţia clujenilor vor fi peste 500 de biciclete. O astfel de bicicletă costă între 150 și 200 euro și este produsă de firma bulgară Cross. Bicicletele vor putea fi utilizate cu ajutorul unui card emis gratuit de Primăria Cluj-Napoca. În primă fază vor fi pregătite 6.000 de carduri.

Cât priveşte traseele, acestea ar urma să însumeze peste 50 de kilometri pe 105 străzi, din care 18, 8 kilometri de piste separate fizic faţă de traficul auto sau pietonal şi 40, 95 kilometri de trasee marcate prin semne de circulaţie, dar la comun cu traficul auto sau pietonal.

Bicicliştii contestă proiectul 

Proiectul primăriei este contestat de bicicliştii clujeni. Mai exact cei de la Clubul de Cicloturism Napoca susţin că ei nu au fost consultaţi atunci când a fost elaborat acest proiect şi, mai mult, că lor nu li s-a pus la dispoziţie documentaţia. Ca atare a existat şi un proces în acest sens, câştigat de biciclişti. „Noi am făcut notificare dar am primit alte informaţii decât cele solicitate, am făcut renotificare, şi acum cred că vom merge pe amendă pentru primar. Tot ce am reuşit să vedem oficial până acum e un draft de acum 2 ani, şi ne-am luat cu mâinile de cap. Am trimis sugestii, modificări, dar nu am primit nici un răspuns”, explică Radu Mititean, preşedintele clubului. Aceasta spune că cele mai mari probleme au fost constatate la amplasarea staţiilor de biciclete şi la piste. „Pot spune că staţiile erau amplasate iniţial doar să iasă la numărul de kilometri, nu unde era mai mare nevoie. Apoi pistele erau prea înguste în multe locuri. Cred că acest proiect este necesar şi  poate fi benefic doar dacă se respectă nişte standarde. Noi în 2007-2008 am mers cu cei de la primărie pe teren, am stabilit pe unde să treacă pistele şi urma să înceapă amenajarea. Apoi totul s-a oprit brusc din cauză că s-a dorit includerea lor în proiectul european. Or aici s-a cam pus carul înaintea boilor. În primul rând avem nevoie de infrastructură pentru cei care vor să meargă constant cu bicicleta, nu cei care merg ocazional. Şi apoi vine componenta comunitară, acea a posibilităţii de a lua din stand o bicicletă care nu e a ta”, mai spune Radu Mititean. Clujeanul a precizat că în ultimii ani şi în oraş a crescut semnificativ numărul bicicliştilor. „Putem poate vorbi de 1% la circulaţia cu biciclete, dar trebuie să avem şi noi obiective rezonabile în acest sens cum au alte oraşe europene, care în 2020 vor să ajungă la 10-15%. În prezent în Cluj însă circulăm prin trafic deoarece pistele existente se întrerupt la fiecare intersecţie. Şi atunci bicicliştii nu sunt încurajaţi. Pentru că dincolo de nesiguranţă şi riscul de accidente mai vorbim de viteză. Ideea folosirii bicicletelor este să degajezi spaţiul, oraşul, iar bicicleta e un mijloc rapid de a ajunge în oraş dintr-un punct în altul. Dar trebuie să ai infrastructură dedicată pentru acest lucru”, mai spune preşedintele Clubului de Cicloturism Napoca.


Publicitate

Postaţi un comentariu