Valentin Cuibus, inspector general al IȘJ Cluj: „Este o nebunie să organizezi o Olimpiadă Internațională”

Foto: Dan Bodea

Unul dintre cele mai importante evenimente care vor marca anul Centenarului va fi Olimpiada Internațională de Matematică ce se va desfășura în perioada 3-14 iulie la Cluj-Napoca. Competiția este organizată, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), Societatea de Ştiinţe Matematice din România şi Inspectoratul Şcolar Județean Cluj. Sunt așteptați peste 1.500 de elevi și profesori din 114 țări, fiecare stat fiind reprezentat de o echipă formată din maximum șase elevi şi însoţită de cel puţin doi profesori matematicieni. Probele de concurs vor avea loc în zilele de 9 şi 10 iulie la Sala Polivalentă. Evaluarea lucrărilor se va face în intervalul 11-12 iulie și va fi urmată de festivitatea de premiere în 13 iulie.

Despre organizarea unui eveniment atât de mare și atât de important, care trebuie să fie perfect până în cele mai mici detalii, am stat de vorbă cu inspectorul școlar general al IȘJ Cluj, Valentin Cuibus (foto).

Reporter: Cum a fost ales Clujul să organizeze această competiție și ce înseamnă ea pentru Cluj?
Valentin Cuibus: Lucrurile sunt puțin mai încurcate, în sensul că nu Clujul a fost nominalizat inițial, ci Bucureștiul a fost ales prin hotărâre de Guvern în 2013, pentru ca mai târziu, în 2016, Bucureștiul să trimită o hârtie ministerului prin care să comunice că nu are capacitatea organizatorică și logistică pentru organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și atunci au început discuțiile, discuții care s-au purtat cu mai multe locuri din țară care doreau să organizeze. Alba Iulia de exemplu, care își dorea să organizeze foarte tare. Nu a primit acordul board-ului internațional al competiției pentru că nu are capacitatea de cazare. Sunt foarte multe condiții pe care board-ul le pune în organizare și pe care dacă nu le îndeplinești automat ieși din discuție. În final, după o perioadă de negocieri s-a ajuns la varianta Cluj, mai ales că la Cluj toată lumea, Prefectura, Consiliul Județean, Primăria, a mers pe aceeași direcție. Apoi, ce înseamnă pentru Cluj ocazia pe care a primit-o? Ca vizibilitate, pot să vă spun un singur lucru: anul trecut s-a organizat la Rio, acum doi ani în Hong Kong, anul viitor se va organiza la Londra, peste doi ani în Sankt Petesburg și să nu uităm că sunt 114 țări care și-au confirmat participarea la competiție, ceea ce înseamnă enorm pentru promovarea Clujului.

Cât de greu este din punct de vedere logistic să organizezi un eveniment ca acesta, mare și ca durată de timp, dar și ca participanți?
– Mai neacademic vorbind, o nebunie. Foarte, foarte multe lucruri, sunt foarte multe particularități ale desfășurării unei astfel de olimpiade, este o mare provocare pentru echipa noastră și nu numai. Nu e simplu nici din punct de vedere material, nici din punct de vedere organizatoric, nici din punct de vedere al măsurilor de siguranță care se iau într-o acțiune de o asemenea complexitate. Trebuia o sală în care să montezi 700 de birouri și s-a ales Polivalenta, unde pe spațiul de joc vor fi montate 700 de birouri cu 700 de scaune pe șase sectoare, după niște reguli foarte stricte pentru că fiecare delegație poate să aibă maximum șase membri, deci acolo trebuie să fie șase zone distincte în așa fel încât în aceeași zonă nu fie doi din aceeași țară. Inclusiv accesul la baie este bine reglementat, nu pot să fie o baie pentru două zone încât să se poată întâlni doi din aceeași țară, deci sunt foarte multe restricții organizatorice la care board-ul nu face niciun fel de rabat.

– Au cerințe speciale participanții?
– Mai bine să nu știți (râde). Au foarte multe cerințe, în special în zona mesei. Sunt particularități de educație, de cultură, dar pentru a facilita acest proces și pentru a le putea pune la dispoziție tot ce au nevoie, fiecare țară și-a încărcat într-o aplicație toate informațiile despre participanți, nume, poză, buletin, ce fel de mâncare dorește, că este kosher, că este vegetarian, că este orice tip și gazdele sunt obligate să asigure ceea ce se cere. Hotelurile vor avea meniurile adaptate cerințelor fiecărei țări. Bine, noi am încercat să punem țările care au un anumit meniu în condițiile în care nu intrau în alte restricții pe care le avem ca o anumită țară să stea cu altă țară, pentru că la 114 sunt tot felul de incompatibilități între națiuni, deci am încercat să îi punem cuplat, adică nu fiecare hotel să aibă trei meniuri, să fie un tip de meniu adaptat pe fiecare hotel în parte.

– Cine susține financiar desfășurarea olimpiadei?
– Organizatorii susțin pentru toate cheltuielile cu echipele, lideri și liderii adjuncți, adică noi, echipa de la Cluj. Bugetul pe care noi îl avem estimat este în jur de un milion de euro. Atât ne costă cazare, masă, excursii. Cei mai mulți bani vor fi din zona Ministerului Educației, undeva peste 400.000 de euro au fost alocate de către MEN, 100.000 de către Consiliul Județean, 100.000 de către Primăria municipiul Cluj-Napoca, 400-500.000 de euro de la sponsori.

– Cum se va desfășura concret olimpiada, care este programul celor două săptămâni?
– Practic, programul total ține mai mult de două săptămâni pentru că primii reprezentanți, puțini ce-i drept, vreo 10, sosesc încă din 25 iunie pentru că inițial au fost mii de probleme care au fost trimise din toate țările și vin profesori cunoscuți din diferite țări din lume care vor începe să facă o selecție a problemelor până vor ajunge de la câteva mii la șase, trei pentru o zi, trei pentru cealaltă. Apoi, liderii de țară, împreună cu observatorii de tip A, care merg împreună întotdeauna, adică vreo 200 de oameni vor sosi în jurul datei de trei iulie, copiii vor sosi împreună cu observatorii B și C în zilele de șase, șapte și opt, cu excepția câtorva delegații care vor sosi cu 3-4 zile înainte și care vin să viziteze Clujul. Vor fi și care stau după finalizarea concursului să vadă orașul. Pe data de 8 iulie va fi deschiderea oficială la Sala Polivalentă în prezența a aproximativ 2.000 de oameni, zi în care sunt reguli foarte stricte, în sensul că participanții nu au voie să se întâlnească cu liderii de țară pentru că liderii de țară lucrează deja la probleme în momentul respectiv, deci unii trebuie să vină mai repede, ceilalți trebuie să vină mai târziu, cei care vin mai devreme, pleacă primii, în așa fel încât să nu se poată întâlni. Concursul propriu-ziu va fi tot în Polivalentă în zilele de 9 și 10 iulie, sunt două probe în cele două zile, la fiecare probă sunt trei probleme, punctajul maxim este de șapte puncte la o problemă, deci punctajul maxim este de 42 de puncte pe care poate un copil să-l atingă dacă este excepțional. Se va face corectarea în zilele de 11 și 12 iulie, iar în 13 va fi premierea. Puțin impropriu spus premiere pentru că nu se acceptă ideea de premiu. Am avut mulți sponsori care au vrut să dea laptop-uri, calculatoare, tablete și așa mai departe, dar nu există noțiunea de premiu, toată lumea se luptă pentru o medalie și o diplomă, faptul că acești copii ăștia urmăriți de toată lumea și vor ajunge să aibă ceva de spus în țările lor după aceea e mult mai mult decât un laptop. Revenind la program, în zilele în care lucrările vor fi corectate se vor organiza două excursii, toți copiii și liderii vor pleca într-o zi la Alba Iulia și într-o zi la Salina Turda.

S-a stabilit lotul echipei României?
– Da, s-a stabilit. Selecția lotului echipei naționale e făcută de Societatea Română de Matematică și este format din șase copii. Unul este din Constanța, care este pe locul I, surprinzător un copil de clasa a 10-a, spun surprinzător pentru că aici nu e concurs pe clase, deci copiii sunt între 14 și 19 ani, subiectele sunt identice pentru toată lumea indiferent de ce clasă ești, trebuie să cunoști totul. Cinci dintre ei sunt de la Liceul de Informatică din București. Pentru necunoscători pare o surpriză, dar nu e nicio surpriză, de acolo sunt de obicei. Liceul respectiv are o politică interesantă, în sensul că începând din clasele a VI-a, a VII-a, selecționează toți copiii mai buni din România și le dau burse, îi duc la București, unde lucrează cu profesori universitari, cu profesori specializați pe fiecare capitol în parte. Întregul lot va fi într-un cantonament pe Valea Prahovei cu delegația americană și cu cea bulgară, se pregătesc împreună, cred că înainte cu o săptămână.

– Credeți că avem șanse la aur?
– Trebuie să se înțeleagă o chestie: aur, argint și bronz nu înseamnă faptul că este o medalie de aur, una de argint și o medalie de bronz. Clasamentul nu se face așa. Premiile se dau pe intervale care se stabilesc în fiecare an de board. De aceea se dau mai multe medalii de la fiecare categorie. Nu știu ce să zic despre anul acesta, dar România are vreo 75 de medalii câștigate la edițiile anterioare, deci e posibil să se obțină, și noi sperăm să se obțină și medalie de aur, dar asta depinde de foarte multe lucruri. Se va face un clasament individual și un clasament pe țări, lotul nu va fi premiat, acolo se face doar un clasament onorific, dar pentru care lumea se luptă teribil. Sunt țări care investesc sume uriașe în pregătirea copiilor.

Foto: edu.ro

– Știm că a fost aleasă și o mascotă. Ne puteți spune povestea ei?
– Povestea mascotei e drăguță, în sensul că ne-am gândit mult ce mascotă să alegem. În Brazilia, fusese papagalul, caracteristic lor, noi am căutat un animăluț care să fie potrivit pentru Ardeal și din toate datele și din metodologia românească am identificat ursul carpatin ca fiind animalul cel mai potrivit, motiv pentru care am stabilit că este ursul. Am avut mai mulți ursuleți dintre care am ales unul, cel mai simpatic. Mai era unul foarte simpatic, dar avea ochii foarte triști și am considerat că nu e ok și l-am ales pe acesta pe care l-am importat din Republica Moldova, ca să fim corecți, din motive financiare, pentru că era mult mai ieftin decât să-l cumpărăm din România. După aceea, pe facebook, că se poartă, s-a lansat o campanie pentru a-i da un nume. Au fost câteva sute de nume care au fost puse timp de două săptămâni și în final el a fost botezat Mimo. S-a căutat și o denumire care să fie ușor pronunțată de către oricine, adică nu un nume extrem de complicat care ar fi creat probleme multor țări. Mimo mi s-a părut că este un nume ușor. A fost propus de către o doamnă profesoară de română din Slatina, care este și singura „proprietară” a unui Mimo în acest moment. Câte un ursuleț din acesta va primi fiecare copil participant la olimpiadă. Asta e diferența față de ce a fost în Brazilia unde au primit numai câștigătorii și ceilalți s-au supărat tare de tot. Acesta este motivul pentru care toți participanții, inclusiv voluntarii vor primi. Am cumpărat 1.500 de Mimo și toată lumea va primi câte unul. L-am și îmbrăcat, are o vestă roșie, care are și ea o poveste. O colegă de-a noastră care se ocupă de îmbrăcatul elevilor de la Liceul de Coregrafie a venit cu propunerea cum să-l îmbrăcăm. El venise cu papionul roșu, deci așa era de la origini, noi am ales acea vestă roșie care se potrivea cu papionul, între una maro și una neagră, că acestea era variantele. Mai sunt doi ursuleți care vor avea un metru și 80 de cm, două mascote mari care vor fi îmbrăcate de doi copii de la liceul de coregrafie de la partea de teatru și care se vor plimba la festivitățile de deschidere, închidere, se vor juca pe acolo, care sunt identici cu ăsta mic.

Postaţi un comentariu