Vakar Istvan: „În România m-am născut şi în România vreau să mor”

Vakar Istvan

Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, pe care UDMR vrea să-l treacă prin forurile legislative ale ţării, a iscat vâlvă. Liderii Uniunii spun că din punctul lor de vedere n-a fi nici o problemă. Politicienii români susţin contrariul. Temerile -inclusiv în rândul populaţiei- sunt amplificate de tendinţele autonomiste parcă tot mai numeroase din unele zone ale Europei, aceasta şi pe fondul tensiunilor tot mai mari, mai ales cele din imediata vecinătate a României. Despre proiectul de autonomie a Ţinutului secuiesc şi despre posibilele sale implicaţii am stat de vorbă cu Vakar Istvan, membru al UDMR şi vicepreşedinte cu atribuţii delegate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj

Rep: Domnule Vakar Istvan, spuneţi-ne, vă rog, ce prevede, mai concret, acest proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. În ce ar consta de fapt autonomia respectivă?

Vakar Istvan: Proiectul este unul complex şi din toate datele pe care le avem este un proiect acceptabil şi realizabil, în concordanţă cu legislaţia şi cu spiritul european. Principalele aspecte pozitive ale acestui proiect sunt descentralizarea şi folosirea limbilor materne în zonele cu populaţie mare de altă etnie. Eu, ca maghiar care trăiesc în judeţul Cluj, lucrurile pozitive de acolo le-aş extinde pentru întreaga ţară.

Rep: Insist un pic: mai concret, în ce ar consta autonomia respectivă? Ar rămâne în vigoare principiile legislative actuale, principiile actuale privind descentralizarea la care vă refereaţi sau ar fi şi ceva suplimentar? Ar fi vorba de mai multă independenţă, prerogativele principale ale statului român ar rămâne în vigoare şi în acea zonă?

VI: Da. Dacă ne uităm şi citim foarte atent, cea mai mare parte a acestei autonomii se referă la autonomia fiscală. Şi această autonomie este pe un model german, este modelul landurilor germane şi am văzut că Germania este cea mai puternică ţară şi promovează competiţia între landuri. La fel, poate promova şi la noi competiţia între regiuni. Bineînţeles că tot ce înseamnă politică naţională, armată, politică externă rămân la conducerea centrală. Acest proiect de autonomie nu doreşte ruperea ţării, păstrează statul inalienabil, nu-l rupe în bucăţi, rămâne aceeaşi treabă, doar că dă o mai mare putere în a hotărî destinaţia sumelor, dezvoltarea.

Rep: Dar n-ar fi acesta doar un prim pas şi ulterior să fie posibilă independenţa zonei respective? Vedeţi că e şi un curent european în această direcţie.

VI: Eu văd acest curent european, dar nu cred că acest proiect de autonomie să ducă în acest sens, fiindcă nici în Germania nu s-a întâmplat aşa. Din punctul meu de vedere, etnia maghiară din România nu doreşte să se rupă din contextul transilvan şi implicti din cel românesc. Dar, dar… şi asta pot s-o spun şi eu ca actual conducător al unui judeţ, se vede modul în care politicul îşi pune amprenta asupra economicului. Nu putem să nu recunoaştem că este o parte mai dezvoltată a ţării, Transilvania, dar în cadrul Transilvaniei este o parte mai puţin dezvoltată, acest Ţinut Secuiesc. Vrem să tragem un semnal de alarmă, nu neapărat în sens rău. Vedeţi, avem firmele mari care vin în judeţ, facem tot posibilul şi folosim resursa financiară a judeţului, poate în detrimentul drumurilor etc, şi acele firme mari pe care le atragem trebuie să plătească impozitul la Bucureşti. E drept?

Rep: Spuneţi că prin acest proiect de autonomie s-ar urmări mai degrabă o mai mare independenţă fiscală, însă Ţinutul Secuiesc e o zonă săracă, o să se poată gestiona singură din punct de vedere financiar?

VI: Se pune această întrebare şi este perfect normală această întrebare. Dar din moment ce acum, având resursă mai mică şi nici de la central nu primeşte, totuşi este la un nivel  de supravieţuire. Oare în acea situaţie în care acele investiţii mai mari îşi lasă amprenta totală –şi să se dea nu ştiu cât la sută pentru susţinerea guvernului central-, oare n-o să se descurce un pic mai bine? Oare nu putem face o redistribuire a resurselor?

Rep: Dar această problemă cu autonomia fiscală mai mare este valabilă pentru toată ţara, pentru toate regiunile. Atunci de ce acest proiect vizează doar autonomia Ţinutului Secuiesc?

VI: La întrebarea aceasta, în momentul acesta, nu vă pot răspunde, fiindcă aici am şi eu discuţii cu colegii mei. E un punct de vedere strict personal, nu al UDMR: eu văd o chestie mult mai largă, hai să vedem şi în alte regiuni cum se poate face. De ani de zile eu vorbesc de descentralizare, de autonomie fiscală şi acesta este cel mai important deziderat pe care îl are Transilvania, indiferent de ce limbă este locuitorul dintr-o anumită regiune. Şi Moldova îşi doreşte acelaşi lucru. Nu se poate ca tot să meargă la Bucureşti şi dacă binevoieşte Bucureştiul ne dă şi nouă ceva. Dacă nu binevoieşte sau dacă n-ai votat cum trebuie, atunci mai stai.

Rep: Din punctul dvs de vedere, proiectul nu este neconstituţional, nu este contrar art 1 din Constituţie, potrivit căruia România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil?

VI: Eu nu îmi doresc o formulă care să împieteze asupra statului al cărui cetăţean sunt, care este statul în care m-am născut şi sper să-mi ajute Dumnezeu să şi mor în România. Deci, nu asta văd eu în proiectul acesta. Ştiu, sunt tot felul de curente, dacă veţi întreba pe cineva care este mai radical, poate va vedea altfel problema. Este foarte importantă şi partea de cultură. Ce mare problemă e dacă în Cluj se scrie o inscripţie şi în altă limbă? Nu putem să creştem la nivel european? De exemplu, poate eu ştiu mai multe cântece româneşti decât colegii români şi suntem împreună şi nu e nici cea mai mică problemă. Şi, da, îmi doresc şi consider că este foarte important ca fiecare din etnia maghiară să înveţe foarte bine limba română. Aici e o chestie cu care poate nu voi fi în asentimentul tuturor, al secuilor, să zicem, care şi acasă vorbesc în maghiară, şi la şcoală, şi la serviciu, dar când vorbeşte cu un coleg român poate are o problemă la genuri, poate nu-şi găseşte cuvintele şi toată discuţia nu mai este la acelaşi nivel.

Rep: În ce stadiu este proiectul de autonomie, a fost votat de forurile UDMR?

VI: În principiu este acceptat acest proiect, dar mai avem discuţii, gândim îmbunătăţiri la formulare etc. Vă spun, sunt viziuni mai tranşante, sunt viziuni mai moderate, de aceea suntem uniune, nu partid care are o ierarhie strictă.

Rep: Din câte ştiţi, ar urma să fie organizate referendumuri în zona secuiască pentru această autonomie?

VI: S-au mai organizat, se pot organiza, nu este o problemă. Normal că în acea regiune, marea majoritate a populaţiei doreşte toate aceste puncte, dar poate că mai trebuie introdus ceva ca să le facă acceptabile şi pentru majoritate. Oricum, un astfel de proiect trebuie să treacă de guvernul naţional, de parlamentul naţional. Este o cale lungă, dar se poate discuta şi chiar trebuie discutat, că dacă se ascunde sub preş este mult mai rău.

Rep: Sunt nişte speculaţii pe care aş dori să le comentaţi: se zice că acum UDMR este într-o relaţie mai bună cu FIDESZ, că FIDESZ este în relaţii bune cu Putin şi că acesta din urmă ar face demersuri pe lângă FIDESZ, iar FIDESZ pe lângă UDMR ca să destabilizeze situaţia din România pe acest curent autonomist, separatist.

VI: Cu mâna pe inimă vă spun că nu am cunoştinţă de astfel de demersuri. Cel puţin la nivelul nostru nu există nici măcar discuţii de acest gen. Mi-ar părea rău să fie aşa ceva –e comentariul meu personal.


Publicitate

Postaţi un comentariu