Granzii unversitari vor performanță, nu egalitarism

FOTO : Dan Bodea

Cinci universităţi româneşti au pus bazele unui consorţiu şi cer clasificarea învăţământului universitar şi finanţarea în funcţie de criteriile pe performanţă pe care le ating. Universităţile membre ale Consorţiului Universitaria (Universitatea din Bucureşti, Universittea „Babeş-Bolyai” din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice Bucureşti şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) au decis să îşi unească eforturile pentru a realiza o clasificare efectivă a instituţiilor de învăţământ superior.

„Rostul consorţiului este de a susţine elita învăţământului superior românesc”, a precizat într-un comunicat acad. prof.univ.dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB.

„Instituţiile de învăţământ superior din România sunt judecate, în mod nedrept, pe baza unor criterii egalitariste” a precizat prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, în deschiderea lucrărilor Consorţiului Universitaria.

Reacțiile celor cinci universități, care se numără printre cele mai importante și mai mari instituții de învățământ superior din țară, survin după ce Legea Educaţiei, în care era prevăzută finanţarea universităţilor în funcţie de performanţă, pa baza unei clasificări, şi nu pe cap de student, a fost modificată de Guvernul Ponta prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2012. Aceasta prevede că, în anul universitar 2012-2013, cheltuirea fondurilor publice în universităţi se face independent de evaluare şi clasificare.

Cele cinci universități doresc, practic, revenirea la sistemul anterior, cel de finanțare pe bază de performanță, introdus în mandatul fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu.

„Se confirmă, de către cele mai bune universităţi din România, justețea Legii educaţiei. Mă bucur de fiecare dată când meritele acestei legi sunt recunoscute şi reconfirmate”, a reacţionat Daniel Funeriu, la solicitarea transilvaniareporter.ro.
În baza legii eludate de Ordonanța de Urgență nr, 21/2012, universitățile din România au fost clasificate pentru prima data în istorie după criterii europene, de un organism internațional de evaluare – Asociația Universităților Europene. Doar 12 universități au intrat în prima categorie, respectiv au fost clasificate ca universități de cercetare avansata și educație, beneficiind astfel de fonduri mai mari:

  • Universitatea din București
  • Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
  • Universitatea Al.I. Cuza din Iasi
  • Academia de Studii Economice din București (ASE)
  • Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
  • Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila” din București
  • Universitatea de Medicina și Farmacie din Iași
  • Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
  • Universitatea Politehnică București
  • Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
  • Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
  • Universitatea Politehnică din Timișoara

Doctorat la tot cartieru’

În Statele Unite ale Americii, dintre cele 4000 de instituţii de învăţământ superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior. „Prin comparaţie, în România toate cele 49 de universităţi publice au dreptul nediscriminatoriu de a organiza studii doctorale”, a subliniat prof. univ. dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

Totodată, universităţile au tras un semnal de alarmă privind subfinanţarea cronică a educaţiei, în comparaţie cu resursele care trebuie angajate. Prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul ASE, a susţinut nevoia „reanalizării finanţării pe student, ţinându-se seama de costurile efective ale unui an de studiu”.

Reuniţi pentru a discuta şi despre noile oportunităţi de finanţare prin programele europene din perioada 2014-2020, reprezentanţii celor cinci universităţi au decis să transforme România într-o destinaţie extrem de atrăgătoare pentru studenţii din străinătate, propunând oferte de studiu multiple. Astfel, prin noile tipuri de burse Erasmus, studenţii vor putea veni să studieze în ţara noastră în două sau mai multe universităţi sau vor putea beneficia de „pachete” de burse de studii şi stagii de practică din partea mai multor universităţi.

Un „Erasmus” pentru Țările Române

Mai mult, universităţile au hotărât să pună în practică şi o idee mai veche a Consorţiului, respectiv realizarea unor mobilităţi de tip Erasmus intern între universităţile membre din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Astfel, un student de la Iaşi ar putea studia un semestru la o universitate parteneră din România, urmând ca notele obţinute să-i fie recunoscute în totalitate. Mobilităţile de studiu româneşti au fost subiect de discuţie atât pentru prorectorii responsabili cu activitatea didactică, cât şi pentru reprezentanţii studenţilor, care au pus la punct detaliile tehnice ale acestor schimburi academice.


Publicitate

Postaţi un comentariu