UBB a realizat prima bază de date a populației Transilvaniei din 1850 până în 1914, care ar putea oferi informații despre eficiența vaccinurilor

Foto: Dan Bodea

Cercetătorii din cadrul Universității Babeș-Bolyai au încheiat prima fază a unui proiect pilot care are în vedere realizarea unei baze de date cu informații legate de populația Transilvaniei din perioada 1850-1914, informațiile putând fi utilizate atât de cei care doresc să găsească informații despre strămoșii lor, dar și pentru cercetări ample sau pentru a înțelege cum au funcționat diverse măsuri luate în acea perioadă, așa cum este cazul vaccinării.

Faza „pilot” a proiectului a început în iunie 2014 și a primit o finanțare europeană în valoare de 650.000 de lei, cei 24 de istorici, operatori de date, demografi și sociologi realizând o primă bază de date care are în vedere populația din Transilvania în perioada cuprinsă între 1850, când s-a realizat primul recensământ modern, și 1914, ultimul an până la care s-au putut studia arhivele, conform legii.

„O parte dintre colegii noștri s-au deplasat la sediile județene ale arhivelor județene și în baza unui protocol au putut fotografia registrele de stare civilă. Am făcut o eșantionare a Transilvaniei și ne-am propus să avem în vedere cam 5-10% din populație. Colegii au fotografiat registrele parohiale, informația a fost adusă la Centrul de Studiere a Populației și colegii noștri specialiști  au introdus informația într-o bază de date foarte complexă, compatibilă cu alte baze de date din lume, preluând informația exact așa cum era în registrele respective”, a explicat Luminița Dumănescu, manager al proiectului.

În cadrul acestei prime faze au fost colectate date pentru un procent de 6,9% din populația din acea perioadă, informațiile putând fi utilizate chiar și pentru a evalua modul în care au funcționat campaniile de vaccinare din perioada respectivă.

„Noi vom putea documenta rolul vaccinării la început de secol 20 și felul în care a salvat el sute de mii de vieți de la moarte. Se vede pe cifre acolo unde s-a intervenit cu vaccinuri. În 1870 s-a făcut vaccinare masivă împotriva varicelei, 8600 de copii au fost vaccinați și în anii următori au mai rămas doar câteva cazuri de deces care să aibă această cauză”, a mai explicat cercetătorul.

Baza de date este publică și poate fi accesată la adresa http://hpdt.ro:4080/ de către orice persoană care vrea să își construiască arborele genealogic sau are în derulare un proiect de cercetare a populației din perioada respectivă.

„Am vrut să facem o bază pentru cercetare. Știm destul de puține lucruri despre populația din secolul 19 și ce s-a făcut până acum, s-a făcut numai pe eșantioane mici. Acum avem o plajă suficient de mare pentru o cercetare amănunțită. Putem intra cu studiul pe plaje largi de populație, chiar dacă avem studiată doar 6,9% din totalul populației. Ea va folosi pentru cercetare, dar poate răspunde și interesului personal chiar dacă mulți poate vor fi dezamăgiți de faptul că nu își vor găsi numele acolo. Există patru câmpuri de căutare cu nume prenume, an și localitate care pot fi folosite simultan, caz în care se obțin rezultate foarte exacte. În interfața care se deschide apar toate cele trei evenimente de viață legate de acel nume: botez, căsătorie și deces”, mai spune Luminița Dumănescu.

Până în prezent, o bază de date similară exista doar în Ungaria, aceasta fiind realizată de specialiști din țara vecină care studiaseră populația din două localități din Ardeal.

„Fiecare țară care are o astfel de bază a încercat să afle cum a evoluat propria populație și ce traiectorii au avut procesele de demografice de-a lungul vremii. În timp s-a dezvoltat un sistem care permite ca toate aceste baze de date  să fie compatibile între ele și să fie permise cercetări comparative. Noi suntem în faza în care informațiile strânse până în prezent vor fi parte a acestui sistem, astfel încât date despre populația Transilvaniei să fie folosite în alte cercetări. Sunt patru proiecte care vizează într-un fel sau altul continuarea proiectului. Facem toate demersurile pentru a permite finanțări. Este ceva fezabil și va funcționa ca un instrument de lucru pentru generațiile următoare de cercetători”, a explicat cercetătorul UBB.

În cadrul proiectului încheiat în 30 aprilie a fost solicitată suma de un milion de euro, însă cercetătorii au primit doar 650.000 de euro, cu care a fost și încheiată faza-pilot a proiectului pentru care s-au mai făcut încă patru cereri de finanțare.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu