Tur de forță cu zeci de iubitori ai Clujului, din Mănăștur spre centru

Pasionații de istoria Clujului s-au strâns în număr mare, sâmbătă, 29 iulie, în fața Bisericii Calvaria din Mănăștur, de unde a început, la ora 11.00, a patra ediție din acest an a tururilor ghidate „Re-descoperim Clujul”. Turul a ieșit pentru prima oară din zona centrală, axându-se pe clădirile emblematice de pe artera care unea vechiul Cluj de satul Mănăștur, acum cel mai mare cartier al orașului.

Primul și cel mai important obiectiv vizitat, care a ocupat jumătate din toată durata de două ore evenimentului, a fost Biserica Calvaria, cu platoul care o înconjoară și valul de pământ care o protejează. Profesorul Bogosavlievici a punctat istoria acestui spațiu de dimensiuni relativ reduse, dar cu un rol fundamental în istoria Clujului. „Aici vorbim de fapt despre primul Cluj. Aici și-a avut reședința comitele Toma al Clujului, menționat la 1173. Aici, înaintea lui, s-a aflat probabil cetatea voievodului Gelu și tot aici a funcționat de-a lungul Evului Mediu, una dintre cele mai importante instituții ecleziastice ale Transilvaniei, abația benedictină de la Cluj-Mănăștur, care avea și rolul de notariat pentru toată partea de nord a regiunii”, a spus Bogosavlievici. El a prezentat apoi așezarea topografică a platoului de la Calvaria, situat astfel încât domina toată valea Someșului Mic, de la Florești până în zona Dealului Cetățuia. Acest lucru este acum mai greu de sesizat, din cauza blocurilor comuniste din Mănăștur și a lucrărilor necesare pentru construcția pasajului rutier din imediata apropiere.

Înainte de a vizita biserica propriu-zisă, profesorul a mai trecut în revistă și numeroasele conflicte armate în care a fost angajată cetatea regală, iar apoi mănăstirea benedictină, aflată frecvent în rivalitate cu Episcopia de la Alba Iulia sau chiar cu orașul Cluj sau satul Florești. Trebuie menționat că biserica de astăzi este o reconstrucție de secol XIX a unei biserici gotice medievale, care la rândul ei a succedat mănăstirii benedictine inițiale. Actuala biserică păstrează din cea gotică doar corul (parte mai îngustă, din față) și sacristia, precum și un calendar solar, pe peretele sudic. Tot pe peretele sudic în extremitatea sa estică, sub acoperiș, se află și un basorelief reprezentând un leu de piatră, singurul vestigiu din perioada de dinainte de 1241 a bisericii. În acel an, mănăstirea și cetatea de aici au fost rase de pe suprafața pământului în timpul invaziei mongole. Cetatea nu a mai fost reconstruită, dar mănăstirea, da.

La ora 12.00, grupul a părăsit platoul Calvaria, exact când a început să sune clopotul din clopotnița aflată la intrarea în incintă, proiectată de Kos Károly în 1922. A fost un excelent moment pentru ghid să relateze faptul că toate bisericile catolice din lume trag zilnic clopotele la ora 12.00 pentru a celebra victoria din 1456 de la Belgrad a lui Ioan (Iancu) de Hunedoara în fața lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. 

Turul a continuat cu povestea fostei biserici iezuite de pe Calea Mănăștur nr. 9, „transplantată” vizavi, unde se află acum Biserica „Sfânta Fecioară Îndurerată”. Aceasta adăpostește un superb altar de lemn, adus de la Biserica Sf. Mihail din Piața Unirii. Pe fațada bisericii se regăsesc trei statui care inițial se găseau pe biserica de la nr. 9. Aceasta din urmă a suferit transformări radicale, inclusiv astuparea unei porți care asigura accesul direct dinspre stradă. 

Mai jos, spre oraș, participanții la tur s-au oprit pentru scurte explicații în fața USAMV, apoi în drept cu clădirea fostei vămi, aflată în stația de autobuz de mai jos de USAMV. Fix vizavi de stație, unde acum se află colțul mall-ului Platinia, era gardul unde mănășturenii au scris în 1947 celebrele cuvinte „Până aici democrație, de aici încolo, Mănășturul”, cu referire la „democrația” socialistă care se instaura forțat în țară. Potrivit profesorului Bogosavlievici inscripția mai era vizibilă în anii 1970. 

Ultimele opriri au fost făcute în fața plăcuței care îi omagiază pe eroii căzuți în 21 decembrie 1989 în zona fostei fabrici de bere și în fața Bisericii cu Cocoș, proiectată de Kos Károly. 

Peste 50 de persoane au participat în total la tur, în special clujeni cu o pasiune pentru istoria orașului, dar și persoane care s-au îndrăgostit de Cluj, fără să fie de aici. Acesta este și cazul doamnei Carmen Raicu (49 de ani), o economistă din București care și-a clădit o carieră corporatistă solidă în multinaționalele din capitală, până în urmă cu doi ani, când a venit cu fiul său cel mai mare să se înscrie la facultate în Cluj. „De când am venit aici prima dată, mi-am dat seama că acest oraș îmi va schimba viața. M-am îndrăgostit de Cluj atunci, și el chiar mi-a schimbat viața. Mi-am dat seama că vreau să fac altceva, am urmat cursuri de ghid de turism, iar anul acest m-am înscris la un master de patrimoniu și turism, la «Babeș-Bolyai». Și fiul meu cel mic a venit să facă facultatea la Cluj, iar acum suntem toți trei aici”, spune fosta corporatistă, care se pregătește pentru o nouă carieră, de ghid de turism. Carmen Raicu s-a aflat la al patrulea tur din seria „Re-descoperim Clujul” și crede că inițiativa crește în calitate și popularitate cu fiecare ediție. 

Următoarea întâlnire din serie va avea loc în 19 august – ziua în care Clujul a fost declarat oraș de regele Carol Robert de Anjou, în 1316 – în parcarea Hotelului Belvedere, și va trece în revistă obiectivele din zona Cetățuiei.

În paralel, Asociația „Vechiul Cluj”, cea care organizează aceste tururi ghidate, cu finanțare de la Consiliul local, lucrează și la alte proiecte, cum sunt întâlnirile „Povești despre Cluj” sau traducerea în limba română a lucrării „Istoria Clujului”, de Jakab Elek, a anunțat președintele asociației, Sebastian Moga.