Transportul alternativ face un pas înainte şi doi înapoi. Se construieşte primul Park&Ride, lângă aeroport

Varianta transportului alternativ își face loc, încet dar sigur, în mintea clujenilor. În condițiile în care traficul din oraș este de cele mai multe ori sufocant și dătător de nervi și stress, ideea de a lăsa mașina în parcare și a te sui pe o bicicletă pînă la servici sau la mall pare să vină de la sine. Unde mai pui că burta scade, mușchii se umflă, iar satisfacția de a ajunge la destinație înaintea troleibusului, sau a vecinului care nu se lasă dus din bolidul său din 2000, este de neprețuit.

Acum trei ani, primăria a lansat programul de bike sharing. Sute de biciclete puse la dispoziția doritorilor, zeci de stații de închiriere, un succes de proporții, ce mai. Anii au trecut și, în ciuda acestui fapt, nu se face niciun pas înainte. Adică mai multe stații, mai multe biciclete, mai multe carduri. De ce? Motivele poate că sunt justificate, doar că sunt păstrate la secret. Oricum, dacă alergați într-un suflet la stația de biciclete și nu mai aveți ce închiria, vă spunem că tot mai mulți clujeni s-au orientat deja spre mult mai rudimentara trotinetă, care, mai nou, a fost dotată și cu un motoraș electric capabil să te urce Calea Turzii, de exemplu. Sugestia nu e gratuită, și asta pentru că, în curînd, în oraș vor apărea și stațiile de încărcare pentru trotinete. De închirierea lor, pe modelul bicicletelor, nici nu poate fi vorba în prezent.

Nu se mai poate fără bicicletă

Sistemul de Bike Sharing a fost inaugurat în urmă cu aproape trei ani, în 17 noiembrie 2015 și are la bază un proiect realizat din fonduri europene ce are ca scop încurajarea folosirii bicicletei ca mijloc de deplasare în oraș, ca alternativă la mașina personală..

În prezent, sistemul funcționează cu 535 de biciclete disponibile în cele 50 de stații de închiriere în regim self-service și dispune de o rețea consistentă de piste, de aproximativ 52 de kilometri, și trasee destinate bicicliștilor pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, dar și pe cel al comunelor Florești, unde există 4 asemenea centre de închiriere, și Apahida, – 3 stații.

Ideea de a închiria o bicicletă pentru o plimbare gratuită de 60 de minute prin oraș a prins de minune, astfel că la sfârșitul anului trecut existau nu mai puțin de 20.376 de carduri emise în acest scop.
Numărul real al persoanelor care au apelat măcar o dată la serviciul de bike sharing este însă mai mic, și asta pentru că aproape 8 mii de carduri nu au fost folosite anul trecut.

Cerere uriașă – ofertă mică

Programul de bike sharing funcționează de regulă între lunile martie-decembrie, perioadă în care sunt efectuate aproape 300 de mii de trasee. Anul trecut, recordul de utilizatori s-a înregistrat în luna mai, când 7.603 persoane au închiriat aproape 59 de mii de biciclete. Un nivel ridicat de utilizare s-a mai înregistrat, cum era de așteptat, la începututl verii, în luna iunie (7.162 persoane – 47.018 biciclete).
Începând cu lunile iulie și august, o dată cu vacanța și perioada de concedii, numărul bicicletelor închiriate a scăzut constant, însă putem vorbi de un grad mare de utilizare al acestora, adică de o medie de peste 5.000 de utilizatori unici lunar. Stațiile preferate, cele de pe Splaiul Independenței, George Coșbuc și de la Iulius Mall.

Lunile de toamnă au însemnat și ele un succes pentru program, peste 10.300 de clujeni, și nu numai, delectându-se cu plimbarea pe două roți. După cum era de așteptat, vremea rece din luna decembrie i-a ținut departe pe oameni de biciclete. Cu toate acestea s-au găsit peste o mie de temerari care s-au plimbat pe străzile friguroase ale orașului.

Potențialul uriaș al programui a dereglat oarecum funcționarea lui, în sensul în care acesta nu se mai pliază deloc pe trendul de creștere al numărului celor care doresc să închirieze o bicicletă. Dovada? Nu se mai emit carduri de utilizare, iar numărul bicicletelor a rămas constant, circa 500.

Foto: Dan Bodea

Pierzi sau ți se fură bicicleta? Plătești

 bicicleta poate fi utilizată în mod gratuit timp de o oră, indiferent de numărul de închirieri zilnice
 la depășirea acestei durate, clientul va trebui să suporte o penalizare, începând cu data și ora la care s-a înregistrat depășirea,
 pentru returnarea bicicletei după 12 ore de la preluare, dar în cel mult 12 ore de la expirarea duratei maxime (ora 24din ziua utilizării), se aplică o penalizare în valoare de 100 lei.
 pentru nereturnarea bicicletei în cel mult 12 ore de la expirarea duratei maxime (ora 24 din ziua utilizării), se aplică o penalizare în valoare de 100 lei și vor fi sesizate organele de cercetare.
 în cazul pierderii sau furtului bicicletei, utilizatorul are obligația să anunțe telefonic serviciul Call Center la telefon 0371784172, iar acesta va trebui să achite o despăgubire de 837 lei reprezentând valoarea de piață a bicicletei.

Cluj Bike, sistem de două stele în oraşul de cinci

Experienţa utilizatorilor de Cluj Bike este, în mare parte, asemănătoare. Gratuitatea serviciului, flexibilitatea pe care o oferă, adică ridicarea unei biciclete dintr-o staţie şi predarea ei într-o alta, precum şi independenţa utilizatorului, care după o cursă cu o bicicletă poate alege să folosească un alt mijloc de transport fără grija că trebuie să se întorcă mai târziu după bicicletă, sunt principalele atuu-uri ale bike sharing-ului. Din păcate, şi dezavantajele serviciului nu sunt excepţii întâlnite de una-două persoane, ci sunt resimţite de mulţi dintre cei care au încercat sistemul.

Mihai H. are 19 ani, deţine un card Cluj Bike din 2016 şi tot de atunci foloseşte bicicletele pe parcursul întregului sezon de disponibilitate al acestora. Preferă să facă mişcare în detrimentul deplasării cu autobuzul sau cu alt mijloc de transport, aşa că alege o bicicletă când merge la job, când urmează să se întâlnească cu prietenii sau chiar doar pentru plimbare, ca o modalitate de petrecere a timpului liber. “Cel mai des folosesc bicicleta pe traseele Mănăştur-Grigorescu, Mănăştur/Grigorescu-Centru şi când vreau să mă plimb merg în Parcul Central şi pe pista de biciclete amenajată pe malul Someşului”, spune Mihai.

După doi ani în care a parcurs mai multe străzi din oraş pe două roţi, tânărul a ajuns să conştientizeze, mai mult decât o făcea înainte, necesitatea existenţei pistelor speciale pentru biciclişti. Deocamdată el a fost rar pe străzi intens circulate de maşini şi fără piste, dar şi când a fost spune că nu s-a simţit deloc în siguranţă.
Revenind la bike sharing, experienţa lui Mihai se plasează cumva la graniţa dintre avantajele şi dezavantajele pe care i le aduce acest serviciu: “îmi place că ai şi nu ai bicicletă simultan, adică am cardul la mine, pot să mă folosesc de bicicletă în orele de uz şi pot să o las oriunde. Eu folosesc sistemul de doi ani şi nu am plătit un leu pentru el. Asta mi se pare cea mai faină parte, în rest bicicletele nu sunt cele mai bune, am avut şi două accidente cu ele”.

Aşa cum spuneam la început, există şi destule puncte slabe ale sistemului. Calitatea bicicletelor lasă de dorit, staţiile au erori de funcţionare, iar bicicletele nu sunt verificate destul de des astfel că există şi riscuri de accidente exclusiv din cauza unei biciclete. Mihai a căzut de mai multe ori cu bicicleta din vina lui, a neatenţiei sau neîndemânării, dar două dintre căzăturile serioase le-a avut din cauza unor defecţiuni la echipamentul Cluj Bike. Prima dată au cedat frânele, iar a două oară i-a căzut lanţul în timpul mersului, iar cicatricea rămasă în urma lovirii de coroniţa lanţului se vede pe picior şi după patru luni de la incident.

“Când mergi să iei o bicicletă trebuie să fii foarte atent cum o alegi, nu poţi merge la sigur că iei una şi bună. Eu, după ce am păţit ce am păţit, stau mai mult să le verific înainte să plec cu una. Problema e că, pe lângă faptul că nu sunt verificate de către cei care trebuie să se ocupe de mentenanţa lor, nici utilizatorii nu sunt de bun simţ toţi, nu anunţă dacă din cauza lor s-a stricat o bicicletă şi nici dacă găsesc una defectă”, povesteşte Mihai.

Utilizatorii care întâmpină dificultăţi în a accesa o staţie sau care identifică o bicicletă defectă pot apela numărul de urgenţă de pe card sau de pe staţia lângă care se află şi vor primi asistenţă. Când suni pentru o defecţiune, bicicletele sunt blocate în poartă, sunt notate şi apoi ridicate pentru revizie.

Foto: Dan Bodea

Informații publice și nu prea la Primăria Clujului

Transilvania Reporter a solicitat Primăriei Cluj-Napoca, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, planurile instituției în ce privește posibilitatea extinderii programului de bike sharing, motivele pentru care a fost sistată eliberarea de carduri, principalele probleme cu care se confruntă acest program. După două zile, a venit și răspunsul așteptat. Sec, pe șase rînduri, fără explicațiile solicitate:

”În acest moment eliberarea de carduri este suspendată. În această perioadă facem o analiză a gradului de utilizare a sistemului și în măsura în care este posibil vom elibera noi carduri. Vă vom ține la curent pe site-ul www.clujbike.eu, pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro sau pe pagina oficială ClujBike de pe Facebook. Vă mulțumim pentru interesul arătat!
Vă informăm că avem în vedere realizarea unui proces de extindere a sistemului ClujBike și sperăm ca în viitor să putem răspunde pozitiv propunerii dumneavoastră.”

Ultima modă: trotineta electrică

Proiectul de închiriere a trotinetelor electrice, pe modelul sistemului deja folosit în bike sharing, poate fi ultimul pas pe care ar putea să-l facă municipalitatea, după cel de bike sharing. Și asta pentru că numărul celor care folosesc aceste mijloace de transport a crescut exponențial în ultima perioadă. Pînă atunci însă pare ca o certitudine un alt proiect, cel care privește stațiile de încărcare pentru trotinete, unul din cele 15 cîștigătoare ale concursului de bugetare participativă derulat de primărie anul trecut.

Ideea a prins și avansează cu pași repezi, astfel că sunt deja prevăzute stații de încărcare pentru trotinete electrice în proiectele de modernizare a străzilor din zona centrală – Piața Lucian Blaga și Emil Isac, dar și în proiectul de modernizare a Parcului Între Lacuri. Asemenea puncte vor fi prevăzute și pe străzile Tipografiei, Regele Ferdinand, 21 Decembrie sau în proiectul de reamenajare a malurilor Someșului.

Ideale pentru navetiştii urbani, dar uşor de folosit şi de copii, dar şi de persoanele mai în vârstă, trotinetele electrice pot reprezenta o alternativă a bicicletelor sau a transportului în comun, mai ales că şi autobuzele sunt prinse de multe ori în aglomeraţia de la orele de vârf alături de maşinile particulare.

Avantajele utilizării unei trotinete electrice implică timpul redus de deplasare dintr-un loc în altul, faptul că sunt uşor de depozitat, pot fi luate în autobuz sau puse în portbagajul taxi-ului dacă se doreşte schimbarea mijlocului de transport, pot fi folosite indiferent de anotimp, fiind prevăzute cu protecţie la apă. De asemenea, încărcarea lor nu necesită un dispozitiv special, ci pot fi alimentate la prizele obişnuite de 220V care se găsesc în orice casă, iar gradul de autonomie al bateriei poate duce la drumuri între 20 şi 40 de km. Şi, poate, cea mai importantă caracteristică, sunt nepoluante.

Printre dezavantajele trotinetelor electrice se regăseşte imposibilitatea de a purta bagaje, nu toate urcă pante cu un grad de înclinare mai mare şi nu toate sunt dotate cu faruri şi stopuri, dar aceste aspecte depind, de multe ori, de preţul pe care fiecare persoană este dispusă să-l plătească pentru mijlocul său de transport alternativ.
Preţul unei trotinete electrice pentru adulţi porneşte de la 900 de lei şi poate ajunge, în funcţie de materialul din care e făcută trotineta, dotările pe care le are şi capacităţile crescute ale funcţiilor, până la peste 7.000 de lei. O trotinetă electrică pentru copii costă între 400 şi 800 de lei.
Clujenii care doresc să-şi achiziţioneze un astfel de echipament o pot face din magazinele fizice cu echipamente sportive sau tehnologice (ex.: G.Nex de pe Blvd. Eroilor, 18) sau din magazinele cu echipamente electrice de transport din online.
Important de reţinut pentru cei care doresc să deţină o trotinetă electrică e să fie foarte atenţi la indicaţiile producătorului privind încărcarea bateriei când nu este folosită trotineta pentru o perioadă îndelungată de timp şi la condiţiile de depozitare în această situaţie (temperatură şi umiditate). Specialiştii în tehnologie care au analizat aceste dispozitive spun că bateria este una dintre cele mai costisitoare componente interne de înlocuit în cazul unei trotinete electrice şi că, în plus, producătorii oferă doar câteva luni de garanţie în cazul acumulatorilor şi bateriilor, mult mai puţin decât perioada totală de garanţie comercială a produsului.

Doamna Florența Norman, o sufragetă, pe scuterul ei în 1916, călătorind la birou în Londra unde era supraveghetor. Scuterul ei a fost un cadou de ziua de nastere de la sotul ei, jurnalistul si politicianul liberal Sir Henry Norman.

”Park and Ride” vs. nervi și poluare

Într-un Cluj adesea sufocat de numărul uriaș de mașini și ținând cont de adevărata aventură pe care o reprezintă găsirea unui loc de parcare mai ales în zona centrală a orașului, conceptul ”park and ride” pare soluția ideală pentru un trafic din care să dispară nervii și ambuteiajele, pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon și, implicit îmbunătățirea calității aerului.

Conceptul Park & Ride este des întâlnit în marile orașe europene, asemenea parcări fiind amplasate de regulă la intrările în aglomerările urbane în apropierea centurilor de ocolire sau a autostrăzilor, dar uneori și în interiorul acestora. Concret, cei care locuiesc în zona metropolitană a Clujului, navetiștii și turiștii vor avea la dispoziție un loc în care să-și lase mașina, urmând a folosi, pentru a ajunge în oraș, mijloacele de transport în comun, dar și metodele alternative de transport, precum bicicleta sau, mai nou, trotineta electrică.

Consiliul Județean și Primăria au bătut palma

Consilierii județeni au votat marți un proiect de hotărâre care vizează încheierea unui protocol de colaborare, pe o perioadă de 49 de ani, între Consiliul Județean Cluj și Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru realizării unor facilități de tip „park and ride”.

Potrivit protocolului de colaborare, primăriei îi revine sarcina amenajării de stații pentru mijloacele de transport în comun și bike sharing, respectiv realizarea accesului auto și pietonal cu dotările și infrastructura aferentă. La rândul său, Consiliul Județean se obligă să realizeze restul obiectivelor, respectiv realizarea, administrarea și întreținerea parcăriilor, cu mențiunea că aceste facilități vor funcționa contra cost, taxele urmând a fi stabilite și încasate de către forul județean.

„Este unul din proiectele mele de suflet. Îmi doresc foarte mult să asigurăm infrastructura necesară prin care locuitorii județului Cluj să beneficieze de multiple oportunități de mobilitate, în condiții optime. În acest sens, am propus concretizarea și materializarea acestui proiect sustenabil într-un timp cât mai scurt, mobilizând toate resursele necesare”, a declarat inițiatorul proiectului, vicepreședintele Consiliului Județean, Marius Mînzat.

De asemenea, Consiliul Județean va suporta toate cheltuielile legate de proiect, respectiv asigurarea fondurilor necesare executării lucrărilor aflate în sarcina sa. Mai mult, forul administrativ județean va asigura elaborarea și obținerea documentațiilor de urbanism, precum și personalul de specialitate necesar pentru constituirea comisiei mixte de realizare a proiectului.

Park&Ride în Chatuchak, Bangkok

”Park and Ride” pe 3 hectare în Someșeni. Gilăul mai așteaptă

Potrivit reprezentanților Consiliului Județean, a fost deja identificat locul unde va fi amplasată prima parcare pentru cei care vor dori să lase deoparte mașina și să-și continue drumul până în oraș cu troleibusul sau cu bicicleta. Este vorba de un teren de circa 3 hectare în Someșeni, unde vor fi amenajate între 700 și 1.000 de locuri de parcare. În prima fază, aici va fi amenajată doar jumătate din această suprafață, restul urmând a fi finalizat în funcție de gradul de interes al șoferilor.

Pentru a încuraja renunțarea la mașina, șoferii vor avea acces la transportul în comun în imediata vecinătate a parcării, vor avea la dispoziție standuri pentru închirierea de biciclete sau trotinete electrice, dar și stații de reîncărcare pentru mașinile electrice. Cei care vor alege transportul în comun vor putea călători gratuit pe mijloacele de transport în comun în ziua respectivă pe baza tichetului de parcare, după cum cei care vor alege să se deplaseze pe două roți vor beneficia de avantajele sistemului de bike sharing. De asemenea, taxa pentru parcare va fi una modică, care să justifice folosirea transportului alternativ, oricum sub tarifele practicate în parcările din oraș. Situația se schimbă pentru cei care vor dori să lase mașinile la marginea Clujului pentru mai mult timp, în acest caz caz cuantumul taxei de parcare urmând să crească considerabil.

În ce privește celelalte intrări în municipiul Cluj-Napoca, reprezentanții CJ Cluj spun că se caută în continuare locațiile potrivite. S-a încercat concretizarea unui astfel de proiect în zona Gilău, în vecinătatea autostrăzii, însă, deocamdată fără succes.

Postaţi un comentariu