Transilvania Reporter, numărul 500. Nu ratați o ediție de excepție

Joi, 6 martie, a apărut numărul 500 din Transilvania Reporter. Principalul subiect al ziarului se referă la modul deplorabil în care arată cartierele periferice ale orașului, prin prisma faptului că primarul Emil Boc a primit cele mai multe voturi chiar din aceste zone care par desprinse dintr-o altă lume decât centrul Clujului. O trecere în revistă a principalelor subiecte ale săptămânalului:

Reportaj. „Votul ca bota-n baltă”. Periferia Clujului este complet ignorată de actuala administrație. Dezvoltarea urbanistică lăsată la voia întâmplării, lipsa mijloacelor de transport, noroiul ulițelor neasfaltate, toate sunt semne ale indiferenței primarului la nevoile celor care l-au votat. (Cristina Beligăr, Ruxandra Hurezean, Radu Hăngănuț).

Administrație. „Orașul sufocat de mașini”. Problema numărului mare de mașini din Cluj-Napoca pare oarecum fără ieșire. Numărul parcărilor pe carosabil a crescut, dar acest lucru a diminuat capacitatea de trafic. Momentan, în oraș există 180.000 de mașini – fără traficul de tranzit – și 45.000 de locuri de parcare. (Claudia Romitan)

Școala. „Prorector USAMV, Carmen Socaciu: «Universitățile se transformă în adevărate afaceri»”. În contextul în care absolvenții  de liceu nici nu vor să audă de domeniile care au chiar și o legătură tangențială cu muncile câmpului. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară reușește să performeze și să atragă studenți din toate colțurile lumii. (Radu Hângănuț)

Interviu. „Radu Paraschivescu, la Cluj: «Mania imitației este o meteahnă care devine excesivă în România»”. „Citiţi-o. Citiţi-o noaptea, citiţi-o la febră, citiţi-o în loc de Antena 3, citiţi-o înainte de şedinţa cu şeful dumneavoastră favorit şi după meciuri. Cred că astea sunt tipologic situaţiile cele mai des răspândite în care s-ar putea să avem timp să citim o carte. Alegeţi «Maimuţa carpatină» în continuarea Mioriţei de care ne-am despărţit”, a fost îndemnul pe care l-a adresat criticul literar clujean, Ioana Both în prezentarea cărţii scriitorului şi traducătorului Radu Paraschivescu, prezent săptămâna aceasta la Cluj, la o întâlnire cu cititorii săi în Librăria Humanitas. (Cristina Beligăr)

Cultură. „Scriitoarea Hanna Bota, o europeancă în căutarea scopului universal”. În urmă cu cinci ani scriitoarea Hanna Bota a petrecut nu mai puţin de o lună în mijlocul băştinaşilor din Arhipelagul Vanuatu şi statutul de “româncă între canibali” i-a rămas şi astăzi la aproape trei ani de la publicarea volumului “Ultimul canibal”.  (Cristina Beligăr)

Clujul Neștiut. „Bijuterii din «orașul-comoară»: Casa Filstich din Piața Unirii”. Lipită de Casa Hintz, care adăpostește Muzeul Farmaciei, pe latura nordică a Pieței Unirii din Cluj, la numărul 27, se găsește casa Filstich-Kemeny. Cu un aer ponosit la ora actuală, casa era una dintre cele mai arătoase din oraș, pe vremea când Clujul, în plină ascensiune economică, era supranumit „orașul comoară” (Bogdan Stanciu)

Clujul Neștiut. „Ioan Piuariu-Nolnar, primul profesor universitar român din Cluj”. Ioan Piuariu Molnar (n. 1749, Sadu – d. 16 martie 1815, Cluj) – care are o placă pe casa în care a locuit în Cluj şi al cărui nume a fost dat unei străzi clujene din Mărăşti sub forma „Molnar Piuariu”- a fost primul medic român care a predat la o şcoală cu rang universitar din Cluj, dar a fost şi unul dintre cei mai importanţi reprezentaţi ai iluminismului românesc şi central european. (Marius Avram)

Religie. „Frumoasele preotese ale Clujului”. În multe din bisericile aflate în centrul Clujului slujesc preoţi femei. Ţin toate tipurile de slujbe, de botez, de înmormântare, de cununie şi mai ales împărtăşesc cu Sfintele Taine. Au mantii preoţeşti, dar şi familie şi copii. Femeile preot ale Clujului sunt reformate şi aparţin diverselor nominaţii ale cultului: luteran, calvin şi unitarian. (Elena Gădălean)

Pașaport de Ardeal. „Un catolic coreean cu buletin de «Cluzz»”. Kwak Dong Hun a venit la Cluj să urmeze un doctorat, dar a rămas definitiv, s-a căsătorit și așteaptă primul copil: o fetiță pe nume Miruna Ji O.

Dosar. „Ziua Femeilor – Origine și istorie, de la feminism la socialism”. În Vest, Ziua Internațională a Femeilor simbolizează emanciparea femeii, fiind instituită pentru a promova drepturile acestora și egalitatea cu bărbații. Pe de altă parte, sărbătoarea este percepută ca o moștenire comunistă, în estul Europei. (Mădălina Kadar)

Sport. „Clujul se pregătește să devină capitala atletismului balcanic”. Cluj-Napoca devine oraşul cel mai atractiv pentru tot mai multe discipline sportive. După meciurile echipei naţionale de rugby a României, care a întâlnit reprezentativele Portugaliei, la data de 1 februarie, şi pe cea a Spaniei, în 22 februarie, Cluj Arena, gazda evenimentelor amintite, se pregăteşte să primească cei mai importanţi atleţi din 15 ţări, cu ocazia desfăşurării Campionatului Balcanic de atletism, pentru seniori. (Patrice Podină)

Sport. „Tăvălugul arestărilor a pornit de la Cluj”. Dosarul transferurilor, în care au fost condamnaţi opt „grei” din fotbalul românesc, îşi are rădăcinile în Cluj. Faptele pentru care au fost condamnați impresarii Ioan şi Victor Becali, George Copos (fost acţionar la Rapid), Gigi Neţoiu (fost acţionar la Dinamo), Jean Pădureanu (fost acţionar la Gloria Bistriţa), Cristian Borcea (fost acţionar la Dinamo), Mihai Stoica (manager genaral la Steaua) şi Gică Popescu (fost agent FIFA), demonstrează că totul a început în ianuarie 1999, de la transferul fostului internaţional clujean Cristian Dulca, de la Rapid Bucureşti la Pohang Steelers. (Patrice Podină)