Top cu europarlamentarii români. Bilanț la sfârșit de mandat.

 

Deși țara noastră nu are niciun președinte de comisii ale parlamentului european, iar funcțiile de conducere ale reprezentațiilor români au fost întotdeauna destul de puține, totuși, delegații români au fost destul de activi în redactarea de rapoarte și interpelări parlamentare. La o primă vedere, cei din grupul PPE par să fie cei mai activi, iar S&D cei mai prezenți, deși codași se regăsesc printre toate grupările parlamentare. Conform site-ului mepranking, pe primele trei locuri, pentru activitatea generală, se află Ioan Mircea Pascu (S&D), Adina Ioana Vălean (PPE) și Cristian Dan Preda (PPE), iar pe ultimele locuri, din perspectiva calității de raportor, se află Victor Boștinaru, Andi Cristea, Maria Gabriela Zoană, toți din grupul S&D, și Laurențiu Rebega (Conservatori și reformiști) și Traian Ungureanu de la PPE, fiecare dintre aceștia șase responsabil de fix zero rapoarte în acest mandat.

La sfârșitul acestei săptămâni, românii sunt chemați la urne pentru a-și alege un nou contingent de reprezentanți pentru Parlamentul European. Cu un venit lunar estimat la 8.000 de euro, dar care poate crește, dacă adăugăm și subvențiile, bonurile de călătorie și cazare și alte beneficii până la 20.000 de euro lunar, postul de europarlamentar este unul râvnit de politicienii români. Pe deasupra, anii petrecuți în slujba poporului european sunt și ani la adăpost de tumultul politicii domestice, ceea ce nu poate constitui decât un alt bonus al acestei funcții. În așteptarea noilor rezultate, merită să aruncăm un ochi peste activitatea desfășurată de europarlamentarii români, în acești ani scurși de la ultimele alegeri europarlamentare din 2014, când România a trimis în PE 32 de reprezentanți.

Urzeala rapoartelor

În topul rapoartelor întocmite, printre europarlamentari români, conduce detașat Marian Jean Marinescu cu 15 rapoarte, urmat de Siegfried Mureșan și Cristian Dan Preda cu 14, respectiv 12 rapoarte. Toți cei trei aparțin grupului Partidului Popular European. De cealaltă parte, pe ultimele locuri, fără niciun raport din 2014 încoace, îi găsim pe Victor Boștinaru, Andi Cristea, Maria Gabriela Zoană din grupul alianței progresive a socialiștilor și democraților, dar și Laurențiu Rebega (ERC) și Traian Ungureanu de la PPE. În grupul S&D din partea României se regăsesc alți 4 parlamentari care nu se pot lăuda cu nimic mai mult decât un singur raport întocmit: Damian Drăghici, Dan Nica, Răzvan Popa și Daciana Sârbu.

Un raportor este numit în comisia parlamentară responsabilă de un anumit subiect pentru a întocmi un draft de raport asupra unor propuneri de natură legislativă sau bugetară, sau pe alte teme. În redactarea raportului lor, raportorii se pot consulta cu experți și alte părți implicate. Aceștia sunt responsabili și de redactarea unor amendamente de compromis și negocierea cu raportorii din umbră (shadow rapporteurs). Rapoartele adoptate la nivelul comisiilor respective sunt apoi examinate și votate în ședințele plenare.

Popularii europeni români conduc și la capitolul raportării din umbră, cu parlamentarii Siegfried Mureșan și Marian Jean Marinescu cu câte 30, respectiv 20 de raportări din umbră, iar pe ultimele locuri îi regăsim, din nou, tot pe cei din grupul S&D Damian Drăghici, Dan Nica, Daciana Sârbu, Claudiu Tănăsescu, Ioan Mircea Pașcu și Răzvan Popa, niciunul dintre ei cu mai mult de două raportări, iar majoritatea cu unul singur. Neproductivi la acest capitol au fost și reprezentanți români ai PPE precum Mihai Țurcanu sau Adina Ioana Vălean cu niciun raport din umbră.

Victorie la scor

În ceea ce privește scorul general acordat parlamentarilor, ce se poate consulta pe site-ul http://www.mepranking.eu, pe primul loc se situează social democratul Ioan Mircea Pașcu cu 154,10 unități de scor, urmat de Adina Ioana Vălean (PPE) cu 152,80 și Cristian Dan Preda cu 126,50 de unități de scor. Pe ultimele locuri, din perspectiva activității lor generale în Parlamentul European se află Damian Drăghici (S&D) cu 6,21 de puncte, Ramona Nicole Mănescu (PPE) cu 9,18 și Traian Ungureanu cu 14,10 unități de scor.

Chiar dacă în România a trimis în trecut chiulangii celebri în PE, precum Vadim Tudor sau Elena Băsescu, situația pare să se fi schimbat, iar aleșii să fi înțeles importanța participării la ședințele plenare ale forului legislativ european. Mai puțin prezent decât toți, a fost același codaș de mai sus, Damian Drăghici cu doar 66,55% prezențe la plenare, urmat de independentul Cătălin Sorin Ivan cu 69,42% de prezențe și aceeași Ramona Nicole Mănescu, absentă la mai mult de o treime dintre plenare. În schimb, fruntași la prezențe sunt Cristian Dan Preda fără nicio absență, Claudia Țapardel (S&D) cu 98,20% de prezențe și Casba Sogor (PPE) cu 97,84% de prezențe.

Membru în grupul PPE, europarlamentarul clujean Daniel Buda se clasează pe locul 285 din 749 în clasamentul general al tuturor europarlamentarilor, având un punctaj de 58 de unități, dar și o prezență de 97% la sesiunile plenare. Liberalul român, membru în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală, s-a ocupat de un singur raport în cei cinci ani de mandat, referitor la performanța fondurilor europene structurale și de investiții. În schimb, a avut calitatea de raportor din umbră la alte cinci rapoarte vizând chestiuni legate de finanțe, dezvoltare locală sau politici de coeziune. Deși productivitatea mediană a lui Daniel Buda este de 5,65 de puncte pe site-ul deja citat, în anul alegerilor europarlamentare aceasta a sărit la 46,78 în luna ianuarie.

Cazul Mănescu, săracă europarlamentară bogată

Deși nu multe evenimente au reușit să disturbe liniștea mormântală din jurul alegerilor pentru PE, câteva dezvăluiri referitoare la europarlamentara Ramona Nicole Mănescu au reușit să spargă zidul dezinteresului general. Conform unei anchete publicate de Rise Project, se pare că europarlamentara aleasă de pe listele Partidului Național Liberal în PE din 2007 încoace ar avea o avere personală semnificativ mai mare decât cea declarată deja în documentele oficiale în România. Totul a ieșit la iveală, conform investigației Rise Project, când aceasta a fost jefuită în fața casei sale din Tervuren, din apropierea Bruxelles-ului. După ce s-a coborât din mașina sa Porsche Cayenne, în 2010, europarlamentara a fost jefuită de un grup de persoane. Acest eveniment a fost investigat și de un ziar local, însă adevărata știre pentru presa română a devenit faptul că nici vila familiei Mănescu, nici mașina aceasta foarte scumpă, nici altele din proprietatea familiei, nici firmele și organizațiile din care face parte, nici tranzacțiile financiare de ordinul milioanelor de euro cu unii dintre membrii familiei sale sau alte persoane nu se regăseau în declarațiile sale de avere și interese depuse în România, nici, la momentul respectiv, pe site-ul PE, conform dezvăluirilor făcute de cei de la Rise Project. În România astfel de omisiuni se pedepsesc cu amendă sau chiar închisoare, însă legislația europeană este mai permisivă, acordând persoanelor aflate în această situație dreptul de a-și modifica declarațiile de avere și interese aferente pentru ca acestea să corespundă cu realitatea. Ramona Nicole Mănescu nu va candida pentru un nou mandat, asta după ce a fost prezentă în PE din 2007, timp de 3 mandate.