Tinerii își iau lumea înapoi. Activism și implicare socială în rândul tinerilor din Cluj-Napoca.

Politic vorbind, în România ultimilor ani am asistat la valuri impresionante de mobilizare cetățenească. Deși rămân încă o minoritate, tinerii activi încep să se remarce ca un grup de voci eterogene și autonome în spațiul civic românesc. De la activismul de mediu, la artă socială și partizant politic, tinerii par să să le încerce pe toate. Înarmați cu informațiile găsite pe internet, susținuți de părinți, prieteni, profesori și rețele internaționale, activi în diverse grupuri și organizații locale, cam asta ar fi lumea tânărului activist român. Pentru a afla cum au ajuns să se ocupe de activism social și politic, am stat de vorbă cu câțiva tineri din Cluj, activi în domeniul unor cauze precum protejarea mediului, arta socială sau lupta pentru drepturile omului și împotriva discriminării sociale, pentru a da doar câteva exemple.

O pleiadă de probleme par să se adune deasupra capului umanității: de la posibilitatea unei apocalipse climatice, trecând prin războaie internaționale, încălcarea drepturilor omului, derivele politice naționale și ajungând până la posibilitatea unei noi crize economice globale. În aceste condiții, poate că nici nu e de mirare că tinerii au început să se implice în activism social, politic și ecologic, de la vârste foarte fragede. Se pare că adolescenții și tinerii studenți nu-și mai iau lumea în cap, tocmai fiindcă preocuparea principală a devenit aceea de a-și-o lua înapoi.

Nici Clujul nu face excepție de la acest trend, iar ultimele manifestații publice, pe teme social-politice, au demonstrat că tinerii au început să iasă în stradă. Chiar dacă locomotiva urbană a Transilvaniei e departe de fervoarea politică a orașelor de seama sa din Italia, Franța, Marea Britanie sau alte țări europene existența unui nou val generațional, activ politic și social nu mai poate fi contestată.

Internetul și Occidentul, formatori de opinie ai tinerilor români

Contactul cu Occidentul, dar și cantitatea imensă de informații disponibilă pe internet a fost ceea ce în cazul Rebekăi Sarkadi a determinat apropierea și interesul în politică și lupta pentru drepturile minorităților. Rebeka are 20 de ani și este o tânără Studentă la o facultate de cinematografie, fotografie și media.

Am avut mereu mulți prieteni și multe cunoștințe în străinătate și mentalitatea conservatoare pur și simplu n-a avut loc în aceste comunități. Pe lângă aceste influențe, cred că interesul meu în formarea relațiilor cu tinerii din alte culturi se datora și unei aversiuni față de prejudecăți și o sensibilitate față de cunoașterea și înțelegerea vieții altora, sensibilități tipice liberalilor“, spune Rebeka.

 

 

 

Definindu-se ca libertariană socială, Rebeka este mai ales interesată de lupta pentru drepturile minorităților și feminism, teme aflate la sufletul multor tinere de pe mapamond. Mai mult, această preocupare pare să se reflecte și în alegerea grupului de prieteni, un proces de socializare determinat de un set de valori și idealuri comune, de la care nu se face rabat. „Sunt foarte interesată de lupta pentru drepturile LGBTQ+, lupta împotriva rasismului (inclusiv rasismul cu care se confruntă minoritățile etnice și imigranții) și idealurile feministe. Pot spune cu mândrie că grupul meu de prieteni are o mentalitate asemănătoare, dar grupurile de cunoștințe pe care nu le pot alege (de exemplu la universitate, în orașul meu natal) mai puțin. Totuși îmi oferă un sens de confort faptul că în cercurile mele homofobia este rară și chiar respinsă, așa cum este homosexualitatea în altă cercuri. La fel am descoperit că implicarea în politică este un lucru deja așteptat de către tinerii pe care îi cunosc și dacă cineva totuși menționează că nu a fost la vot, acesta este un lucru dezaprobat de ceilalți“, a afirmat tânăra studentă.

Comunitatea tinerilor activi politic este transnațională, tineri interacționând atât în campusurile românești, cât și în cele din străinătate.

Am ajuns să petrec un semestru în Irlanda și să iau un curs politic. Acesta a ajuns să fiu subiectul meu preferat din toată experiența mea universitară. Împreună cu colegii și profesorul am discutat temele mele preferate menționate mai sus. Fiecare discuție era una civilizată unde nu mă simțeam așa de singură cu opiniile mele așa cum mă simt de multe ori la noi acasă. Aș menționa faptul că, fiind în Irlanda, discuțiile noastre nu erau așa de îndepărtate de oamenii despre care vorbeam ca și în România. Noi discutam rasismul având un coleg din Nigeria, drepturile transgender având mai mulți colegi transgender cu noi, etc. În opinia mea, acesta este singurul mod în care se pot putea purta aceste discuții. Vocile care până acum au fost reduse la tăcere trebuie să fie auzite. Și eu știu că fiind o femeie caucaziană nu-mi pot imagina cum este să fii judecată pe baza culorii pielii tale, de aceea sunt foarte dispusă să-i ascult pe aceia care mă pot educa pe această temă“, a concluzionat Rebeka.

O țară ca afară, preocuparea unei elite tinere

Sebastian Ivan, elev în clasa a XII-a la Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică din Cluj-Napoca, este pasionat de diferite cauze sociale și activ pe mai multe fronturi, fiind și membru în Consiliul Director al Asociației Pride România. Pentru el, interesul pentru politică și teme sociale provine din dorința de „a trăi într-o Românie cu valori europene, o țară care respectă drepturile omului, dar și al minorităților de orice fel ar fi acestea. Din păcate, observ că interesul clasei politice față de zona socială, și nu numai, este factice, lucru care îmi stârnește dorința de a face o schimbare în comunitate. Mărturisesc însă, că, în sine, conștientizarea a fost făcută de profesorii mei care ne-au educat astfel, dar acest fapt nu este universal valabil, deoarece am întâlnit și cadre didactice care îndeamnă categoric elevii să se alăture diasporei, îndemn pe care ei îl fac, în opinia mea, din cauza unui eșec personal“, spune Sebastian.

Pentru licean, activismul și simțul civic trebuie să se îmbine și cu pregătirea profesională a unei persoane, cele două sfere potențându-se reciproc. În ceea ce privește teatrul, de exemplu, Sebastian remarcă cum „acesta pune o oglindă în fața societății, iar cu toții știm că schimbarea în societate este influențată puternic de dimensiunea culturală. Într-o situație ideală zona de interes al tinerilor ar trebui să fie un sincretism cultural-social“, adăugând și că „zona de interes a fiecărui individ în parte este în strânsă legătură cu educația pe care el o primește. Tinerii care au ca domeniu de activitate zona artistică, spre exemplu, vor fi interesați de probleme culturale, pe când cei care au urmat un profil uman au în mare parte un interes față de dezvoltarea societății civile, politică, etc., în detrimentul culturii“, a mai spus elevul Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică din Cluj-Napoca. Oricum, deși este un fenomen în vogă la ora actuală, activismul politic rămâne o opțiune, consideră Sebastian Ivan, pentru o minoritate, majoritatea alegând să-și petreacă timpul cu alte tipuri activități: „din păcate există și în rândul tinerilor o elită, ce pare uneori că este singura care manifestă interes față de cele menționate mai sus“.

Mediul înconjurător, casa noastră care se dărâmă

Din India până în Brazilia, în mai toate țările europene, țările nordice fiind vârf de lance în acest sens, protestele și manifestațiile publice pe tema dezastrului ecologic și a schimbării climatice au umplut piețele publice, iar adolescenții din Italia, Franța, Spania, Norvegia, Germania au făcut grevă zile în șir pentru a atrage atenția asupra încălzirii globale. Și în România activează mai multe asociații de activiști de mediu, iar din acestea, FridaysforFuture (FFF) are o filială și la Cluj-Napoca. Grupul Fridays For Future Cluj-Napoca a luat naștere în urma inițiativei unui activist, Eduard Nistru, care în prezent lucrează la primul documentar românesc – Natura Umană Film, despre impactul industriei zootehnice asupra mediului înconjurător. Totul a început de la o tânără de 16 ani, Greta Thunberg – activistă suedeză, care a realizat că ne aflăm într-un moment critic al existenței noastre și că avem nevoie de o schimbare majoră în sistemul actual, afirmând că nu putem rezolva o criză fără să o tratăm ca atare.

În comunicatul de presă al organizației se spune că primul eveniment de tipul Fridays For Future care a avut loc la nivel global se întâmpla în data de 15 martie 2019. „La primul eveniment din Cluj-Napoca, creat de Eduard, s-a alăturat un grup de copii de la o școală a viitorului – Green School Romania și împreună am scandat pentru o planetă verde și sănătoasă, care să constituie o casă singură pentru generațiile următoare. Astfel a început un capitol care se află la cea de-a 11-a reprezentație, desfășurându-se în fiecare vineri de la 12.00, vizavi de Prefectura Cluj, lângă statuia lui Alexandru Ioan Cuza“, spun reprezentanții FFF Cluj-Napoca.

Protest împotriva încălzirii globale și a schimbării climatice. (Foto: FridaysForFuture Cluj-Napoca)

 

Activistă de mediu și organizator FFF Cluj-Napoca, Marina (21 de ani) povestește cum a început ea însăși să fie interesată de tema mediului. „Am crescut într-un oraș minier, care m-a făcut să conștientizez ce înseamnă poluarea de la o vârstă fragedă. Din nefericire, în acel mediu slab dezvoltat din punct de vedere economic și educațional, nimeni nu ne-a spus niciodată de ce trebuie sau nu să susținem aceste industrii poluatoare, precum și ce efecte devastatoare ar putea avea asupra mediului și implicit asupra noastră. Neajunsurile din societate și lipsa de educație, în special, m-au determinat să mă documentez, iar de patru ani mă implic în mod constant și direct, fiind activist pentru drepturile animalelor și protejarea mediului înconjurător“, spune Marina.

Că și în cazul celorlalți tineri activiști, și Marina se bucură de sprijinul părinților și de un grup de prieteni la fel de interesați de protejarea mediului ca și ea. Soluții sunt, dar asta depinde de o mobilizare de amploare a tuturor pentru conștientizarea dezastrului ecologic.

Este nevoie de programe speciale implementate în școli, campanii de informare stradală, mediatizarea cauzelor, efectelor și soluțiilor încălzirii globale în mass-media și televiziune. În momentul de față, totul este făcut cu scopul de a ni se distrage atenția de la evenimentele cu adevărat importante și asupra cărora trebuie să acționăm, în special în spațiul politic. Cu toate acestea, tind să cred că prin dorința tinerilor de a lua parte la astfel de acțiuni avem șansa de a ne face auziți și de a deveni o parte din schimbarea necesară. Eu am norocul de a fi susținută de către familia mea în tot ceea ce fac, având parte și de prezența mamei mele chiar la ultimul eveniment din cadrul Fridays For Future Cluj-Napoca. Toți prietenii mei activează în același domeniu, pe lângă facultate sau job și ne susținem reciproc activitățile și proiectele“, concluzionează membra FFF Cluj-Napoca.

Știința contrazice strada

Relații tinerilor cu politica intrigă și domeniul academic, unde s-a publicat mult și divers pe această temă. Unul dintre studiile de acest fel este și cel despre tinerii din România și implicarea lor în politică în comparație cu cei din alte țări din Europa de Sud-Est (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia), realizat în 2018/2019 de Gabriel Bădescu, Daniela Angi, Daniel Sandu și Carmen Greab. Datele au fost culese la începutul anului 2018 și au fost intervievați peste 10.000 de persoane cu vârsta între 14 și 29 de ani, din țările menționate mai sus.

Pornind de la acest studiu, dar și de la expertiza sa profesională, lectorul Bogdan Radu de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a explicat că, „din punctul de vedere al implicării politice și al interesului pentru politică, tinerii din Romania, la fel ca tinerii din cele mai multe țări europene, sunt relativ dezinteresați. Dintre toate țările cuprinse în studiu, tinerii din România au cel mai scăzut nivel de implicare politică. Tinerii din România sunt cel mai mult interesați de politica de la nivel local, iar doar 20% dintre cei intervievați sunt interesați în mare sau foarte mare măsură de chestiuni politice. Cea mai populară formă de participare politică este protestul, acest rezultat fiind probabil influențat și de numărul ridicat de proteste care au avut loc în România în ultimii ani“.

Deși există diferențe semnificative între mediul urban și cel rural, tinerii din orașe având mai multe oportunități de a se manifesta politic și de a se implica în viața comunității, studiul a relevat că în majoritatea lor, opțiunile politice ale tinerilor merg în direcția prezervării unui status quo. „Conform studiului amintit, cei mai mulți tineri din România susțin status quo-ul, în sensul în care consideră că nivelul drepturilor minorităților este suficient de ridicat, deși o treime susțin extinderea acestora. Situația este mai tensionată în cazul minorităților etnice și al comunității LGBTQ, situație în care numărul celor care consideră că ar fi potrivită extinderea drepturilor este mai mic decât al celor care susțin reducerea acestora“, susține lectorul Bogdan Radu.

[stextbox id=’info’ defcaption=”true”]De câțiva ani, chipul Gretei Thunberg poate fi zărit pe toate canalele media în asociație cu lupta împotriva schimbărilor climatice și a încălzirii globale. Tânăra suedeză de 16 ani a devenit o cunoscută activistă politică, fiind „instigatoarea“ primei greve școlare pentru climă, în fața clădirii parlamentului suedez. În 2018 a fost invitată să adreseze o cuvântare în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice, iar în 2019 a fost invitată să vorbească Forumul Economic Mondial de la Davos. „Mă gândesc prea mult. Unele persoane pot renunța la anumite lucruri, eu nu pot, mai ales dacă e vorba despre ceva ce mă îngrijorează sau mă întristează. Îmi amintesc când eram copilă, la școală, profesorii ne-au arătat filme despre plasticul din oceane, urși polari flămânzind și așa mai departe. Am plâns la toate acele filme. Și colegii mei erau îngrijorați, însă când se terminau filmele, după aceea, viața lor revenea la normal și se gândeau la alte lucruri. Eu nu am putut face asta. Acele imagini mi-au rămas blocate în cap“, a afirmat Greta Thunberg citată de ziarul The Guardian.[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu