Termenul de zece zile din OUG, „Călcâiul lui Ahile”

Ordonanța de Urgență privind modificarea Codurilor Penale a scos în stradă, în toată țara, peste 250.000 de oameni, nemulțumiți de efectele pe care această măsură ar urma să le aibă în privința continuării măsurilor legate de combaterea corupției. Profesorul de drept constituțional, Radu Chiriță, dar și judecătorul Cristian Dănileț, au explicat pentru Transilvania Reporter consecințele acestei ordonanțe, ce presupune dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, dar și modalitățile prin care efectele OUG-ului mai pot fi oprite. În esență, principala dilemă, încă neelucidată de către cei care au emis OUG-ul, ține de termenul de zece zile până la care o parte a măsurilor din ordonanță nu își fac efectele. Aceste zece zile sunt considerate de către Cristi Dănileț echivalentul „Călcâiului lui Ahile” pentru acest OUG.

Termenul de zece zile a trezit numeroase întrebări. Concret, aceasta este o chestiune care ține strict de opțiunea emitentului ordonanței, așa cum explică avocatul și profesorul de drept constituțional, Radu Chiriță. „Constituția spune că dacă nu se stabilește în cuprinsul ordonanței o altă dată de intrare în vigoare, ordonanța intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. În consecință, atunci când emite o ordonanță, Guvernul are două variante: fie nu precizează nicio dată, fie să precizeze o dată, astfel că ordonanța intră în vigoare la acea dată”, explică avocatul clujean.

Cristin Dănileț, judecător la Tribunalul Cluj și fost membru CSM, cataloghează acest termen ca fiind „dubios”. „Acest termen este o noutate și nu am mai avut niciodată așa ceva. Este ceva dubios, mai ales că ordonanța de urgență se presupune că este urgentă. Cum să așteptăm 10 zile dacă e urgentă? Acest termen de zece zile poate fi călcâiul lui Ahile. În plus, cineva trebuie să susțină cauza urgenței și urgența trebuie pusă în expunerea de motive, ceea ce eu nu am văzut”, spune el.

Căile de atac sunt și el puține și vizează în principal chestiuni ce țin de procedură, în condițiile în care Guvernul poate și are dreptul de a emite Ordonanțe de Urgență. Cum Președintele României nu poate sesiza CCR-ul, iar CSM a făcut o sesizare care nu poate provoca schimbări importante, singura cale de atac ține de urgența ordonanței de urgență. „Președintele nu poate sesiza CCR. Cu privire la ordonanță, Avocatul Poporului poate face sesizare doar după ce aceasta intră în vigoare. Când intră în vigoare, ea își produce efectele imediat. Teoretic, la CCR se poate invoca lipsa urgenței, care e condiție de valabilitate. Este nevoie de o situație de urgență, teoretic. Dar dacă ne uităm în urmă, ultimele cel puțin zece modificări la codurile penale s-au făcut prin OUG, fără a fi vreo urgență și CCR nu a avut nicio problemă cu asta. Acum situația nu se schimbă și nu cred sincer că CCR ar admite o sesizare pe urgență.

Poate numai la presiunea opiniei publice, vădit dezinformată. Am văzut că CSM a decis să facă sesizare privind un conflict între puterile statului. Din punctul meu de vedere, juridic vorbind, este o aberație. CSM nu are competență de a se pronunța pe aceste legi. Potrivit deciziilor anterioare, CSM dă aviz pe legile care modifică legislația din domeniul justiției, adică legislația care privește organizarea instanțelor, a parchetelor etc, nu fapte care sunt sau nu infracțiuni. Pe de altă parte, faptul că și-au exprimat o opinie și au dat un aviz nu obligă la nimic. Guvernul are dreptul să legifereze prin OUG și restul aplicăm. Noi, cetățenii, dacă nu ne convine protestăm sau data viitoare votăm altfel”, spune Radu Chiriță.

Referitor la impactul modificărilor asupra infracțiunii de abuz în serviciu, cei doi specialiști explică faptul că ordonanța are în vedere o dezincriminare parțială a acestei infracțiuni, dar că, în esență dosarele DNA care au ca obiect abuzul în serviciu vor dispărea. „În primul rând nu este vorba despre dezincriminare. Modificarea conținutului unei legi nu este dezincriminare. Dezincriminarea presupune ca o faptă să nu mai fie calificată drept infracțiune niciodată. Aici nu este cazul pentru așa ceva, iar acest termen este lansat ori pentru a produce panică, ori din neștiință. Este greu de spus ce se va întâmpla după ce intră în vigoare ordonanța. Infracțiunea de abuz în serviciu, în forma în care continuăm să o avem, nu există în multe sisteme juridice din simplul motiv că faptele care ar trebuie să atragă răspunderea penală sunt incriminate altfel. Și la noi situația este așa.

Explozia  de dosare care au drept obiect abuzul în serviciu a apărut doar în urmă cu câțiva. Până atunci, când un funcționar făcea ceva, de regulă există o altă infracțiune care reglementează problema respectivă. Eu așa am învățat, că abuzul în serviciu este o infracțiune subsidiară care intervine doar dacă fapta nu poate fi calificată altfel. Am văzut  discuții potrivit cărora dacă trece această ordonanță, un primar poate să cumpere un pix cu 100.000 de lei și să nu pățească nimic. Nu este adevărat. Fapta se numește gestiune frauduloasă, nu abuz în serviciu. Abuzul în serviciu este arma favorită a DNA-ului, dar este o armă cu foarte multe tăișuri, din păcate pentru că la modul la care este reglementată. Când constituie infracțiune orice încălcare a legii de către un funcționar, asta crează o altă problemă: nu cred că există funcționar în țara asta care să nu fi greșit.

Practic, orice face, poate fi infracțiune și se ajunge la momentul în care dacă ai căuta suficient, în toate dosarele, ai găsi ceva. Neîncălcarea legii de către funcționar trebuie sancționată, dar nu tot timpul penal. Dacă mâine primarul semnează o autorizație de construire, autorizația este contestată în instanță, contestația este acceptată, instanța decide  că nu s-a respectat ceva, primarul comite abuz în serviciu. Dacă un judecător nu citează cum trebuie una dintre părți și ulterior se admite o contestație în anulare, judecătorul a comis abuz în serviciu”, explică Radu Chiriță.

„Este o dezincriminare parțială a abuzului în serviciu și peste zece zile, iar infracțiunea va avea o nouă definiție: practic toate faptele cu prejudiciu de până în 200.000 de lei vor dispărea. Astfel, toate dosarele  cu abuz în serviciu și prejudiciu mai mic de 200.000, vor fi închise. De asemenea, nu va mai exista nici infracțiunea de neglijență în serviciu. Dar, repet, peste 10 zile. Noi, magistrații o aplicăm dacă intră în vigoare și dacă trece de CCR.

La CCR poate face sesizare Avocatul Poporului, dar și președintele CSM-ului, care a făcut sesizarea pe marginea unui conflict între autoritățile statului. CSM cere CCR-ului să constate acest conflict și de asemenea să găsească o soluție. CCR poate cere retragerea OUG sau CCR însăși să declare ordonanța ca fiind neconstituțională. Președintele  nu poate face sesizare la CCR”, spune Cristian Dănileț.