Studiu IRES| Românii, mulțumiți de rezultatele olimpicilor de la Rio

Disciplina sportivă preferată în cea mai mare măsură de participanții la această cercetare este fotbalul, mai mult de o treime dintre cei intervievați (35%) declarându-și preferința pentru acesta. Tenisul de câmp și gimnastica sunt preferate de aproximativ unul din zece participanți la studiu (câte 9%), iar 8% dintre respondenți declară că preferă handbalul. 9% dintre persoanele chestionate au declarat că nu au un sport preferat.

Competițiile de fotbal, tenis și handbal (în această ordine) sunt urmărite frecvent sau uneori de mai mult de jumătate dintre respondenți, cele de baschet, în schimb, fiind urmărite frecvent sau uneori doar de 31% dintre participanții la studiu. Cel mai mare sportiv din România al tuturor timpurilor este, în opinia unei treimi dintre respondenți (30%) Nadia Comăneci și, în opinia a mai mult de un sfert dintre cei chestionați – Gheorghe Hagi (26%). Jucătorii de tenis Ilie Năstase și Simona Halep se află pe locul trei în topul mențiunilor cu privire la cel mai mare sportiv român, fiecare dintre ei fiind amintiți de câte 6% dintre respondenți. Ivan Patzaichin, Nicolae Dobrin și Ion Țiriac sunt menționați de câte 3% dintre cei intervievați, iar Helmuth Duckadam, Iolanda Balaș și Gabriela Szabo – de câte 1% dintre participanții la studiu. 15% dintre persoanele chestionate nu au răspuns la întrebare.

Competițiile sportive pe care respondenții le urmăresc cel mai frecvent sunt cele de fotbal (44%), tenis de câmp (12%) și gimnastică (11%). 7% dintre cei intervievați declară că nu urmăresc competiții sportive deloc și alți 7% nu știu sau nu răspund la întrebare. Trei sferturi dintre persoanele chestionate (76%) declară că admiră un sportiv român în viață și doar 42% dintre ele susțin că admiră un sportiv străin în viață. Dintre cei care admiră performeri români, o treime menționează drept sportivul admirat pe: Gheorghe Hagi (32%), Nadia Comăneci (16%) și Simona Halep (14%).

Sportivii străini admirați în cea mai mare măsură de românii intervievați sunt fotbaliști: Lionel Messi (23%), Cristiano Ronaldo (20%), Pelé și Diego Maradona (câte 4%); jucătorii de tenis admirați de participanții la studiu sunt menționați de câte 3% dintre respondenți: Novak Djoković, Roger Federer și Maria Sharapova.

Nouă din zece persoane intervievate au auzit de faptul că în perioada derulării studiului aveau loc Jocurile Olimpice de Vară, la Rio de Janeiro, și aproximativ o jumătate dintre aceștia declarau că urmăresc competiții din cadrul acestui eveniment. În cea mai mare proporție, respondenții au urmărit competițiile sportive de la Rio la televizor (80%) și în proporții mai mici pe internet (5%) sau la radio (4%).

De numărul și diversitatea competițiilor de la Jocurile Olimpice de Vară 2016 pe care le pot urmări la televizor sunt foarte mulțumiți și destul de mulțumiți 83% dintre intervievații care spun că vizionează aceste competiții în fața ecranelor TV. Competițiile urmărite de cele mai mari proporții de respondenți, conform declarațiilor acestora, sunt cele de gimnastică, handbal, tenis de câmp, atletism și canotaj. Mai sunt amintite, de asemenea, competițiile de scrimă, înot, fotbal, arte marțiale și altele.

Aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate care spun că urmăresc competiții din cadrul Jocurilor Olimpice de Vară 2016 declară că vizionează competiții indiferent dacă participă sau nu sportivi români la acestea, iar 18% dintre intervievați precizează că urmăresc doar competiții la care participă sportivi români; 29% dintre respondenții care vizionează competițiile de la Rio susțin că urmăresc în mare parte concursuri la care există competitori români, neexcluzându-le pe cele la care sportivii români nu sunt prezenți.

Percepții cu privire la participarea României la Rio 2016

Procentele celor care evaluează pozitiv performanțele sportivilor români la Rio de Janeiro și cele ale intervievaților care le evaluează negativ sunt apropiate (52% – pozitiv, 47% – negativ). Comparativ, însă, cu edițiile anterioare ale Jocurilor Olimpice, performanțele competitorilor români sunt evaluate mai degrabă negativ – „slabe” și „foarte slabe” – 63% versus 33% „bune” și „foarte bune. Participanții la cercetare cred în cea mai mare proporție că SUA este țara care va obține cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro; aceasta va fi urmată, din perspectiva numărului de medalii obținute, în opinia respondenților, de China și Rusia. Marea Britanie este menționată de intervievați pe locul al patrulea, Germania – pe locul al cincilea, iar România – pe locul al optulea.

O treime dintre persoanele chestionate care urmăresc competițiile de la Rio spun că nu știu câți sportivi români sunt calificați la Jocurile Olimpice și doar 6% dintre persoanele intervievate estimează că la ediția din 2016 a Jocurilor Olimpice numărul sportivilor români participanți este între 51 și 80. 29% dintre intervievați menționează un număr mai mic de 51 și 30% estimează că numărul acestora depășește 80.

Gimnaștii Marian Drăgulescu și Cătălina Ponor sunt sportivii români preferați în cea mai mare măsură de intervievații care urmăresc Jocurile Olimpice din vara lui 2016 (20% și 16%). Jucătorul de tenis Horia Tecău și handbalista Cristina Neagu sunt următorii printre preferințele celor care vizionează competițiile de la Rio de Janeiro (câte 7%).

În topul preferințelor când vine vorba de sportivii străini, respondenții îi menționează pe atletul Usain Bolt (11%) și înotătorul Michael Phelps (7%). La începutul competițiilor sportive olimpice din Brazilia, respondenții au crezut că sportivii români vor avea cele mai bune performanțe la scrimă (41%), canotaj (28%), gimnastică artistică (20%), tenis de câmp (18%) și handbal (12%).

Percepții privind sportul românesc și condițiile de pregătire ale sportivilor români

În vreme ce 6% dintre respondenți nu își exprimă opinia cu privire la starea actuală a sportului românesc, proporțiile celor care au o părere proastă și foarte proastă sunt apropiate de cele ale intervievaților care au o opinie bună și foarte bună (48% versus 46%).

Comparativ, însă, cu starea sportului românesc de acum 30 de ani, participanții la studiu evaluează negativ starea actuală în proporții mai mari (64% cred că starea sportului românesc e „mai proastă” și „mult mai proastă” față de 25% care cred că e „mai bună” și „mult mai bună”). Dintre persoanele intervievate, doar 28% consideră că sportivii din loturile olimpice din România au parte de condiții adecvate de pregătire, în timp ce 60% dintre acestea susțin contrarul, iar 12% nu știu ce răspuns să dea la această întrebare.

Șase din zece participanți care cred că sportivii români nu beneficiază de condiții adecvate de pregătire consideră că acest fapt justifică rezultatele slabe obținute la această ediție a Jocurilor Olimpice de Vară. 63% dintre respondenți sunt la curent cu faptul că atât lotul feminin, cât și cel masculin de gimnastică au avut performanțe slabe în cadrul competițiilor de la Rio 2016. Principalele explicații pe care le găsesc aceștia pentru lipsa performanțelor gimnaștilor români sunt lipsa fondurilor sau a condițiilor adecvate de pregătire (37%), respectiv dezinteresul sau lipsa susținerii din partea statului pentru sport (23%).

Alți 9% consideră că responsabili ar fi, în primul rând, antrenorii, care fie sunt incompetenți, fie nu sunt suficient de interesați să ofere o pregătire corespunzătoare sportivilor. Principala măsură care ar duce la creșterea performanțelor gimnaștilor români este investirea de resurse financiare în crearea unor condiții de pregătire adecvate, în viziunea a 51% dintre respondenții care au auzit de lipsa de performanțe a loturilor olimpice de gimnaști români.

Alte idei avansate de intervievați pentru optimizarea rezultatelor în gimnastică sunt îmbunătățirea managementului sportiv, respectiv promovarea unor antrenori mai performanți/creșterea rigurozității antrenamentelor, dar și susținerea și implicarea statului român.