Spaţiul verde de lângă Someş în pericol. Şeful arhitecţilor din România cere oprirea proiectului

Foto: Szakats Istvan

În ultimele zile membri ai societății civile clujene au observat efectuarea unor lucrări de excavare pe malul drept al Someșului, începând de la Teatrul Maghiar până la Cluj Arena.

Practic aici spaţiul verde ar urma să fie desfiinţat, iar copacii tăiaţi pentru a face loc unei noi benzi auto. În urma solicitărilor, Primăria încă nu a pus la dispoziția publicului proiectul tehnic, ba mai mult, lucrătorii din zonă afirmă că luni, 5 octombire 2015, vor fi tăiați toți copacii de pe acest segment.

Ca atare, activiştii civili au iniţiat o petiţie pentru oprirea acestui proiect şi vor organiza un protest luni de la ora 17.00

„Prezența unui curs de apă în oraș oferă oportunități economice, ambientale, sociale și imobiliare unice. În acest sens teritoriul urban aferent Someșului are potențial regenerator imens comparativ cu soluția lărgirii infrastructurii carosabile.
Având în vedere că tendința orașelor europene (Londra, Hamburg, Graz) este de a favoriza traficul pietonal și nemotorizat în apropierea râurilor, intenția dumneavoastră contravine acestor tendințe.
Având în vedere că orice problemă de trafic poate fi rezolvată cu măsuri bazate pe stimularea alternativelor (transport în comun, bicicletă, mers pe jos), solicităm reanalizarea măsurilor ținând cont de oportunitățile mai sus amintite, altele decât suplimentarea cu o bandă de circulație, soluție care doar va atrage mai mult trafic în zonele centrale.
Lărgirea infrastructurii rutiere nu ajută la fuidizarea traficului. Lărgirea infrastructurii rutiere este o soluţie din anii ’60 care, în timp, şi-a demonstrat pe deplin limitele şi chiar efectul distructiv.
Impactul proiectului:
1. Posibila aglomerare a traficului în zona centrală, deja congestionată, şi care nu poate gestiona un surplus de maşini.
2. Distrugerea calităţilor ambientale ale Parcului Central şi distrugerea perspectivelor în lungul Somesului.
3. Blocarea unor posibilităţi de creare a unei promenade pietonale în lungul Somesului, promenada dorită de clujeni şi despre care se discută de ani de zile.
4. Distrugerea unei vegetaţii înalte ajunsă la maturitate care, chiar înlocuită cu plantări, se va dezvolta în zeci de ani.
În prezent pe sensul care se doreşte a fi extins se cirula fluid deşi una din benzi este aproape în permanenţă ocupată de maşini parcate ilegal, chiar dacă în zonă exista 3 parkinguri publice (Leul, în Piaţa Mihai Viteazu, Pakingul de la Primărie şi Parkingul Sălii Polivalente). Justificarea proiectului în aceste condiţii nu există.
Lărgirea carosabilului în lungul Someșului contravine principiilor strategiei de dezvoltare a localităţii promovate recent de instituţia pe care o conduceţi, dar şi Planului Urbanistic General, în spiritul său, în ceea ce priveşte relaţia oraşului cu Someșul. Astfel, lărgirea carosabilului în zona menţionată afectează:
– calitatea vieţii locuitorilor. Calitatea vieţii nu se măsoară în mai puţine minute petrecute de şoferi în trafic ci în bucuria experimentării oraşului de către toţi cetăţenii.
– transparența decizională prin modul de implementare a proiectului într-o zonă sensibilă a oraşului. Prin acesta s-a eliminat oricare formă de participare a cetăţenilor în luarea deciziilor. Poate mai mult decât în alte părţi ale oraşului, relaţia cu Someșul nu ar trebui să fie subiectul unor decizii funcţionăreşti, tehnice, birocratice, ci rezultatul unei iniţiative participative.
– Planul Urbanistic General care încearcă să creeze premisele pentru un culoar verde în lungul Someșului astfel încât să poată conecta mai multe spaţii verzi existente sau potenţiale (Parcul Central cu Parcul Feroviarilor, de exemplu).
– locurile unde o mai bună relaţionare cu Someșul este posibilă. Aceasta trebuie încurajată și nu împiedicată sau distrusă printr-o abordare învechită a proiectelor de infrastructură.
Cu consideraţie,
Clujenii” se arată în „Petiţia împotriva betonării Someşului”.

Ţigănaş cere oprirea lucrărilor

De altfel şi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş i-a adresat în acest sens o scrisoare deschisă primarului Emil Boc cerându-i să oprească proiectul.

Stimate domnule Primar Emil Boc,
Stimați consilieri locali ai Municipiului Cluj-Napoca,
Vă adresez această această scrisoare deschisă din cauza derulării rapide a evenimentelor și cu rugămintea de a acționa de urgență și de a analiza în profunzime și în ansamblu lucrările începute recent pe malul Someșului, probabil parte a unui proiect mai vechi de transformare a străzii adiacente. Motivul pentru care vă rog să faceți această analiză responsabilă înainte să înceapă defrișarea malului și alte lucrări ireversibile este îngrijorarea multor cetățeni în legătură cu aceste lucrări, la care se atașează și puncte de vedere ale mai multor specialiști din cadrul profesiei pe care o reprezint.
De mulți ani, comunitatea de profesioniști din domeniul dezvoltării și gestiunii urbane și un număr important de activiști au atras atenția, prin mijloace specifice fiecăruia, asupra șansei pe care o are orașul nostru de a se întoarce cu fața spre râul Someș, care i-a dat practic naștere. De la Planul Urbanistic General, Strategia de Dezvoltare a Municipiului, recent adoptată, și până la Someș Delivery, din iunie a acestui an, toate vocile spun că Someșul este o axă de dezvoltare și coeziune a întregului oraș. Proiectul de lărgire a străzii de pe malul sudic, de pe tronsonul paralel cu Parcul Simion Bărnuțiu și Cluj Arena, realizat cu aproape 10 ani în urmă și executat parțial, este în opinia multora depășit de dezvoltările ulterioare conceperii sale și trebuie reanalizat critic. Planul Urbanistic General, realizat ulterior, Studiul de Mobilitate Integrată, încă nefinalizat, Concursul pentru Masterplan-ul de dezvoltare pe cursul râului Someș, aflat în pregătire de către Primăria municipiului sunt doar câteva studii și acțiuni menite să clarifice potențialul actual și rolul pe care trebuie să îl acordăm axei vitale a orașului.

În acest context, vă rog insistent să opriți lucrările pentru o foarte rapidă și pertinentă analiză, care să conducă la cea mai bună decizie pentru cazul pe care l-am semnalat. Am convingerea că o astfel de atitudine va permite să formulați soluția justă, beneficiind de sprijinul și de aportul cetățenilor și, mai ales, al profesioniștilor. Maturitatea la care a ajuns municipiul nostru impune un astfel de moment, chiar dacă aparent inconfortabil, de a analiza un proiect a cărui filosofie ne apare depășită acum, la mai mulți ani după inițierea lui și care admite, fără îndoială, măsuri și soluții alternative.

Vă mulțumesc anticipat pentru atitudinea constructivă și colaborarea de care avem nevoie cu dumneavoastră, reprezentanții responsabili ai comunității clujene, se arată în scrisoarea deschisă semnată de arhitectul Șerban Țigănaș, președinte al Ordinului Arhitecților din România.

Muncitorii ştiu că luni se vor tăia toţi copacii

„Când se termină șanțul, vin excavatoarele și rad tot ce e verde. În loc o să fie încă o bandă de circulație.
01.10.2015, Cluj, Podul Elisabeta. 16:00
La șanț dădeau 4 muncitori, și îi supraveghea un al cincelea care stătea pe parapetul de beton. Mai jos urmează sinteza conversației noastre.
-Ce săpați aci?
-Îngropăm un cablu.
-Ce cablu?
-Electric.
-Și după aia ce faceți?
-Poi după aia vin excavatoarele și rad tot.
-Tot tot tot?
-Da.
-Și cu copacii?
-Îi scoate afară. Nu mai rămâne aici nimic.
-Și acolo unde stați?
-O să fie ceva trepte, dar în rest, unde e parapetul acolo o să fie nivelul străzii.
-Până unde săpați?
-Până la podul ălălalt.
-Și după aia?
-După aia mai departe.
-Și când vin excavatoarele să scoată copacii?
-Când terminăm. Luni.”, a redat unul dintre membrii societăţii civile, 
Szakáts István, convorbirea cu oamenii care lucrau lângă Someş.


Publicitate

Postaţi un comentariu