Spaniolii de la Practica au câştigat concursul Rethinking Someș

foto: Dan Bodea

Arhitecţii spanioli de la biroul de arhitectura Practica au câştigat concursul de soluţii pentru reamanejarea Someşului. În total în concurs au fost înscrise 11 proiecte. Acestea au fost analizate de un juriu internaţional alcătuit din  austriacul Dietmar Steiner (fost profesor la Harvard, MIT), Alexandre Sorrentino profesor la L’Ecole de Sciences Politique, arhitecţii Darko Palic (Serbia), Alfonso Vegara (Spania), Nicolas Triboi, Ildiko Mitru, Ligia Subţirică,(fost arhitect şef al municipiului Cluj-Napoca) şi Claudiu Salanţă (arhitectul şef al judeţului Cluj). 

Juriul a prezentat câștigătorii concursului, premiul 1 fiind acordat echipei formate din Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRACTICA) – autori principali și Raul Brito, Sofia Valdivia, Gonzalo Cortes – Colaboratori arhitectură.

Premiul este reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 1.577.345 lei.

„În experiența mea de aproape 35 de ani de participare în calitate de membru al unui juriu în competiții peste tot în Europa, rar mi-a fost dat să întâlnesc situații precum cea pe care am găsit-o la acest concurs de idei, care a fost pregătit temeinic,  structurat pe criterii obiective și clare și la care au participat membri ai juriului extrem de angajați și motivați exclusiv de dorința de a găsi cea mai bună soluție pentru Someș, râul Clujului”, a spus președintele juriului, arh. Dietmar Steiner.

”Aș vrea să mulțumesc întregii echipe care a lucrat la proiectul legat de Someș. Este o muncă minuțioasă, serioasă și profesionistă. Municipalitatea clujeană a ales varianta concursului de soluții tocmai pentru a beneficia de cea mai bună expertiză pentru a putea aduce Someșul în Cetate, pentru a ne întoarce fața spre râul care ne traversează orașul și de a avea o soluție europeană, modernă, în concordanță cu exigențele urbanistice și de mobilitate existente la nivel european. Chiar dacă această soluție este mai lungă și presupune un timp mai îndelungat de implementare, are un mare avantaj al calității și al durabilității. Din această perspectivă am ales concursul de soluții ca fiind de departe cea mai bună modalitate de implementare a politicii urbane, coerente și pe termen lung. A fost într-adevăr un efort de echipă al OAR, al Primăriei Cluj-Napoca, al membrilor juriului din țară și din străinătate, care sunt convins că au luat cea mai bună decizie, înțeleaptă pentru viitorul orașului. Administrația va folosi această expertiză uriașă pentru folosul și binele comunității clujene. Avem o decizie europeană și sper să fie pe placul clujenilor și să-i încânte”, a precizat primarul Emil Boc.  

„Juriul apreciază inițiativa Primăriei Cluj-Napoca și a Ordinului Arhitecților din România, de a pune laolaltă specialiști din România și din străinătate pentru a crea un juriu independent, capabil să asigure evaluarea unei competiții cu abordare integrată. Aceasta reprezintă un punct de plecare în organizarea unui nou proces de selecție a proiectelor urbane și arhitecturale, în conexiune cu nevoile publice. Această abordare globală și integrată își propune să înainteze o nouă viziune, credibilă și transparentă, într-un proces de selecție bazat pe calitate și abilitate profesională. Juriul consideră că împărtășirea și compararea experiențelor și a punctelor de vedere, pornind de la tipuri de pregătire diferite și naționalități diferite, îmbogățește viziunea conform căreia Clujul își pregătește viitorul urban. Atât diversitatea, cât și calitatea diferitelor propuneri demonstrează necesitatea reală a implementării concursului ca procedură de achiziție publică, dedicată inițiativelor noi în domeniul urban și arhitectural”

Proiectul câştigător „este construit în jurul ideii fundamentale că Someșul este un element viu, capabil de a oferi energie întregii comunități. Propunerea folosește forța transformatoare a peisajului natural și se bazează pe implicarea comunității în dezvoltarea proiectului și reușește să pună în valoare complexitatea peisajului, depășind limitele unor soluții urbanistice convenționale. Proiectul aduce soluții inovatoare pentru România și propune un nou mod de a gestiona relația dintre mediul construit și cel natural și invită toți actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibilă a temei de concurs. Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban. Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural. Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național, invitând orașele din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează. Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului. Proiectul folosește multidisciplinaritatea pentru a lucra „în echipă” cu ecosistemul natural, și nu împotriva acestuia. Aceasta este viziunea clară pe care proiectul o propune”, au precizat membrii juriului în motivarea deciziei lor.

Juriul a apreciat în mod deosebit:

„Ideea EXTINDERII – proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține.

Ideea CONECTĂRII – proiectul propune noi perspective asupra râului, obținute prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș.

Ideea ACCESIBILITĂȚII – proiectul propune remodelarea spațiilor din proximitatea râului, apelând la o diversitate de soluții de amenajare pentru apropierea de apă, atât minerale: piatră, nisip, beton, cât și vegetale: lemn, iarbă, plantații.

Juriul apreciază varietatea ambianțelor pe care proiectul le propune a fi create de-a lungul râului. Aceste noi spații, remodelate pe cele două maluri, vor permite evoluția firească a ecosistemului natural. De asemenea, juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil”.

Sunt făcute însă şi câteva sugestii de modificare sau completare a proiectului propus de arhitecţi. „Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare. De asemenea, recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție non-invazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții.”, au adăugat membrii juriului.

Premiul II  este în valoare de 60.000 de lei şi a revenit clujenilor de la Planwerk. Pe locul III s-a clasat proiectul arhitectului Marius Moga de la Someş Delivery, care va primi un premiu de 30.000 de lei.

O expoziţie cu proiectele participante poate fi vizitată până în 8 octombrie la sala de expoziții de pe str. Iuliu Maniu, nr. 4, Cluj-Napoca.

„După ce trece perioada de contestaţii vom avea o negociere cu câştigătorul, unde vom stabili termenele de predare a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Din studiul de fezabilitate trebuie să rezulte şi sumele necesare pentru implementarea acestui proiect. Sperăm ca la finele lui 2018 să licităm execuţia proiectului”, a declarat Şeful Direcţiei de Dezvoltare Locală din Primăria Cluj-Napoca, Ovidiu Câmpean.



Publicitate

Postaţi un comentariu