Sfântul Nicolae, dăruitul cel darnic

Sfântul Nicolae

Sărbătoare

Viaţa lui Nicolae, deşi a fost unul dintre sfinţii veneraţi universal, atât în Răsărit, cât şi în Apus este în fond necunoscută. Episcopia sa de le Myra este în Licia, în sud-vestul Turciei şi este denumită astăzi Mugla. Au existat încercări în a-l face pe Sfântul Nicolae ca fiind unul dintre părinţii Conciliului de la Niceea, dar ele au eşuat datorită lipsei de probe. Cultul său s-a stabilit în Răsăriltul secolului al VI-lea prin biografia unui anume Metodiu şi a devenit larg cunoscut în Apus începând cu secolul al X-lea. În Legenda de Aur a lui Iacob de Voragina din 1264 apare din nou povestea Sfântului Nicolae.

Dar când Myra şi sanctuarul său au fost luate în ocupatie de musulmani, moaştele i-au fost transferate la Bari (1087), unde existau mulţi greci imigranţi. Aici le-a fost construit un nou sediu, iar papa Urban al II-lea, care a ţinut un Conciliu la Bari (la care a fost prezent şi Sfântul Anselm din Canteburry) în 1095, a fost prezent la inaugurarea acestuia. De acum înainte, cultul lui Nicolae a devenit aproape universal în Apus.

Reputaţia sa de făcător de minuni a fost atât o cauză fundamentală, cât şi efectul numeroaselor şi, să recunoaştemm, bizarelor sale patronaje. Unele dintre aceste patronaje sunt legate de episoade din legendarele sale Fapte. Se spunea că ar fi dat în dar câte o pungă cu aur unui număr de trei fete, sub formă de dotă în vederea căsătoriei lor, cu scopul de a le salva de la prostituţie. Acest gest e generozitate l-a făptuit pe furiş noaptea, la adăpostul întunericului, ca să nu se trufească şi ca să nu le creeze alte obligaţii fetelor. Imediat ce legenda a început să circule a fost desemnat sfântul protector al fetelor care vor să se mărite. Se pare că acest episod foarte des pomenit în bisericile creştine constituie şi baza utilizării a trei sfere de aur ca semn al cămătarilor.

Numărul trei apare de mai multe ori în legenda sa, ca în cazul celor trei băieţi pe care se spune că i-ar fi readus la viaţă după ce au fost înecaţi de un măcelar într-un butoi cu apă sărată, ca şi în cazul salvării a trei bărbaţi condamnaţi pe nedrept la moarte sau al celor trei marinari salvaţi de la înec în apropierea coastei turceşti. Fapul că era moaştele sale erau frumos mirositoare l-a făcut să devină patron al parfumierilor. De asemenea, în cazul unor condamnaţi pe nedrept, Sfântul Nicolae, cel gata oricând de ajutor şi de apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului (administratorul provinciei). pe eparh l-a mustrat pentru că a i-a defăimat în faţa împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a adus argumente serioase că bărbaţii aceia sunt nevinovaţi ş că din invidie şi ură au fost pârâţi şi că nici vorbă ca osândiţii să fi uneltit împotriva lui. Minunea i-a adus sub patronajul său pe avocaţi.

Poate că eel mai popular rezultat al acestui cullt îl constituie „instituţia” Sfântului Nicolae. Poate cea mai vizibilă şi răspândită este patronarea de către Sfantull Nicolae a copiilor. Datina frecventă din Ţările de Jos de a face daruri copiilor de ziuaa sa s-a răspândit în tot spaţiul creştin, atât în cel orotdox cât şi în cel catolic. Obiceiul ajuns în America de Nord, prin protestanţii danezi din New Amsterdam (azi New York) care au adăugat la ea legendele folclorice nordice despre un magician care îi pedepsea pe copiii neascultători şi îi recompensa cu daruri pe cei buni. De Sfânut Nicolae în România copiii îşi curăţă ghetuţele şi le pun unde va în afara casei. În ele primesc de obicei dulciuri şi o nuieluşă care să le aducă aminte că trebuie să fie cuminţi.

Rugăciune sfântul Nicolae

O, Sfinte PărinteNicolae, mare făcător de minuni, ocrotitorul şi dăruitorul celor nevoiaşi, pe cei ce cu bună nădejde aleargă la tine, grăbeşte a-i ajuta. Sprijinitor fi turmei lui Hristos împotriva lupilor care umblă să o prade şi tot sufletul de creştin păzeşte-l prin sfintele tale rugăciuni, ca unul ce eşti măsura în veac a sfinţeniei drept măritoare. Şi precum ai miluit pe cei trei bărbaţi ce şedeau în temniţă, izbăvindu-i de mânia împăratului şi de ascuţişul sabiei, aşa mă miluieşte şi pe mine, care cu mintea, cu cuvântul ţi cu lucrul mă aflu în bezna păcatelor, ca să nu cad sub mânia lui Dumnezeu şi sub veşnică osândă.

Asa, Sfinte Nicolae, fii reazăm puţinătăţii mele, ca la soliile tale să primesc de la Hristos iîndurătorul viată lină şi curată în veacul acesta, iar în veacul de apoi printre cei de-a dreapta lui Dumnezeu să mă număr, cu îngerii şi cu sfinţii preamărind pe Tatal şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.

Reprezentarea Sfântului Nicolae

În tratatul Eriminia picturii bizantine, semnat de Dionisie din Furna se statututează: Sfântul Nicolae trebuie zugrăvit ca un bătrân pleşuv, cu barba rotundă fără mitră şi îmbrăcat în felon nu în saccos afişând una dintre următoarele ziceri: „Cela ce ai dăruit nouă aceste rugăciuni obşteşti şi împreună glăsuitoare….” sau „Unul este Dumnezeu, Tatăl Cuvântului cel viu, fiinţa înţelepciunii şi a puterii, şi chipul Celui de-a pururea veşnic”.

În reprezentarea Sinodului de la Niceea, Sf. Nicolae este reprezentat stând înaintea lui Arie cel eretic, cu mâna întinsă şi pregătindu-se să-i ardă o palmă.

Se mai reprezintă în trapeza mănăstirilor, adică în sala de mese, în registrul al doilea chiar sub Cina cea de Taină, alături de ceilalţi mari ierarhi, toţi având vestminte cuvioşeşti şi cu scrisuri. În acest caz pe înscrisul Sf. Nicolae apare „Unul este Dumnezeu, Tatăl Cuvântului cel viu, fiinţa înţelepciunii şi a puterii, şi Chipul celui de-a pururea veşnic”.

Patronul parfumierilor

Conform tradiţiei creştine, Sfântul Nicolae este patronul băieţilor şi fetelor, îndeobşte şcolari, al cămătarilor, dogarilor, negustorilor, avocaţilor, marinarilor şi parfumierilor.
Este ocrotitorul Rusiei şi al Greciei şi al oraşului Bari.

În tradiţia ortodoxă există un tropar, un condac, dar şi un amplu acatist dedicate Sfântului Nicolae. Moaştele sfântului se află la Bari unde sunt prilej de venerare şi de pelerinaj, iar o parte sunt la Cantenburry.  Mâna dreaptă a sfântului este la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. E i-a fost dăruită lui Mihai Viteazu, chiar de către cardinalul din Bari, drept răsplată pentru meritele sale în războiul împotriva mulsumanilor.

Conform Dicţionarului Oxford al Sfinţilor emblemele iconografice ale Sfântului Nicolae sunt: un băiat cu o putină sau pur şi simplu o putină, corabia, punga sau cutia cu bani. În lumea occidentală este patronul celor care se numesc: Nicolas, Nicolson, Nixon, Nicola, Nicolette. La români patronează numele: Nicolae, Nicu, Nicula, Nicoleta, Niculina. Potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, aproape 800.000 de români, majoritatea bărbaţi, îşi serbează onomastica pe 6 decembrie. 797.725 de români, dintre care 513.595 bărbaţi şi 284.130 femei, poartă numele Sfântului Ierarh Nicolae.


Publicitate

Postaţi un comentariu