Sărutul: istorie, artă şi ştiinţă

Sărutul este un gest întâlnit în toate culturile lumii, cu diverse ocazii şi diferite semnificaţii. Este un gest tandru, care poate indica afecţiune, respect, dragoste, pasiune, prietenie. Este prezent în artă, literatură, filme, a fost studiat de antropologi şi de istorici, de oamenii de ştiinţă şi de filosofi – există chiar o ?tiin?ă care îi e dedicată: filematologia, știința sărutului.

Sărutul are şi o zi a sa, la nivel mondial, o zi în care oamenii ar trebui să redescopere plăcerea atingerii buzelor. Ideea unei zile dedicate sărutului le aparţine britanicilor, iar Organizaţia Na?iunilor Unite este cea care a stabilit o zi în care sărutul să fie celebrat în toată lumea: 6 iulie.

Originea şi evoluţia sărutului

Filematologii nu au reuşit să descopere originea sărutului şi nici dacă este un gest învăţat sau instinctiv – sau, cel puţin, nu s-au pus de acord în această privinţă. Unii spun că este un gest învăţat, căci practicarea sărutului ţine şi de cultură.

Unii antropologi cred că “apariţia” sărutului este legată de faptul că mamele (atât animale, cât şi oameni) mestecau mâncarea copiilor şi le-o împingeau în gură cu limba. Gestul era necesar pentru supravieţuirea celor mici şi a evoluat în timp.

Cu timpul, apropierea buzelor ar fi devenit un semn al afecţiunii materne, apoi s-a practicat şi în cuplu, dar nu peste tot. Romanii şi vechii greci se sărutau atât în familie, cât şi în cuplu, însă egiptenii, nu. Iar mai târziu, japonezii, siberienii şi eschimoşii obişnuiau să-şi arate afecţiune frecându-şi nasurile, în timp ce sărutul era considerat dezgustător şi indecent.

Primele înscrisuri care vorbesc despre sărut sunt textele sanscrite, de acum mai bine de 3.500 de ani. Dovezile indică faptul că sărutul a fost introdus în via?a publică de romani. Şi tot ei au împăr?it pentru prima dată sărutul pe categorii: Osculum – sărutul pe obraz, Basium – sărutul pe buze și Savolium – sărutul pasional.

În Imperiul Roman se sărutau statuile zeilor ca o formă de veneraţie religioasă, dar şi inelele sau robele conducătorilor, ca semn de supunere. Sărutul pe obraz era o formă de salut sau putea fi semnul oficial al încheierii unui contract. Tot la romani îşi are originea şi sărutul mirilor, ca simbol al dragostei eterne. Chiar şi în zilele noastre, în ceremoniile căsătoriilor religioase, sărutul proaspeţilor însurăţei este un simbol al uniunii spirituale, al dragostei şi al armoniei.

Şi în Grecia Antică, sărutul era permis în funcţie de poziţia ocupată în societate: cei de acelaşi rang se puteau săruta pe obraz sau pe gură, împăraţilor li se sărutau picioarele, iar superiorilor li se săruta mâna.

Simboluri ale sărutului

Pentru creştini, sărutul a reprezentat încă din secolul 5 simbolul apartenenţei la o comunitate – cu excepţia Sărutului lui Iuda, care a rămas simbolul ipocriziei şi al trădării.

Cu un sărut se încheiau şi rugăciunile în faţa lui Dumnezeu; de aceea şi astăzi oamenii sărută Evanghelia, crucifixul, icoanele şi moaştele sfinţilor.

Supunerea a fost simbolizată de sărutul piciorului, gest consemnat şi de Biblie, sau de sărutul inelului – gest folosit în audienţele papale.

În Evul Mediu, oamenii semnau contracte legale marcând cu X documentul şi apoi sărutându-l ca simbol al angajamentului şi al onoarei. Mai târziu, “XX” a devenit o prescurtare pentru a transmite sărutări pe hârtie.

Astăzi, sărutul pe buze este un gest de intimitate specific civilizaţiei occidentale şi simbolizează o relaţie armonioasă între două persoane; înseamnă dragoste, pasiune, dorinţă. Totuşi, acest tip de sărut nu este practicat în toate culturile lumii. Aproximativ 10% din popula?ia planetei fie nu cunoaşte, fie nu admite sărutul, şi nu vorbim doar de triburile izolate. În unele culturi, obiceiul este înlocuit cu alte semne de afecţiune, dar în câteva ?ări asiatice, spre exemplu, sărutul în public este interzis şi pedepsit prin lege.

În Europa, sărutul pe obraz este considerat un gest de prietenie sau o formă de salut. Oamenii se sărută pe obraz dacă fac cunoştinţă pentru prima dată, iar trei săruturi pe obraz sunt considerate ca fiind un act de respect. Pe de altă parte, americanii, de exemplu, preferă să se îmbrăţişeze, în semn de prietenie şi duioşie.

Instinctiv sau învăţat?

Alţi specialişti sunt de părere că sărutul ar putea fi un gest instinctiv, având în vedere că există şi animale care îl practică, în special speciile de maimuţe. De fapt, putem vorbi chiar de un “sărut franţuzesc”, întrucât la animale este mai mult vorba de o atingere a limbilor şi un schimb de salivă, care joacă un rol important în alegerea partenerului şi în împerechere.

Pentru că un sărut transmite gusturi, mirosuri, sunete şi semnale tactile care influenţează imaginea pe care ţi-o faci despre celălalt şi dorinţa de a-l săruta din nou, antropologii cred că e posibil ca şi la oameni sărutul să fie nu numai un gest pasional, ci unul care asigură supravieţuirea speciei.

Există mai multe teorii în acest sens. Una din ele spune că bărbatul care sărută o femeie încearcă instinctiv să-i guste hormonii pentru a vedea dacă este fertilă sau să-i transmită hormonii lui masculini, făcând-o mai dornică de împerechere. O altă teorie spune că femeia îşi alege partenerul prin sărut, aroma lui ajutând-o să-şi dea seama dacă este sănătos şi compatibil cu ea.

De cealaltă parte sunt specialiştii care susţin că oamenii se sărută pentru simplul fapt că le face plăcere, iar sărutul nu are niciun rol în supravieţuirea speciei. Chimiştii şi biologii au analizat în detaliu reac?iile chimice care se declanşează în corpul uman în momentul în care o persoană sărută pe cineva. Terminaţiile neuronale de la nivelul buzelor, limbii şi gurii trimit mesaje fulgerătoare către creier și corp, declanșându-se astfel senzații de încântare şi emoţii intense. Unii au concluzionat că sărutul ar fi echivalentul unui vaccin natural, al?ii au spus că, dimpotrivă, ar fi un focar de boli.

Au fost moment de-a lungul istoriei în care, din cauza epidemiilor care făceau sute de mii de victime, sărutul a fost interzis prin lege și chiar pedepsit cu moartea, de exemplu în timpul epidemiilor de ciumă din secolul 15.

Sărutul în statistici şi chimie

Sărutul este un remediu natural şi la îndemână împotriva stresului şi chiar a ridurilor – pentru că se folosesc 29 de muşchi ai feţei. Îmbunătățește circulația, arde calorii ?i ameliorează durerile – aşa se explică de ce atunci când mamele îşi sărută copiii care se lovesc, durerea parcă începe să dispară.

Cercetările ştiinţifice au arătat că sărutul măreşte natural nivelul oxitocinei, hormon care relaxează şi are efect calmant, mărind şi nivelul endorfinelor, alte chimicale naturale ce răspund de starea de bine. Tot sărutul favorizează eliberarea dopaminei, care îi leagă mai mult pe cei doi parteneri, întărind sentimentele de ataşament.

Statisticile spun că o persoană obi?nuită se sărută timp de 336 de ore pe toată durata vie?ii sale (14 zile) şi că primim, de-a lungul vieţii, circa 25.000 de săruturi.
Alte statistici arată că, în timpul sărutului, partenerii fac schimb de aproximativ 278 de tipuri de bacterii, precum ?i de o serie de grăsimi, însă 95% dintre acestea nu sunt periculoase. De asemenea, când se sărută, cuplurile î?i transferă, în medie, 9 miligrame de apă, 0,7 miligrame de proteine, 0,18 miligrame de diverse substanțe organice , 0,71 miligrame de grăsimi ?i 0,45 miligrame de săruri.

Kama Sutra descrie 31 de tipuri de sărut, dar cel mai popular este cel franţuzesc, care mai este numit şi “legătura sufletelor” sau „sărut de suflet”. Termenul de „French Kiss” („sărut franţuzesc”) a fost inventat în Anglia, în anul 1923. Până în zilele noastre, francezii sunt cei mai mari „pupăcioşi”, iar britanicii, cei mai rezervaţi.

Sărutul în filme

La fel de timid cum a fost adoptat de societate, sărutul şi-a făcut intrarea şi în filme. Primul sărut din istoria cinematografiei a fost filmat în 1896, de către William Heise, pentru Thomas Edison. Era în filmul “The Kiss”, avându-i drept protagonişti pe May Irwin şi John Rice, şi a iscat un mare scandal la acea vreme. Iar primul sărut franțuzesc din istoria cinematografiei a fost filmat abia în 1961, în filmul „Splendoare în iarbă”.

Poate cel mai celebru sărut din filme este cel dintre Clark Gable și Vivien Leigh din filmul “Pe Aripile Vântului”. „Ai nevoie să fii sărutată. ?i ai nevoie să fii sărutată des. Iar cel care te sărută, trebuie să ?tie ce face”, îi spunea Rhett Butler personajului Scarlett, în celebra peliculă din 1939. Scena a făcut să ofteze milioane de fani (sau fane), însă, în realitate, se spune că actrița nu ar fi fost atât de încântată de sărut, din cauza din?ilor fal?i ai lui Gable, precum ?i a respira?iei de whisky a acestuia.

Alt sărut cinematografic celebru este într-un alt film clasic, din 1942, “Casablanca”: acel ultim sărut dintre Rick şi Ilsa (Humphrey Bogart şi Ingrid Bergman), cu acordurile piesei “As time goes by” pe fundal.

Cât despre cel mai erotic sărut din filme, a fost votat acela dintre Ingrid Bergman și Cary Grant, din filmul „Notorious” (1946, Alfred Hitchcock).

Un alt sărut cinematografic celebru, de această dată în ploaie, avem în pelicula din 1961, “Mic dejun la Tiffany’s” – sărutul dintre Audrey Hepburn și George Peppard. Iar un altul, la fel de celebru, este cel dintre Rose (Kate Winslet) şi Jack (Leonardo DiCaprio), pe puntea Titanicului, din filmul care a primit 11 premii Oscar.

Cel mai lung sărut de pe marele ecran (3 minute 24) este unul între două femei – iar filmul din 2010, “Elena Undone“, a depăşit astfel cu 18 secunde recordul deţinut încă din 1941 de filmul “You’re in the Army Now“ cu Jane Wyman şi Regis Toomey. Primul sărut dintre două femei, pe marele ecran, s-a întâmplat în 1930, în filmul “Morocco“. Una dintre actriţe este celebra Marlene Dietrich, îmbrăcată într-un costum bărbătesc, nominalizată la Oscar pentru acest rol.

Primul sărut dintre doi bărbaţi apare 40 de ani mai târziu, în filmul“Sunday Bloody Sunday“, din 1971.

Sărutul în artă

Sărutul apare foarte des în istoria artei, fiind imortalizat atât pe pânză, cât ?i în marmură. Este celebră sculptura lui Auguste Rodin din 1889, “Sărutul”, sau cel al lui Constantin Brâncuși, din 1908. Un alt sărut în piatră apar?ine lui Antonio Canova – “Psyche și Eros îmbrățișându-se și sărutându-se”.

Alţi artişti celebri au conturat sărutul în culoare, în picturi la fel de celebre: Gustav Klimt – Sărutul (1908), Edvard Munch – Sărutul (1897) Marc Chagall – Ziua de naștere (1915), René Magritte – Îndrăgosti?ii (1928), Pablo Picasso – Sărutul (1969).

[stextbox id=’custom’]

Curiozităţi despre sărut

  • 37% dintre bărbaţi ţin ochii deschişi în timpul unui sărut, în timp ce 97% dintre femei îi ţin închiş
  • Studiile au arătat că aproape toţi muşchii din corp sunt puşi în funcţiune atunci când doi oameni se sărută.
  • În Italia medievală, dacă două persoane erau surprinse sărutându-se, erau obligate să se căsătorească.
  • În secolul 16, în Napoli, Italia, sărutul era interzis, iar pedeapsa pentru nerespectarea acestui lucru era moartea.
  • În statul Iowa, bărbații care au mustață nu au voie să îți sărute soțiile în public.
  • Potrivit unui studiu, bărbații care îşi sărută partenerele înainte de a pleca la muncă tind să aibă venituri mai mari, spre deosebire de cei care nu fac acest lucru. Totodată, ei trăiesc ?i cu cinci ani mai mult decât cei care nu au acest obicei.

[/stextbox]

Recorduri cu săruturi

 

De-a lungul timpului, au existat şi competiţii pentru cel mai lung sărut. De exemplu, pe 6 -7 iulie 2005 a fost stabilit un record pentru cel mai lung sărut, de 31 de ore şi 30 de minute, în Marea Britanie. Apoi, în 2009, de Valentine’s Day, Nikola Matovic şi Kristina Reinhart, din Germania, au stabilit un nou record de 32 de ore. Pe 13 februarie 2011, un cuplu din Thailanda a doborât recordul anterior, după 46 de ore şi 24 de minute de sărut. Cel mai recent record a fost stabilit pe 12 – 14 februarie 2013, după un “maraton” de sărutat de 58 de ore, 35 de minute şi 58 de secunde, tot de către un cuplu din Thailanda.

Distribuie:

Postaţi un comentariu