Sărbătorile îi activează pe escroci

Perioada Sărbătorilor îi activează pe escroci, avertizează poliţiştii clujeni, care le recomandă îndeosebi persoanelor vârstnice să nu se lase păcălite de apelurile telefonice prin care li se solicită să vireze bani unor necunoscuţi. Zilele acestea şi-au intesificat activitatea bandele infracţionale care utilizează metoda „Accidentul”. Pentru a vă face o idee cum acţionează astfel de reţele redăm o reconstituire a unei conversaţii telefonice în urma căreia domnul Ionescu (cazul e real, numele nu) a fost convins să vireze 3.500 de lei unui necunoscut crezând că îl ajută astfel pe fiul său care are probleme după ce ar fi provocat un accident. Domnul Ionescu este lucid la cei aproape 80 de ani şi, la o zi după întâmplare, nu îi venea să creadă ce a păţit. „Parcă m-au hipnotizat, cred că dacă îmi cereau să sar pe geam aş fi făcut-o”, spune el.

Reconstituirea

Telefonul fix sună prelung. Până să ajungă la receptor, domnul Ionescu care a trecut pragul celor 80 de ani, telefonul tace. Nu pentru mult timp însă. De data aceasta bătrânul apucă să răspundă.

– Alo, bună seara, domnul Ionescu Vasile? – se aude o voce gravă de fumător înrăit, care vorbeşte respectuos, clar şi răspicat.

– Da, eu sunt, cu cine vorbesc?

– Domnule Ionescu Vasile, aveţi copii nu?

– Da, un băiat.

– Domnule Ionescu Vasile, ştiu că este o situaţie delicată şi vreau să vă asigur că nu s-a întâmplat ceva foarte grav, dar totuşi trebuie să vă spun că băiatul dumneavostră a avut un accident.

– Cum, ce, nu înţeleg, cine sunteţi?

– Nu vă alarmaţi domnule Ionescu Vasile. Eu v-am sunat să vă ajut. Băiatul dumneavoastră este bine, n-a păţit nimic. Pe o trecere de pietoni în Bistriţa a lovit un copil. Copilul trăieşte, e la spital, se pare că nu e ceva grav, părinţii sunt speriaţi. Dar şi băiatul dumneavoastră e speriat. Tare speriat. Eu sunt avocat şi treceam întâmplător pe acolo, am văzut ce s-a întâmplat şi am zis să vă ajut băiatul. El mi-a dat şi numărul de telefon să vă sun.

– Dar nu se poate, domnule, domnule avocat, băiatul este la serviciu aici, nu are ce să caute în Bistriţa, staţi că-l sun să vorbesc cu el.

– Domnule Vasile Ionescu, păi tocmai de asta v-am sunat eu, fiindcă m-a rugat băiatul dumneavoastră. Degeaba îl sunaţi ca nu răspunde. Este reţinut la poliţie pentru declaraţii. Eu vreau să vă ajut băiatul în calitate de avocat şi de asta v-am sunat.

– Cum, cum, aoleo ce s-a întâmplat, – se aude în receptor vocea tremurând de spaimă a bătrânului.

– Domnule Vasile Ionescu, vă rog să staţi calm, lucrurile se pot rezolva, nu e nimic grav, trebuie doar să ne înţelegem cu familia copilului accidentat ca să nu depună plângere la poliţie. Repet, acum băiatul dumneavoastră e reţinut la poliţie.

– Vai de mine şi de mine, domnu’ avocat, ce putem face să-l ajutăm. Vocea bătrânului se îneacă în lacrimi.

– Domnule Vasile Ionescu, e un caz pe care eu ca avocat cu relaţiile şi experienţa mea îl pot rezolva, desigur cu nişte costuri.

– Vai, domnule avocat dacă mă puteţi ajuta, ce bine, vai…

– În calitate de avocat, eu am vorbit deja cu familia victimei şi pentru o sumă de bani, familia nu mai face plângere penală iar băiatul scapă uşor. E vorba de 12.000 de lei.

– Cât aţi zis, un milion două sute, sau cât?

– Nu, domnule Vasile Ionescu, 120 de milioane. Aveţi sau puteţi să faceţi rost de aceşti bani? – dacă nu aveţi banii să nu pierdem vremea şi eu şi familia cu copilul accidentat. Numai că atunci poliţia vă reţine băiatul, urmează procese cu familia, drumuri, cheltuieli mult mai mari.

– Aoleu, păi ştiţi, n-am atâţia bani… vai, vai, ce mă fac. Am nişte bani în casă, dar nu aşa mulţi. Dar dacă aş reuşi să vorbesc cu băiatul, eu ştiu că are ceva bani la el sau în bancă.

– Domnule Vasile Ionescu, v-am explicat ca băiatul este la poliţie, iar toate actele şi telefonul mobil sunt si ele reţinute de poliţie. El nu mai are acces nici la acte nici la bani la nimic. Aveţi telefon mobil domnule Vasile Ionescu?

– Da.

– Perfect. Domnule Vasile Ionescu, telefonul băiatului aşa cum v-am spus e reţinut de poliţie, deci nu poate să-l folosească. Dacă vreţi, vă ajut eu să vorbiţi cu băiatul. Nu închideţi telefonul fix ca să nu pierdem noi doi legătura şi spuneţi-mi numărul dumneavoastră de telefon mobil. Încerc să ajung la băiat cu un alt telefon mobil ca să vă fac legătura.

– Vai, ce bine dacă pot sa vorbesc cu el, ce bine… telefonul meu mobil este…

– Am notat domnule Ionescu Vasile. În calitate de avocat pot să ajung la el, şi o să vă sune imediat pe mobil. Nu sunaţi pe nimeni aşteptaţi telefonul de la băiat. Dar vedeţi ca nu poate să vorbească decât foarte puţin.

Bătrânul lasă receptorul telefonului fix pe masă, alături de aparat şi răspunde la telefonul mobil:

– Alo, tu eşti Flaviu, Flaviu mă auzi?

În receptor se aude o voce de nerecunoscut, înfundată, care vorbea în şoaptă.

– Da, tată eu sunt Flaviu, nu pot vorbi. Te rog să faci exact ce-ţi spune domnul avocat. Vrea să mă ajute, e foarte serios, te rog să faci exact ce-ţi spune.

– Alo, alo Flaviu, ce s-a întâmplat, eşti bine?, încearcă bătrânul să continue convorbirea.

– …

METODA_ACCIDENTULUI

Convorbirea se reia pe telefonul fix.

– Domnule Vasile Ionescu, aţi văzut că treaba e cât se poate de serioasă, aţi vorbit cu Flaviu, trebuie să fiţi liniştit acum, dar trebuie acţionat rapid. Cum ajung banii treaba e şi rezolvată. Trebuie trimişi 120 de milioane.

– Aoleo, nu ştiu de unde să fac rost de atâţia bani…

– Domnule Vasile Ionescu, câţi bani aveţi în casă?

– Păi am pensia, vai, vai. Mai am şi la CEC pentru…ştiţi, o boală, zile negre. Poate mai împrumut să văd de la cine…

– Păi dacă dumneavoastră trimiteţi banii acum, imediat se rezolvă.

– Şi banii cum să-i trimit, adicăăă cum….

– Trebuie să trimiteţi 12 mii de lei. Banii îi aveţi acasă sau îi aveţi în bancă?

– Da, nu mai ştiu, cât, cât trebuie să dau? 12 milioane ? Trebuie să dau, 10 milioane, da?

– Domnule Vasile, 12 mii de lei, adică 120 de milioane, ca să rezolvăm cazul, v-am explicat.

B: – Aoleu, 120 de milioane deci, să văd cum pot, de unde, nu, păi să vedem cum, să văd de unde iau…

– Bine, bine, staţi liniştit, vă resun eu în 15 minute, dar vă rog, nu uitaţi, nimeni nu trebuie să ştie pentru ce vă trebuie banii. Eu vreau să vă ajut, înţelegeţi?… Domnule Vasile Ionescu, sper că vă este clar că nu trebuie să vorbiţi cu nimeni, cu absolut nimeni despre caz. Dacă află cineva, eu renunţ şi vă descurcaţi singur. Eu încerc să-l scap pe Flaviu de arest, de dosar penal, în mod normal… sper că înţelegeţi nici eu nu pot să vorbesc prea multe prin telefon. Vă sun peste 15 minute să-mi spuneţi dacă aveţi banii… şi atenţie ce vorbiţi şi cu cine. În afară de mine, nimeni nu trebuie să ştie de această situaţie.

Telefonul sună peste 15 minute:

– Aţi reuşit?

– Domnu avocat, am reuşit, am vorbit cu un frate de-al meu şi acuma zice că are 2.500, dacă zic bine, adică 25 de milioane şi să mă duc la el să mi-i dea, şi mai am eu 10 milioane, aşa, pensia, aşa. Dacă aş putea vorbi cu băiatul că eu ştiu că are ceva bani la el… că atunci aş rezolva, aşa…

– Da, domnule Vasile, v-am spus, el are bani dar nu poate să-i folosească deoarece actele sunt reţinute la poliţie, din această cauză el nu poate să plece de la poliţie, nu are cum să plece.

– Of, daaa şi atunci cum fac, banii ăştia pot să vi-i dau acuma?

– Bineînţeles, bineînţeles.

– Ăştia 35 de milioane, acuma, da restul? atunci rămâne, rămâne pe altă dată, sau cum?

– Daaa, eu vorbesc acuma cu părinţii copilului să le explic. Dumneavoastră în cât timp puteţi să faceţi rost de banii respectivi?

– Păi ăştia acuma pot…

– Ce vreau eu să vă rog pe dumneavoastră domnule Vasile, pentru că s-ar putea să închidă la bancă, la Money Gram, să staţi în acelaşi timp şi liniştit, dar să şi grăbiţi situaţia puţin.

– Da, mai bine să ne…

– Eu am să vă comunic adresa unde trebuie să mergeţi cu banii, pe strada E… la nr. 1-3, cunoaşteţi?

– Unde? Nu, tocmai de asta, mai bine să ne întâlnim…

– Strada E… nr. 1 – 3, să notaţi dumneavoastră.

– Da, da… imediat

– Până vă pregătiţi dumneavoastră, până una alta, eu vă resun în cinci minute. Să pregătiţi un pix şi o foaie, eu vă resun în cinci minute înapoi, da?, Da mai repede vă rog.

mobile-phone-elder_1849545a

Peste cinci minute:

-Alo, domnule Vasile, am vorbit cu părinţii copilului şi aşteaptă banii ăştia. Adică 3.500 lei, 35 milioane adică, da? Acuma, vă rog să notaţi numele unde să trimiteţi banii.

– Da, da, numele să-l spuneţi.

– Nicolaiciuc Igor, să scrieţi corect, cu literă mare!

– Nicolaiciuc… da, cu mare, Igor

– Citeţ şi cu literă mare, N i c o l a i c i u c, aşa cu litera i fără e. Da?

– Da, da cu i.

– Dumneavoastră aveţi 3.500 lei pregatiţi, notaţi aşa: MoneyGram…M o n e y G r a m m

– Moni?

– MoneyGram… Gram, da, nu-i uşor.

– Moni Gram da?

– Foarte bine, da MoneyGram.

– Şi acuma spuneţi unde …

– Deci dumneavoastră, mergeţi acuma pe strada E….. la numărul 2-3.

– Da, strada E…. numărul 2-3, de fapt am notat aici.

– Deci, Vasile, acuma mergeţi la ruda dumneavoastră să luaţi banii?

– Păi acuma când plec trec, pe la el, a pregătit banii.

– Aşa foarte bine, luaţi dumneavoastră un taxi, treceţi să luaţi banii, apoi mergeţi direct pe strada E….. la nr. 2-3, intraţi la MoneyGram. Intraţi, şi depuneţi banii, adică 3.500 lei da? Pe numele Nicolaiciuc Igor, aţi notat da?

– Da, da am notat, repet…

– Foarte bine, să nu uitaţi hârtia pe care aţi notat numele, da?

– Da, bine, bine.

– Vă rog să aveţi grijă, dacă vă întreabă de la ghişeu, de ce depuneţi banii, spuneţi că aveţi o datorie la o rudă. Ați înțeles? Şi să vă grăbiți un pic, vă rog.

– Da, da acum plec…

După circa 40 de minute, bătrânul dictează la telefon , , avocatului’’ codul tranzacţiei, mulţumit că banii au ajuns unde trebuia, iar băiatul care nici nu călcase în Bistriţa de câţva ani a , , scăpat de necaz’’

 

Convorbirea de mai sus este o reconstituire aproape exactă cu specificaţia că numele persoanelor implicate sunt schimbate, din motive lesne de înţeles.

Tranzacţiile prin Money Gram sau Western Union se pot face din multe locaţii şi bănci. De obicei sunt preferate locaţiile sau băncile mici fără experienţă mai puţin cunoscute. Băncile mari au experienţa necesară şi respectă întocmai instrucţiunile primite de la MoneyGram şi WesternUnion pentru evitarea acestor fraude.

Surse din Poliţie spun că escrocii fac rost de numele posibilelor victime din listele reţelelor de telefonie. De pe aceste liste ei selectează, pe baza CNP-urilor, persoanele de peste 60 de ani. O astfel de bandă de infractori este structurată foarte precis. Există oamenii, întotdeauna instruiţi şi foarte convingători, care sună victimele. Mai sunt apoi cei care colectează banii. Alţii sunt cei care fac cercetări despre victimă înainte să fie contactată. Majoritatea „cercetătorilor” sunt încarceraţi dispunând de mult timp pe care să îl folosească scotocind pe reţelele de socializare, mailuri, site-uri, căutând informaţii personale. De aceea de multe ori, „telefonistul” cunoaşte numele unor rude ale victimei şi alte detalii din familie. Cele mai multe victime sunt contactate vinerea, astfel încât să simtă presiunea timpului şi să se grăbească la bancă ştiind că aceasta se închide sâmbătă. De cele mai multe ori suma solicitată este de 12.000 lei. Infractorii mizează pe faptul că mulţi vârstnici economisesc această sumă pentru înmormântare.

Părerea specialistului

Vulnerabilitatea vârstnicilor în faţa fraudelor

Un escroc inteligent poate păcăli în principiu pe oricine. Se pare însă că peste 80% din victimele escrocilor sunt persoanele mai în vârstă (peste 65 de ani). Spre exemplu, numai într-un an (2012) în Marea Britanie peste 1500 de oameni au fost escrocaţi, cu suma totală de peste 10 milioane de lire sterline, iar dintre aceştia majoritatea a fost reprezentată de persoane în vârstă (peste 65 de ani). Acest fenomen este răspândit şi în România, noi fiind extrem de adaptaţi să preluăm rapid modele (din păcate adesea negative, la cele bune având o rezistenţă mândră!) din ţările mai dezvoltate.

Escrocheriile sunt diverse, unele mai simple, altele mai complexe; dar oricât de bine elaborară este escrocheria, la o analiză atentă, există mereu discrepanţe inerente în acesta. Totuşi adesea nu detectăm aceste discrepanţe. De ce se întâmplă acest lucru?

Daniel David

Daniel David

Există mai multe mecanisme implicate.

  • Persoana fraudată nu are motivaţie şi/sau resursele mintale să analizeze discrepanţele inerente din escrocherie. Lipsa motivaţiei şi/sau resurselor mintale poate să fie (a) funcţională [ex. persoana este încărcată cognitiv şi sau sub presiune stresului; nu este suficient de informată; este vulnerabilă emoţional (ex. are anxietate faţă de potenţialele pericole care ar putea să-i afecteze copiii) şi cognitiv (ex. are încredere completă în oameni şi instituţii – banca proprie -, fără să mai verifice lucrurile)] şi/sau (b) structurală (ex. anumite zone cerebrale implicate în decizii complexe sunt afectate; unele funcţii cognitive nu mai funcţionează suficient de performant). Adesea persoanele în vârstă sunt afectate funcţional (mai ales sub aspectul informării şi vulnerabilităţii cognitiv-emoţionale) şi/sau structural.
  • Numeroase studii de psihologie au arătat că în general noi avem tendinţa să dăm un certificat de încredere oamenilor din jurul nostru (supraevaluare pozitivă – mai ales la prima impresie); persoanele peste 65 de ani au însă această tendinţă mult mai exacerbată, astfel încât încrederea în oameni creşte foarte mult, lucru care reduce gândirea critică şi o vulnerabilizează.
  • În fine, o zonă specială din creier ・ insula anterioară ・ este dezactivată în cazul persoanelor în  vârstă. Acesta zonă din creier are rolul de a semnaliza altor zone din creier care iau decizia finală că există discrepanţe care pot reprezenta un pericol (ex. o fraudă). Spre exemplu, un articol recent publicat de Taylor şi colab. (2012) în Proceedings of the National Academy of Sciences, a arătat că vârstnicii au tendinţa să perceapă feţele construite de experimentator să exprime neîncredere ca fiind mai de încredere decât o făceau tinerii; mai mult, în cazul tinerilor, când erau confruntaţi cu feţe care exprimau neîncredere, se activa insula anterioară ・ ca mecanism de protecţie şi semnalizare de pericol pentru zonele din creiere care iau decizia finală -, activare care nu se întâmplă în cazul persoanelor vâstnice, lăsâdu-i aşadar pe aceşti vulnerabili.

Aceste trei mecanisme, individual sau în combinaţie, cresc vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în faţa fraudelor de diverse tipuri. De aceea educarea şi pregătirea acestora este fundamentală ca parte a îmbătrânirii active (active aging).

Daniel David, psiholog

“Metoda accidentul” şi „Metoda premiul”, două moduri prin care sunt înşelaţi bătrânii

Vârstnicii sunt printre persoanele cele mai expuse înşelăciunilor, inclusiv în judeţul Cluj, unde ei cad victimă unor tot mai indite metode puse la cale de răufăcători. De la începutul anului în curs, în municipiul Cluj-Napoca au fost înregistrate la poliţie 412 infracţiuni de înşelăciune, iar victimele acestora sunt cu precădere persoane vârstnice.

Potrivit IPJ Cluj, unul dintre cele mai frecvente moduri de înşelare a persoanelor vârstnice este cea denumită „Metoda accidentul”.

„Poliţiştii clujeni acţionează pentru prevenirea şi combaterea înşelăciunilor, fiind prezenţi în mijlocul comunităţii atât cu sfaturi preventive, cât şi prin intermediul activităţilor ferme de sancţionare a acestui gen de fapte. Cele mai frecvente victime ale acestui tip de infracţiuni sunt persoanele vârstnice, credule, uşor de impresionat. Printre cele mai uzitate metode de înşelăciune se numără „Metoda accidentul”. Aceasta are la bază un scenariu bine pus la punct, în care victimele primesc apeluri pe telefonul fix. Apelantul se recomandă drept avocat sau procuror şi spune că o rudă sau un apropiat al victimei a provocat un accident rutier şi are nevoie de bani pentru a nu ajunge la închisoare sau pentru a primi îngrijiri medicale. De obicei, „avocatul” sau „procurorul” are o atitudine convingătoare şi solicită victimelor să depună banii într-un cont sau să îi înmâneze unei persoane necunoscute. De cele mai multe ori, victimele sunt alese din rândul persoanelor vârstnice şi uşor de impresionat, care au copii plecați în concediu sau în străinătate şi care deţin sume mari de bani la domiciliu”, arată IPJ Cluj, într-un răspuns la solicitarea Transilvania Reporter.

O altă modalitate folosită pentru înşelarea, cu precădere, a persoanelor vârstnice, este , , Metoda premiul”.

„În acest caz, un necunoscut, care pretinde că este angajat al unei companii de telefonie, contactează telefonic victima, anunţând-o că este câştigătoarea unor premii în bani. Pentru a intra în posesia premiului, victimei i se solicită să depună sume de bani în conturile unor persoane străine, invocând că acestea reprezintă taxele aferente premiului. Au mai fost întâlnite situaţii în care, pentru a intra în posesia presupusului premiu, victimei i se cerea să achiziţioneze cartele telefonice şi să comunice codurile de reîncărcare electronică”, arată IPJ Cluj.

Dar imaginaţia infractorilor nu se opreşte aici, iar victimele sunt, iarăşi, mai ales bătrânii.

bani-inselat-1764x700

„Uneori infractorii acostează, pe stradă, persoane vârstnice, sub pretextul că au o rudă apropiată în spital care are nevoie urgentă de bani pentru o intervenţie chirurgicală. În acest context, aduc la cunoştinţa victimelor faptul că deţin doar valută şi solicită lei, cu titlu de împrumut. Aceştia lasă ca şi garanţie genţi în care simulează introducerea unor sume de bani în valută sau bijuterii. Au fost semnalate şi cazuri în care persoanele vârstnice au fost înşelate de falşi angajaţi ai unor societăţi furnizoare de servicii, precum cele de energie electrică, de deratizare etc. Aceştia pătrundeau în locuinţa părţilor vătămate, după ce îşi declinau falsa calitate, iar în momentele de neatenţie ale proprietarilor, sustrăgeau valori lăsate nesupravegheate în imobil”, se menţionează în răspunsul IPJ Cluj.

Împotriva răufăcătorilor, IPJ Cluj a iniţiat şi o serie de acţiuni preventive, dar cei mai în măsură să se protejeze sunt în primul rând potenţialele victime: „Pentru prevenirea faptelor de această natură, poliţiştii organizează periodic întâlniri cu persoanele vârstnice care frecventează centrele de pensionari din judeţul Cluj, promovând mesajele preventive şi de antivictimizare. Pe lângă întâlnirile interactive cu cetăţenii, se distribuie materiale educativ-preventive şi se difuzează spoturi audio-video în mijloacele de transport în comun, pentru informarea cetăţenilor şi responsabilizarea acestora. De asemenea, pentru prevenirea unor astfel de situaţii se intervine şi prin intermediul presei scrise şi a celei audio-vizuale, care sprijină activitatea derulată de poliţişti, prin mediatizarea recomandărilor preventive şi a modurilor de operare. Poliţia recomandă cetăţenilor care primesc apeluri telefonice prin care sunt anunţati că au câştigat un premiu sau că o rudă a lor a fost implicată într-un accident rutier, să verifice informaţiile transmise. Pot solicita date firmelor la care apelantul face referire ori pot contacta ruda care ar fi fost implicată în accident, iar când cele două variante nu sunt posibile, îi sfătuim să apeleze, de îndată, serviciul unic de urgenţă 112. Nu este indicată furnizarea de informaţii despre membrii familiei sau despre vecini către persoane necunoscute. Totodată, în astfel de cazuri, cetăţenii sunt rugaţi să nu trimită sume de bani prin poştă sau bancă şi nici să nu primească în locuinţă persoane necunoscute, cărora să le înmâneze bani sau alte obiecte de valoare. Îi sfătuim pe clujeni să nu primească în locuinţă persoane care pretind că sunt de la diverse societăţi comerciale (de furnizare a unor servicii, firme de curierat, comis voiajori etc.), decât după ce au verificat actul de identitate şi legitimaţia de serviciu”.

Text: Caius Chiorean, Marius Avram, Ruxandra Hurezean


Publicitate

Postaţi un comentariu