România la cârma UE. Guvernul României față în față cu cea mai mare provocare de politică externă.

Clădirea Europa de la Bruxelles, sediul Consiliului, are o structură internă sub formă de lanternă, supranumită „oul spațial” | Foto: wikipedia.org

Marea Britanie se pregătește să iasă din UE, Summit-ul de la Sibiu bate la ușă, iar cuțitele lungi ale campaniei pentru PE sunt pregătite pentru bătălia locurilor parlamentare. Acestea sunt doar trei dintre evenimentele majore din timpul mandatului României la conducerea Consiliului Uniunii Europene. După un mandat onorabil al vecinilor din Bulgaria, ștacheta e sus și pentru România.

De la 1 ianuarie 2019 România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni. Conducerea este asigurată prin rotație, la fiecare șase luni, de una dintre țările membre ale uniunii. Mandatele sunt grupate în trio-uri, iar 2019 va fi anul României, Finlandei și Croației, după ce 2018 la conducerea Consiliului s-au perindat Estonia, Bulgaria și Austria.

Trei evenimente importante vor marca mandatul românesc: Brexit-ul, programat pentru 29 martie, Summit-ul de la Sibiu de Ziua Europei și alegerile pentru Parlamentul European, ce vor avea loc în perioada 23-26 mai. La Summit-ul de la Sibiu, primul după Brexit, vor participa cei 27 de șefi de stat și de gurvern din Europa, 36 de delegații, 400 de invitați de rang înalt și 800 de jurnaliști.

Agendă încărcată. Telecomunicații, Europa eco și combaterea hate speech

Din punctul de vedere al agendei legislative, scadente în mai 2019, există o serie de măsuri ce vizează sectoarele de tehnologia informației, care au șanse foarte bune să fie adoptate, precum cele referitoare la serviciile media audiovizuale și reforma telecomunicațiilor. Dacă aceste două propuneri legislative vor fi trece, EU va adopta noi reguli de conținut pentru serviciile media audioviziuale ce vor obliga platformele online să ia măsuri împotriva discursului urii (hate speech), pentru protecția copilului și va introduce și noi reguli pentru publicitate. Radiodifuzorii vor beneficia de pe urma flexibilizării publicității, iar serviciile de video-streaming vor trebui să includă cel puțin 30% conținut european pentru a putea opera pe teritoriul uniunii.

Reforma telecomunicației vizează introducerea unui nou Cod European Electronic de Comunicații menit să devină un cod unitar și unic de reguli pentru toate serviciile de comunicație. Va include măsuri destinate să încurajeze cheltuielile pentru infrastructură, creșterea disponibilității și accesului la high-speed broadband. Serviciile de cea mai bună calitate vor trebui să asigure securitatea și integritatea serviciilor oferite, inclusiv raportarea breșelor către autoritățile competente și asigurarea planurilor de contingență și strategii de continuitate a serviciilor. Conform unui grafic dat publicității de către PE, există posibilitatea de a fi adoptate și noi măsuri legislative cu privire la: actul de cibersecuritate, e-comerțul pentru conținut digital, e-comerțul pentru bunurile tangibile, modenizarea protecției consumatorului, reglementarea platformelor online și reglementarea conținutului online ce privește terorismul.

Legislativ, agenda se anunță plină și pentru energie, transport și agricultură, unde măsurile vedetă, cu șanse mari de a fi adoptate până la scadența din mai, vizează directivele referitoare la apa potabilă, propunerea despre utilizarea plasticului, pregătirea pentru risc în sectorul electric, o nouă agenție pentru reglementarea energiei, piața internă a electricității, directiva vehicolelor eco și reutilizarea apei. Măsura referitoare la plastic își propune să combată deșeurile marine și să interzică folosirea plasticului în cazul unor bunuri pentru care există o alternativă viabilă. Și în privința apei, măsurile vizează reducerea cantității de energie utilizată și pierderile nenecesare de apă.

Cursă contra timp

În mijlocul unei perioade politice tensionate, unde guvernul, președinția și societatele civilă românească sunt pe baricade diferite, premierul Viorica Dăncilă oferă asigurări în legătură cu pregătirea României pentru această funcție: „L-am asigurat pe pe dl. preşedinte Antonio Tajani că suntem pregătiţi pentru preluarea preşedinţiei (Consiliului UE – n.r.), că ne aflăm în grafic atât în ceea ce priveşte pregătirea organizatorică şi logistică, cât şi în ceea ce priveşte programul preşedinţiei Consiliului UE. Programul îl vom adopta, forma finală, în scurt timp în Parlamentul României. L-am asigurat că România îşi propune să aibă o preşedinţie ambiţioasă, dar şi realistă. Spun ambiţioasă, pentru că ne dorim să dăm un răspuns pozitiv la provocările existente la nivel european, că ne propunem să soluţionăm cât mai multe dosare aflate pe masa de lucru a preşedinţiei, dar în acelaşi timp realistă pentru că acest lucru şi multe dintre provocări nu depind numai de România, ci depind de un acord politic, de o codecizie între instituţiile europene“, a declarat Viorica Dăncilă, în cadrul declaraţiei de presă pe care a susţinut-o alături de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Deși relația dintre Guvern și UE nu e nici ea tocmai roz, dacă ne reamintim de situația creată de raportul MCV sau de temerile Uniunii față de reforma în justiția românească, totuși, motto-ul strategiei românești este „Coeziunea ca valoare comună europeană“, iar acest motto vizează tocmai intenția de a corecta dezechilibrele europene, adică eforturi în direcția reducerii diferențelor de dezvoltare, pentru acces egal la beneficii și pentru înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele membre. România și-a stabilit și patru piloni, care vor ghida principial măsurile luate în perioada președinției românești a Consiliului UE: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa, actor global și Europa valorilor comune.

Georgiana Ciceo, conferențiar doctor și prodecan în cadrul departamentului de Studii Europene și Guvernanță, consideră că timpul pe care îl are România la dispoziție este foarte scurt, în raport cu tot ceea ce ar trebui făcut:

„Din păcate, România va avea foarte puțin timp la dispoziție pentru a putea încerca să rezolve cât mai multe din problemele de pe agenda Uniunii Europene. Dacă ne uităm pe Programul de lucru al Comisiei, vedem că sunt peste 200 de documente legislative care se află acum în circuitul legislativ. Dintre acestea, Comisia a propus prioritizarea a 45 de propuneri legislative. Probabil că după reuniunea Colegiului de Comisari, vom ști mai exact care sunt, din perspectiva UE, prioritățile anului viitor. Șansa unei președinții de succes este strâns legată de rezolvarea a cât mai multe din aceste dosare considerate prioritare. Rezolvare înseamnă, desigur, soluții aprobate în triunghiul instituțional Comisie-Parlament-Consiliu. Dar, în condițiile în care ultima ședință de plen a Parlamentului European pe durata Președinției României are loc în perioada 15-18 aprilie 2018 (http://www.europarl.europa.eu/ireland/resource/static/files/E%20Calendar/calendar_2019_en.pdf), aceasta ne arată că avem la dispoziție aproximativ 3 luni și jumătate pentru a încerca să ne legăm numele de adoptarea unor inițiative legislative importante… Misiune ingrată chiar și pentru țările cu mai multă experiență. Există câteva simulări de dosare, care se află acum pe rol și șansele de a putea fi adoptate în viitorul apropiat“, a afirmat conferențiarul Georgiana Ciceo.

Dintre toate evenimentele de pe agenda Consiliului UE, probabil că Brexit-ul va consuma cel mai mult timp din mandatul românesc. Conform celor spuse de conferențiarul de la Departamentul de Studii Europene, „o serie de dosare nu au putut fi adoptate pe parcursul președinției Austriei, cum ar fi, spre exemplu, reforma legislației privind copyright-ul, esențială pentru funcționarea pieței unice digitale. Probabil că dosarul care ne va ocupa cel mai mult timp și ne va consuma cea mai mare cantitate de energie este cel legat de Brexit. Așteptăm cu mult interes votul din Parlamentul britanic de la începutul anului viitor, pentru a putea vedea în ce direcție doresc britanicii să se îndrepte. Personal, nu mă aștept ca summit-ul de la Sibiu din mai 2019 să aducă foarte multe clarificări în privința discuției cu privire la reforma proiectului european. Din cele cinci scenarii propuse anul trecut de Jean-Claude Juncker, două s-au distanțat la nivelul preferințelor țărilor membre: scenariul 3 de integrare diferențiată și scenariul 4, centrat în jurul principiului subsidiarității. În condițiile în care Franța și Germania nu par să aibă acum energia necesară pentru a împinge înainte această discuție, nu cred ca vom avea la Sibiu foarte mult în plus față de un schimb de opinii“, a adăugat prodecanul departamentului de Studii Europene și Guvernanță de la UBB.

Euro-tehnocrații salvează România?

Pentru toate țările care s-a perindat la conducerea consiliului uniunii, această funcție a reprezentat un prilej de a pune pe agendă o serie de aspecte specifice regiunii din care provin, însă mandatul României se va confrunta cu o situație fără precedent în istoria Uniunii, mai precis momentul în care o țară va părăsi uniunea. Referitor la acest aspect, asistentul universitar de la Facultatea de Științe Politice, Administrație și Comunicare, Mihnea Stoica, susține că:

„E important ca, dincolo de aspectele pur tehnice pe care le presupune un astfel de mandat, Guvernul României să conștientizeze că această responsabilitate vine într-un moment crucial pentru Uniunea Europeană, care se va afla într-o ipostază cu totul nouă: va fi pentru prima dată în istoria sa când, în loc să crească, va suferi pierderea unui stat membru, Marea Britanie urmând a se desprinde efectiv de UE pe 29 martie 2019, deci în plin mandat al României. E o excelentă oportunitate de comunicare în primul rând, iar România poate da semnalul că are suficientă maturitate, la 11 ani de la aderare, să mențină echilibrul, să navigheze într-o perioadă relativ dificilă, care va influența profund viitorul Uniunii. Ca atare, strategia României ar trebui să vizeze tocmai construirea acestui profil de seriozitate și încredere, care ne poate servi și cu alte ocazii. Ar fi, cu alte cuvinte, o investiție excelentă pentru viitor. Se discută tot mai des despre o Europă ”cu mai multe viteze”. Ei bine, acest mandat va fi un fel de mecanism de auto-selecție, prin care România se va putea prezenta ca un partener viabil de dialog în contextul unor viitoare formule de colaborare între statele membre, formule pe care încă nu putem decât să le intuim“, a spus Mihnea Stoica.

Deși acest mandat reprezintă o șansă pentru politica externă românească, acesta nu este lipsit de obstacole, atât legate de politică internă, cât și de faptul că mandatul românesc va fi, de facto, scurtat de campaniile electorale pentru alegerile din PE. În opinia lui Mihnea Stoica, „dacă nu va fi privită cu suficientă responsabilitate, din păcate campania electorală pentru Parlamentul European ar putea afecta mandatul României. Alegerile pentru legislativul de la Strasbourg au loc în luna mai, ca atare există toate premisele ca acest mandat să fie prins în logica unei competiții electorale fără menajamente, așa cum se întâmplă cel mai adesea în politica dâmbovițeană. Pe de o parte partidele din arcul guvernamental s-ar putea să-și înăsprească retorica anti-Bruxelles ca parte a strategiei electorale, iar pe de cealaltă parte opoziția să atace Guvernul gândindu-se doar la voturile pe care le-ar putea astfel capitaliza, punând și mai mult sub semnul îndoielii eforturile Guvernului Dăncilă de a asigura îndeplinirea acestui mandat. Or, tocmai pentru că acest mandat este în primul rând un exercițiu de comunicare, mesajele de la București, cel puțin în perioada ianuarie – iunie 2019, vor avea reverberații mult mai puternice decât de obicei. Din păcate, vom asista cel mai probabil la un nou ”export” al conflictului politic de la București și riscăm, astfel, ca la finalul mandatului să rămânem cu o imagine mult sub ceea ce a livrat efectiv România pe parcursul acestor luni“, a mai adăugat asistentul universitar de la FSPAC.

O resursă importantă pentru acest mandat românesc, mai puțin amintită în presă, o reprezintă contingentul de specialiști români care lucrează deja pentru instituțiile europene. Aceștia, în opinia analistului politic, Mihnea Stoica, „ sunt specialiști redutabili în politica externă și diplomați foarte apreciați în țară și în străinătate, care se pot ridica la rangul de reprezentați ai Uniunii Europene, nu doar ai României. De altfel, pe profesionalismul lor se sprijină într-o măsură covârșitoare succesul mandatului României, ei fiind cei care, cel mai probabil, vor avea misiunea deloc facilă de a compensa, prin prestația lor, eventualele lipsuri în pregătirea logistică a mandatului. Totodată, la acest efort sunt convins că vor contribui și specialiștii români care lucrează în instituțiile europene și care să sperăm că nu au fost demotivați de discursurile politice uneori mai puțin prietenoase la adresa așa-numiților ”euro-tehnocrați”. Când eram la Bruxelles avut șansa să-i cunosc pe câțiva dintre românii care lucrează la Parlamentul European și la Comisia Europeană, iar expertiza și experiența lor ar aduce, fără tăgadă, plus-valoare acestui exercițiu prin care va trece România. Mulți dintre ei au devenit în timp aproape indispensabili bunei funcționări a instituțiilor în care lucrează, fiind, așadar, personaje-cheie în politica europeană, fiecare la nivelul său. Sunt oameni care trebuie ținuți aproape, indiferent de simpatii sau antipatii politice. Cred că trebuie să înțelegem că acest mandat este un efort comun care în cele din urmă va aduce beneficii României în ansamblu“ a afirmat Mihnea Stoica.

Postaţi un comentariu