România, destinație pentru mâna de lucru ieftină

Anul acesta, Guvernul României a propus stabilirea unui limite de 20.000, pentru lucrătorii imigranți admisibili pe piaţa forţei de muncă din România. Creșterea vine în contextul în care anul trecut Parlamentul a relaxat condițiile pentru angajare, eliminând prevederea care obliga angajatorii să asigure salariul mediu pentru un muncitor străin. Experții susțină că, după toate probabilitățile, tendința și cererea din zona sectorului privat ne vor împinge către a aduce tot mai mulți muncitori din afara UE.

Din datele prezentate de Ministerul Muncii reiese că în perioada ianuarie –august 2018, 63.819 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori ca fiind vacante, media lunară a numărului de locuri de muncă declarate vacante fiind de aproximativ 7.977.

Conform unui comunicat de presă emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, evaluarea activităților polițiștilor de imigrări relevă că, în anul 2018, au fost emise peste 47.600 de documente care atestă șederea sau rezidența cetățenilor străini/UE.

În domeniul migrației, în ceea ce privește șederea pe teritoriul României, la data de 31 decembrie 2018 se aflau în evidențele instituției peste 120.000 de persoane, 69.141 străini din state terțe, cei mai mulți din Moldova, Turcia, Israel, China și 51.217 cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH, majoritari fiind cei din Italia, Germania, Grecia, Franța, conform aceluiași comunicat.

Principalele motive pentru care străinii au migrat către România sunt legate de dreptul la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie a cetăţenilor români, UE sau SEE), educaţie, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul ţării noastre.

Tot în 2018, au fost eliberate 10.527 de avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, detașați, înalt calificaţi, ICT, sezonieri și transfrontalieri, cei mai mulți fiind din state precum Vietnam, Turcia, Nepal China, și Sri Lanka. Cele mai multe solicitări de angajare au fost pentru București, Ilfov, Timiș, Prahova, Constanța, Cluj etc.

Muncitorii străini, izolați și ieftini

Deși persistă problema lipsa forței de muncă autohtone, deocamdată e dificil pentru a face un prognostic pe termen mediu și lung în ceea ce privește strategia națională referitoare la imigrația economică, mai ales că de la nivelul politicii naționale un astfel de proiect întârzie să apară. Deocamdată, importul de forță de muncă străină se face conform cerințelor și acțiunilor întreprinse de patronatul român. Rodica Novac, președintele Asociației pentru Dialog și Migrație Connect, susține că modelul economic bazat pe forța de muncă ieftină este reafirmat de către politica națională a importului de forță de muncă străină. În ceea ce privește o posibilă strategie de țară, președinta Asociației Connect, consideră că:

„că este greu să fac un prognostic. Anul trecut a fost aprobat un contingent de 15.000 de persoane dar au fost eliberate doar 10.527 de avize de angajare/detașare. Aș specula că domeniile prioritare rămân construcțiile, HORECA, lucrătorii domestici. România nu caută lucrători străini ci lucrători ieftini. După creșterea salariului minim din construcții, este posibil ca locurile de muncă să devină mai atractive și pentru români. Cred că, deocamdată, sindicatele au susținut această politică, având în vedere criza forței de muncă, dar interesul major este al companiilor care își permit costurile presupuse de aducerea lucrătorilor străini. A doua miza o reprezintă lucrătorii detașați, care sunt angajați în țara de origine și detașați în România. În cazul lor, nu doar salariile sunt miza ci productivitatea și posibilitatea de a-i abuza (muncă de 7 zile pe săptămână, fără concedii, de 12 ore/zi etc.). Totuși, aș zice că România are o politică prudentă, de țară de tranzit, nu de destinație și este posibil ca numărul lucrătorilor străini să nu crească în același ritm“, a afirmat Rodica Novac.

Toți diferiți, toți egali

În Occident, unde imigrația economică are o anvergură mai amplă, la nivelul muncitorilor au apărut diverse conflicte. Rodica Novac este sceptică ca acest lucru s-ar putea întâmpla și în România: „Nu vad cum ar putea fi creată o relație directă între lucrătorii români și cei străini. Cei din urmă sunt izolați de restul lucrătorilor, li se aduc bucătari, ingrediente, traducători. Nu urmăresc integrarea în societatea românească, nu vorbesc limba, nu pot fi reprezentați de sindicate dacă nu sunt membri de sindicat. Doar dacă va crește numărul lucrătorilor care doresc să rămână în România vom vorbi de un interes real. Nu vreau să generalizez. De exemplu Federația Sindicatelor din Construcții, BNS au avut tentative de a sindicaliza lucrători străini dar fără prea mult succes. Odată ce va crește presiunea pe salarii, în jos, va apare și interesul real al sindicatelor de a-i reprezenta“, a mai adăugat Președinta Asociației Connect.

În județul Cluj mai multe firme au apelat deja la forța de muncă originară din Asia de Sud-Est. Motivele unei astfel de alegeri variază, însă prima motivație o reprezintă lipsa forței de muncă semi-calificate locale, emigrația masivă, dar și lipsa de disponibilitate din partea angajaților români. Florin Tecar, de la MG-Tec Dej, un grup de firme care cuprinde companii cu activități din domeniul construcțiilor, prelucrarea sârmei laminate și hârtiei și are în jur de 1300 de angajați, se declară mulțumit de angajații săi vietnamezi:„Sunt mulțumit de muncitorii din Vietnam, dar pentru mine nu sunt diferențe între muncitori. Eu îi tratez pe toți la fel, pentru mine fiind egali. Ce e diferit? Poate doar faptul că ei știu să lucreze, față de români cu care mai am și probleme, când se întâmplă să nu vină la lucru, din cauza problemelor cu familia sau ma știu eu ce. Cu vietnamezii nu am aceste probleme. Eu știu că sunt la serviciu și sunt serioși. Plănuiesc să aduc încă 20 de vietnamezi, pe lângă cei 15 pe care îi am deja“, spune Florin Tecar, adăugând și că importul de forță de muncă rentează și fiindcă nu există o alternativă: „Păi ce să fac?! Dacă nu este forță de muncă, atunci aceasta trebuie adusă din altă parte. Le dau salariu, cazare, masă, tot, iar ei sunt serioși și lucrează“, a mai declar investitorul dejean.

Info
Conform datelor Serviciului pentru Imigrări, în Cluj sunt înregistrați aproape 10.000 de cetățeni străini. Două treimi dintre aceștia provin din Uniunea Europeană. Avem și imigranți aflați în situații ilegale, anul trecut numărul acestora fiind de 82, iar pentru 55 dintre aceștia s-au emis și decizii de returnare în țările de origine. Cei mai mulți cetățeni străini din afara UE provin din Republica Moldova, Tunisia, Israel și Maroc, în vreme ce din cele două treimi ce provin din UE cei mai mulți sunt din Franța, Italia, Germania, Italia și respectiv Spania. Motivele care-i împing pe străini către Cluj sunt variate, dar cel mai adesea acest fapt se datorează studiilor și reîntregirii familiilor. Dintre aceștia, 368 de persoane au ajuns în Cluj ca muncitori calificați.
Info
Fabrica de produse de panificație și patiserie La Lorraine România și-a mărit echipa, la Câmpia Turzii, cu 50 de vietnamezi. Acesștia vor lucra alături de alți 200 de români. Măsura vine în contextul unei crize acute de personal cu care se confruntă angajatorii români, dar și a creșterii capacității de producție a fabricii. Aducerea de angajați din străinătate este o necesitate, deoarece criza de personal afectează afacerile din toate domeniile, în special zona de producție. În ultimii ani, în zona Clujului au apărut multe fabrici, însă numărul de persoane dispuse să se angajeze a rămas același. În 2018, numărul de locuri de muncă neocupate la nivel național se ridica la aproape 64.000. Practic, un număr mare de companii se luptă pentru a atrage un număr restrâns și limitat de angajați. În România, sunt angajați în prezent aproximativ 17.000 de cetățeni străini din afara Uniunii Europene, iar aproximativ 1.600 sunt din Vietnam. La Lorraine România a luat decizia importului de personal din Vietnam, după mai multe încercări de a angaja muncitori din țară. Firma de panificație s-a pregătit în vederea integrării economice a vietnamezilor. „Am adaptat procesul de instruire provocării pe care o avem de a integra personal care nu vorbește limba română și nicio altă limbă de circulație internațională. Astfel, prima măsură a fost traducerea documentației în limba vietnameză. Am dezvoltat de asemenea pictograme care să explice acțiunile la care vor lua parte. Procesul de învățare are o componentă de instruire teoretică și o perioadă de shadowing la locul de muncă alături de un operator cu experiență.”, a declarat Răzvan Boșomoiu, General manager La Lorraine România.

Postaţi un comentariu