Român(IA) de cartea recordurilor

Meșteşugul confecţionării hainelor este considerat o ocupație a femeilor. Purtate de oameni în văzul tuturor, straiele populare atrag atenția prin măiestrie, simbolistică și diversitate. Sunt ”mărci înregistrate” de recunoaștere a membrilor unei comunității și, nu în ultimul rând, mijloace de apreciere a vârstei, sau a stării sociale. Cu mic, cu mare, păstrători ai tradițiilor strămoșești, sau doar îndrăgostiți ai straiului popular, peste 10.000 de oameni au dat culoare micului oraș din județul Bistrița-Năsăud. Cunoscut în istorie ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea regiment Românesc de Infanterie Grănicerească numărul 17, înființat în anul 1976, orașul Năsăud a intrat în istoria modernă prin încercarea de a intra în Cartea Recordurilor. Și nu cu o ”ispravă”, ci cu două! Prima încercare a fost acea de a reuni cel mai mare număr de participanți îmbrăcați în costum popular într-un singur loc și cea mai mare horă românească.

Operele de artă din lada bunicii
Din Teleorman sau Maramureș, Bistrița-Năsăud, Covasna, Galați, Hunedoara, Cluj, Sălaj și chiar din municipiul București ansamblurile folclorice și-au dat întâlnire în centrul Năsăudului cu ocazia Zilei Costumului Popular în Cartea Recordurilor. Încă de la primele ora ale dimineții străzile orașului au ”prins a fierbe”. Oameni veseli, frumoși, copii sau bunici, au purtat cu mândrie și demnitate, straie ce pot fi considerate fără tăgadă adevărate realizări artistice. Realizate manual, cu materii prime produse în gospodăriile țăranilor, hainele din categoria ”portului popular românesc” au reliefat bogata măiestrie a țăranului român, atât în ornarea țesăturilor și a broderiilor cât și în obținerea culorilor vegetale. Dacă prin anii ’60, cine purta o ie ajungea să fie batjocorit, la evenimentul de la Năsăud ia a reprezentat un element vestimentar prețios, ba chiar ”must have”, ca să folosim un limbaj în tendințe. Organizatorii Zilei Costumului Popular au conștientizat problema identității iei și i-au îndemnat pe participanți să poate, dacă nu un costum popular, măcar o ie românească.

”Pentru că ne-am propus ca acest eveniment să se adreseze tuturor românilor, am făcut un apel la participanți să poarte dacă nu un costum popular, măcar o Ie, pentru că Ia este o piesă de artă, o etapă din istorie neamului nostru românesc și o punte de legătură între generații. Ia are o poveste foarte interesantă pentru cei care vor să o cunoască. Pe scurt povestea asta ar suna așa: Ia este obiectul vestimentar care a stat ani de zile în lada bunicii, de acolo a ajuns în dulapul mamei și acolo a rămas cu anii. Sperăm noi că până azi, când văd mii de oameni purtând aceste frânturi de istorie”, spune Virginia Linul, meșter popular și inițiatoarea evenimentului.

Dragnea cu ”moștenirea”, Balint cu ”investiția”
Între cei peste 10.000 de participanți la Ziua Costumului Popular de la Năsăud s-au regăsit și personalități ale vieții politice, academice, sau sportive. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, nu a venit pe meleaguri ardelene cu mâna goală, ci a adus cu el un autocar de tineri îmbrăcați, cum altfel, în straie tradiționale, specifice Teleormanului. Dragnea s-a lăudat cu autenticitatea costumului popular pe care l-a îmbrăcat.

”Ce vedeți pe mine este un costum autentic, de la mine din Teleorman. E vechi de mai bine de o sută de ani. Eu l-am moștenit de la părinți, dar e mult mai vechi, l-a purtat unul dintre străbunicii mei. La o asemenea sărbătoare a românismului era normal să-l îmbrac și mă bucur tare mult să fiu aici, să particip la această sărbătoare a portului popular”, s-a fălit Dragnea.

Într-un alt colț, înconjurat de oameni simpli, fostul mare fotbalist Gavril Pele Balint le povestea unor chibiți de ocazie cum a bătut lovitura de la 11 metri, în acea memorabilă seară de mai, de la Sevilla. Ba chiar s-a băgat în hora care a intrat în Cartea Recordurilor. ”Să-ți spun ceva, eu când am fost mic nu am avut un costum popular, deși mi-am dorit foarte mult unul. Mi-am dorit o pereche de opinci să joc fotbal cu ele, dar n-am avut. Așa au fost vremurile. Nu s-a putut atunci, nu-i niciun bai, mi-am luat acum și mă simt minunat în costum popular și în opinci. Eu sunt de loc din Sângeorz Băi și când văd atâta lume îmbrăcată în costume populare simt așa împlinire sufletească. Mă bucur că lumea încă ține la acest obicei de a purta și de a crea straiele tradiționale. Eu niciodată nu mi-am negat originile și este important pentru noi, pentru copiii noștri și de ce nu pentru nepoții noștri, să nu ne uităm obiceiurile, să nu uităm de unde am plecat și să păstrăm acest port popular, pentru că e superb”, a punctat Gabi Balint.

A treia încercare a fost cu noroc?
”Ziua Costumului Popular în Cartea Recordurilor” a debutat cu o paradă a ansamblurilor folclorice, pe străzile Năsăudului. Participanții și-au etalat, în aplauzele și încurajările publicului spectator costumele țărănești. În fond acestea reflectă un mod de viață, un mod de a reda frumosul, în întreaga sa bogăție de sensuri, potrivit unor modele culturale specifice zonelor din care provin, un mod particular de a concepe și produce valorile decorative. În fond, veșmântul popular este un document cu semnificații artistice așa că participanții la paradă nu s-au dat în lături și au încropit ad-hoc momente artistice, încă înainte de a intra pe arena din localitate, punctul terminus a tentativelor de a intra în Cartea Recordurilor. Organizatorii se așteptau la aproximativ 10.000 de participanți însă, numărul acestora a depășit chiar și cele mai optimiste previziuni, cifra (neoficială) fiind de 14.000 de oameni. Și pentru că nu e de ici de acolo să intri în Cartea Recordurilor, a fost nevoie de trei încercări pentru stabilirea recordului mondial de oameni îmbrăcați în costume populare adunați la un loc. Cea de a treia și ultima încercare a fost și cea care a întrunit toate condițiile impuse de reprezentantul Guinness Book.”Mă așteptam să vină foarte multă lume, dar nici chiar atâția. Sunt foarte mândră de românii mei. Azi am demonstrat că Năsăudul a fost tot un suflet românesc. Eu, ca etnolog, nu pot decât să fiu mândră că atâția oameni au ales să fie împreună, într-o zi românească, o zi în care tradițiile populare românești au putut fi admirate. De foarte multă vreme am gândit evenimentul acesta și astăzi s-a împlinit”, a mai spus Virginia Linul, inițiatoarea evenimentului.

După câteva ore de așteptare, reprezentantul Guinness Book a făcut și anunțul atât de așteptat de organizatori: ambele recorduri au fost omologate.

”Avem cel mai frumos costum popular din ţară şi asta am vrut, să-l promovăm. Din acest motiv am organizat pentru al doilea an consecutiv, în Ţara Năsăudului – patria costumului popular, acest eveniment demn de Cartea Recordurilor. Cei de Guinness Book ne-au sugerat ca recorduri posibile pentru eveniment: Largest traditional Romanian folk dance <<cel mai mare dans tradiţional, n.a.>> şi Largest gathering of people in a traditional Romanian clothing << cel mai mare număr de persoane în costume populare, n.a.>>- niciunul dintre aceste recorduri nu erau înregistrate până acum, dar minimul de participanţi cerut pentru a se înregistra recordurile era de 4.500 de persoane. Noi am adus laolaltă peste 10.000 de persoane și am reușit”, a confirmat performanța, Virginia Linul.

Organizarea activităților desfășurate cu prilejul acestei sărbători au fost susținute, din punct de vedere material, financiar și logistic, de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de către serviciile publice din subordinea acestora, cu atribuții în domeniile educației, culturii, cercetării, turismului, protecției mediului, sănătății și finanțelor. Pentru acest eveniment, Ministerul Culturii a alocat o sumă de 75.000 de lei.