Revoluţia de la Cluj, între adevăr, minciună și ranchiună

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, la Cluj există în continuare date și persoane controversate. Au fost sau nu au fost toți cei care dețin un certificat de revoluționar, revoluționari? O umbră de îndoială cade și asupra radiofoniștilor care au participat la acțiunile revoluționare din `89. În acest sens, umoristul Cornel Udrea îl critică dur pe Aurel Coltor, Preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, pentru că cel din urmă i-ar fi considerat pe cei de la Radio Cluj, impostori.

Parcă pentru a întregi fauna disperaţilor, după turnura evenimentelor electorale recente, prin Piaţa publică se preumblă, vioi, mormăind şi fornăind, dar şi tăcând în gura mare, un ins ciudat, Aurel Coltor, uşor recognoscibil prin ideea fixă care-i întreţine complexele de aproape un sfert de veac. Acesta-i urăşte mineral, clinic, pe cei 22 încă în viaţă, din 30 de participanţi, care în Revoluţia din decembrie 1989 au avut un rol esenţial la Cluj, pentru clujeni, dar şi pentru Transilvania. Aceştia, cu mult înainte de fuga cuplului prezidenţial (de atunci), au preluat instituţia radioului public regional, iar la ora 18 au fost primii care au emis în eter(n), aducând încredere, speranţă milioanelor de transilvăneni, care aşteptau, în bezna dezinformării, a anunţurilor contradictorii, lumina reală a libertăţii.

Joi, 21 decembrie 1989, orele 15-24:

Radiofonişti participanţi la acţiunile revoluţionare:

Marin Vergică (Împuşcat în faţa Librăriei Universităţii, la ora 1535);

Constantin Mustaţă (Participant la demonstraţie şi la declanşarea măcelului din Piaţa Libertăţii);

Constantin Dumitrescu (Participant la evenimentele de la Fabrica de Bere);

Aurel Druţă şi Carmen Cristian (Participanţi la redactarea primului număr al cotidianului «Adevărul»;

Vineri, 22 decembrie 1989:

Vasile Luca (Participant la constituirea Comitetului Provizoriu al FSN, la Catedrala Ortodoxă, apoi la ocuparea sediului Comitetului Judeţean de Partid şi la deschiderea Studioului de Radio Cluj).

ora 1200 – Horea Bădescu participă alături de alţi revoluţionari la ocuparea Comitetului Judeţean de Partid şi la formarea Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale;

ora 1330 – Grupul de revoluţionari declanşează ocuparea postului de Radio Cluj;

ora 1700 – Comitetul Provizoriu al F.S.N. din judeţul Cluj, prezidat de Dorel Vişan, îl însărcinează pe Horia Bădescu să coordoneze acţiunea de redeschidere a postului de Radio Cluj;

ora 1730 – Grupul de tehnicieni (Traian Trica, Petru Jucan, Onoriu Atanasiu, Marius Liţiu, anunţă că au fost realizate toate conexiunile tehnice şi Radio Cluj poate emite.

Operatori prezenţi: Mariana Chioreanu, Mariana Radu, Ana Marius, Rodica Tatiana Matiş, Iulia Trenca, Maricia Tescar, Ileana Bain, Rodica Costin;

ora 18°° – Radio Cluj îşi reia activitatea. Sunt prezenţi pe post: Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop, Cornel Udrea. Reporteri de teren: Silvia Pintea, Melania Duşa-Dregan, Constantin Mustaţă, Vasile Grunea -jr. ş.a.” (Constantin Mustaţă, Reporter în Revoluţia Română, Editura Argonaut, 2006, pp. 7-8)

Ce face ipochimenul nostru? Se apucă de strigat în spaţii închise, în faţa unui auditoriu foarte restrâns, căruia îi vede mai mult spatele, că cei de la Radio Cluj sunt impostori, că nu-şi merită titlul de luptători pentru victoria revoluţiei. De unde până unde ura aceasta constantă, vehemenţa fără argumente? Să fie, oare, complexul celui care ştie că este gri spre cenuşiu, avându-şi o clipă de glorie doar, în 23 decembrie 1989, când o reporteră de la Radio Cluj, radioul cel hulit, îl scoate din anonimat, cu un interviu transmis pe post în aceeaşi zi, în toată Transilvania, apoi pe postul central şi pe celelalte studiouri regionale puse în funcţiune. Disperarea cu care se bagă în seamă, evitarea oglinzii conştiinţei, a ratării existenţiale într-un climat neproductiv, fac din el un personaj ciudat şi ciudos, dintr-o piesă de proastă calitate. A sărit, din nou, primitiv şi fără argumente, doar cu vocative bulbucate, asupra radiofoniştilor clujeni de la Revoluţia din 1989, dar metoda aceasta murdară de a striga fără a argumenta, nu este de azi de ieri şi are rădăcini şi înainte de ’89.

Aurel Coltor, preşedinte al Asociaţiei „Adevărul Revoluţiei” găseşte voluptăţi urâte în a se amesteca permanent în viaţă celorlalte Asociaţii, cu denigrări, fără nici un argument în favoarea vocativelor abjecte şi, înainte de toate, neînţelegând că oamenii nu se tem de el ci, pur şi simplu, îl ignoră la dimensiunea lui reală”, scrie Cornel Udrea.

Pe de altă parte, Aurel Coltor consideră că dreptatea este de partea sa și susține în continuare că unii radiofoniști au fost trecuți pe tabelul revoluționarilor la o săptămână după principalele evenimente, devenind astfel falși revoluționari. „Nu îi urăsc pe cei de la Radio Cluj și nu i-am numit impostori. Pur și simplu nu au fost la Revoluție. Mențin în continuare faptul că au participat șapte persoane de la Radio Cluj. Au apărut apoi și alții, la o săptămână după, cum că ar fi participat. Revoluția în Cluj a ținut până pe 21, cu indulgență, nicidecum până pe 23 decembrie. Cornel Udrea este un om valoros, e foarte bun ca scriitor, nu știu de ce se mânjește cu așa ceva. După 25 de ani mă împroașcă cu noroi. La Cluj trebuie făcută curățenie. Sunt 131 de certificate emise. Noi, cei de la Asociația pentru Adevărul Revoluției, vom protesta împotriva deciziei Consiliului Județean Cluj care nu a ascultat de noi și a oferit diplome tuturor așa zișilor revoluționari anul acesta. Noi am spus clar că există 87 de revoluționari în Cluj, ei le-au oferit tuturor falșilor revoluționari diplome. Nu suntem de acord. Cât despre cei de la Radio Cluj, să își facă o Carte de Onoare a Radioului cu toate persoanele care au făcut ceva în perioada aceea, dar să nu îi numească revoluționari pe cei care nu au participat la Revoluție. Degeaba mă acuză toată lumea pe mine. Să se adreseze celor care au făcut tabelul cu cei care au deschis radioul”, a declarat Aurel Coltor, Preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj.


Publicitate

Postaţi un comentariu