Relațiile româno-maghiare, analizate la Zilele Culturale Maghiare din Cluj:  „Nu știm prea multe unii despre ceilalți. Valorile și simbolurile nu ni se intersectează”

Avocatul Eckstein-Kovács Péter, sociologul Vasile Dâncu și sociologul Horváth István (FOTO: Dan Bodea)

Zilele Culturale Maghiare desfășurate pentru al șaselea an consecutiv la Cluj au reprezentat un bun prilej de analiză a relației dintre cele două comunități, română și maghiară. În ciuda istoriei comune, românii și maghiari încă nu au ajuns să se cunoască suficient de bine încât să dea naștere unor proiecte comune de mare anvergură, au explicat cei trei vorbitori ai evenimentului, sociologul Vasile Dâncu, avocatul Eckstein-Kovács Péter și sociologul Horváth István.

În cadrul dialogul amical și intercultural pentru demontarea stereotipurilor pe tema  „Cine este celălalt și ce vrea?”, sociologul Vasile Dâncu a explicat faptul că, deși cele două comunități nu se mai percep ca fiind un pericol una pentru cealaltă, acest lucru nu a dus și la o apropiere care să nască proiecte importante și realizări relevante.

„Noi nu știm ce se întâmplă cu ceilalți nici măcar în orașul nostru. Rareori ne intersectăm. Ar trebui să reușim să scriem o istorie comună a Clujului. Românii nu știu prea multe oricum despre istoria Clujului care în mare parte a fost falsificată pentru a fi românească, în istoria scrisă de unguri românii au fost probabil eliminați și de aceea cred că, trăind într-o comunitate destul de armonioasă, ar trebuie să și facem ceva împreună. O provocare ar fi să ne definim orașul printr-o istorie comună”, a spus sociologul Vasile Dâncu.

Vasile Dâncu,   sociolog (Foto: Dan Bodea)

Vasile Dâncu, sociolog (Foto: Dan Bodea)

Potrivit  spuselor sociologului Horváth István, un motiv pentru care armonia româno-maghiară nu produce rezultate ține de faptul că până în prezent nu s-a reușit crearea unei baze politice care să încurajeze astfel de practici.

„Chiar dacă UDMR-ul a fost la guvernare, nu a existat niciodată un dialog pe această temă și nu au fost puse, în sens ideologic, bazele unei comunicări. Nu s-a făcut niciun efort pentru a defini o bază politică. Nu s-a lucrat la acest context în 25 de ani pentru a avea o ideologie minimală la care să aderăm cu toții”, consideră Horváth István.

Ce au în comun românii și maghiarii?

Chiar dacă au numeroase subiecte de dispută, românii și maghiari găsesc totuși puncte comune însă pe teme nu tocmai pozitive. Cele două comunități sunt de asemenea „unite” de aversiunea față de București.

„Am căutat în sondaje lucruri care ne apropie pe români și pe maghiari. Printre puținii indicatori unde avem aceleași cifre sunt, pe lângă respingerea politicii și a politicienilor, indicatorii legați de respingerea romilor. Ne-am întâlnit mai degrabă pe o chestiune de intoleranță. Respingem împreună lucrurile care țin de București, dar nu reușim să construim ceva împreună”, a explicat Vasile Dâncu.

Când vine vorba de lucruri pozitive care îi unesc pe români și maghiari, temele preferate sunt cele care țin de cultură și ecologie.

„Sunt totuși lucruri care ne unesc. La alegeri Ardealul tot timpul votează altfel decât restul țării, pe Iohannis l-a votat la greu Ardealul, chestiunile economice sunt de obicei privite la fel, când a fost vorba de Roșia Montană au ieșit în stradă și români și unguri. De asemenea, când <<șefimea de la București>> face prostii reacționăm la fel”, consideră avocatul Eckstein-Kovács Péter.


Publicitate

2 Comentarii

  1. un bucurestean spune:

    Nu stiu ce are Clujul cu Bucurestiul. “Aversiunea (!) fata de Bucuresti”… Auzi la ei! Cred ca trebuie sa fii un pic marginit la minte, ca sa ai o aversiune fata de o zona sau un oras. Fata de sate, cum ar fi cel din Valeni, e acceptabil. Si fata de olteni sau teleormaneni! Dar sa ai o aversiune fata de capitala tarii, in care locuiesc oameni din toate colturile tarii, inclusiv Cluj, e stupefiant! Clujul sufera de un complex de superioritate (care i-a cam fost stirbita, de cand a fost “renovat” de Boc, ha ha ha!). Pacat, taica, pacat… Ca sa nu mai vorbesc de unii clujeni, care vin la Bucuresti si uita sa mai fie civilizati si cu bun simt, asa cum is ardelenii – when in Rome, do as the romans do, nu? Apoi, se intorc linistiti in inima Ardealului si-si spun, mandri de ei – “no, da’ tare imputiti is bucurestenii aia!”

  2. Sunt domenii unde se colaboreaza foarte bine, asa ca nu lasati miticii sa generalizeze; indiferent de nivelul intelectual al acestor oameni; e normal sa “nu stie stanga ce face dreapta”.

    Un proiect in care se colaboreaza perfect si complementar, inclusiv in domeniul istoriei gastronomiei milenare este: Clujul Capitala Culturii Gastonomice si Artei Culinare, in concurenta cu orasele aspirante la “Capitala Culturala Europeana 2021” – asta face diferenta.

    Acest fenomen este un exemplu si trebuie sprijinit de fiecare clujean indiferent ca e simplu cetatean sau politician. Toti avem de castigat.

    Discutati cu Mlesnita, Lucaci, Salagean, Kiss… si cei ce au initiat proiectul “Cluj700” – 2016 – Jubileul conferirii privilegiilor de ORAS acum 700 de ani (vezi Vechiul Cluj pe FaceBook).

    Mai optimisti dragii mei, ca bazaielile etnice nu mai prind la Cluj decat eventual la ignoranti.
    ————————-
    Ce ne-a placul la unguri e ca nu au facut atata zgomot in centru, ca romanii de la Bergenbere si UNTOLD. Asteptam in continuare in presa: rapoartele de la Primarie, Directia de Sanatate Publica, Politie… despre depasirea nivelului legal al sunetului in CENTRU. Specialistii de la Spitalul ORL sa iasa pe post si sa ne spuna ce efecte produce depasirea normelor legale. Cei de la seismologie nu mai e nevoie sa se deranjeze. Am vazut cum au cazut tavane si balcoane…

Postaţi un comentariu