Regele Mihai I și Clujul

Foto: familiaregala.ro

Text: Claudiu Pădurean

În ultimul secol, Clujul a devenit o capitală a regalității în Transilvania. Legăturile Clujului cu Familia Regală a României datează încă dinainte de Marea Unire, de când Majestatea Sa Regele Carol I al României intervenea personal pe lângă Împăratul Franz Jozef al Austro-Ungariei pentru eliberarea liderilor românilor ardeleni, condamnați în procesul Memorandiștilor de la Cluj. Următoarea generație regală a fost și mai legată de Cluj. De numele Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria este legată întemeierea universității românești din Cluj, actuala Universitate Babeș-Bolyai. Această universitate este continuatoarea vechiului Colegiu Iezuit întemeiat în 1581 de către Regele Poloniei, Ștefan Bathory, care a fost și Principe al Transilvaniei. În secolul al XIX-lea, acest Colegiu a fost refondat sub forma unei universități în limba maghiară, care purta numele împăratului Franz Jozef. După finalul Primului Război Mondial, cei mai mulți dintre profesorii acestei universități au refuzat să depună jurământ de credință față de Regele României, Ferdinand I.

Universitatea maghiară clujeană s-a refugiat la Seghedin, iar în locul ei a fost fondată o universitate românească. Această instituție a purtat până în anul 1927 numele de Universitatea Daciei Superioare, iar din acel an a purtat numele fondatorului ei, Regele Ferdinand I. Acest nume a rămas până la instaurarea comunismului. Tot Regele Ferdinand I a fondat și Opera Națională Română din Cluj, primul teatru liric românesc și care a devenit, după căderea comunismului, prima instituție publică din țară care a repus stema regală la locul său istoric, în anul 2015, în prezența Alteței Sale Regale Principelui Radu al României. Generația Regelui Carol al II-lea este legată de Cluj prin intermediul curselor de automobile de pe Dealul Feleacului, unde, uneori, la linia de start se aliniau și membri ai Familiei Regale, precum Principele Nicolae al României. Însă Carol al II-lea a fondat o serie de instituții, precum Colegiul Academic sau Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Însă, în mod categoric, dintre Regii României, cea mai puternică legătură cu Clujul este cea a actualului Suveran, Mihai I.

Simbolul Coroanei de Oțel, ascuns într-o catedrală clujeană

O expresie concretă a legăturilor dintre Familia Regală și Cluj este Catedrala Ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului”. Este prima biserica ortodoxă românească din Cluj, pentru că, în epocă, cei mai mulți dintre românii clujeni erau greco-catolici. Ortodocșii foloseau bisericuța ”grecilor” de pe actuala stradă a Bisericii Ortodoxe de peste drum de Facultatea de Drept a UBB.

Proiectul ridicării catedralei ortodoxe din Cluj i-a aparținut episcopului ortodox Nicolae Ivan. În anul 1919, el s-a adresat Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Consiliul Dirigent, condus de greco-catolicul Iuliu Maniu, a alocat suma de două milioane de coroane austro-ungare pentru ridicarea catedralei ortodoxe în parcul din fața Teatrului Național Român.

A fost organizat un concurs de proiectare, câștigat de arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, cei care au proiectat și Mausoleul de la Mărășești. Planurile lor au înglobat elemente brâncovenești, specifice Valahiei. Familia Regală a sprijinit financiar ridicarea acestei catedrale. Lucrările de construcție au început în 10 septembrie 1923. La festivitatea punerii pietrei de temelie a participat Principele Moștenitor de atunci, Carol, cel care avea să devină Regele Carol al II-lea, precum și premierul Ion I. C. Brătianu. Biserica are un schelet din beton armat și ziduri de cărămidă, placate cu piatră decorativă de Baciu și de Bomporod. Înălțimea catedralei este de 64 de metri, iar lăcașul de cult are opt turle.

Inaugurarea catedralei a avut loc în 5 noiembrie 1933. Ceremonia a fost oficiată de primul patriarh al României, Miron Cristea. La slujba relgioasă au asistat Regele Carol al II-lea, Principele Moștenitor Mihaiși alți membri ai Familiei Regale. Familia Regală a donat un candelabru de mari dimensiuni, amplasat în naos. Acest candelabru are forma Coroanei de Oțel, turnată din metalul unui tun turcesc capturat la Plevna, folosită pentru a-l încorona pe Carol I drept prim Rege al României.

Au urmat anii grei ai comunismului, apoi, clujenii au avut bucuria să îl revadă în catedrală pe Majestatea Sa, Regele Mihai I, însoțit de Majestatea Sa, Regina Ana. În semn de recunoștință pentru sprijinul oferit de Casa Regală ortodocșilor clujeni, arhiereul Bartolomeu Anania i-a oferit Crucea Transilvană Majestății Sale, Regele Mihai I. Din păcate, însă, ca o reminiscență a comunismului, cele mai multe dintre cărțile și studiile dedicate catedralei clujene trec sub tăcere contribuția Familiei Regale la edificarea acesteia.

Regele care a repus Clujul pe harta României

Însă marele merit al Regelui Mihai I este acela că datorită lui, Clujul este azi un oraș românesc. ”Gestul care a marcat decisiv intrarea în Istorie a României a fost Actul de la 23 august 1944. Este în întregime meritul Majestății Sale Regelui Mihai I. Ce a făcut atunci Regele României? A scos țara noastră dintr-un război cumplit, în care România a intrat fără ca Regele să fi știut. Regele a aflat de la radio că România intrase în război contra Uniunii Sovietice. Ion Antonescu a decis acest război în mod iresponsabil, fără ca România să fi avut semnată măcar o convenție militară cu Germania. Desigur că existau suficiente motive pentru a România să intre în război: trebuia să lupte pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Însă, după ce Armata Română a trecut dincolo de Nistru, s-au petrecut lucruri îngrozitoare de care Ion Antonescu este responsabil în mod direct: lagărele de concentrare din Transnistria, masacrul de la Odesa, dezastrul de la Stalingrad sau înfrângerile succesive suferite în fața sovieticilor. Și în țară s-au petrecut tragedii înfiorătoare, cărora le-au căzut victime cetățeni ai României. Uneori, călăii au fost și ei români, cum a fost cazul progromului de la Iași, alteori au fost victime inocente, cum e cazul celor care au murit în bombardamentele anglo-americane asupra Bucureștiului sau Ploieștiului. România risca să devină teatru de război, iar Regele Mihai I a decis să scoată țara din lupta contra Națiunilor Unite. Faptul că l-a arestat în 23 August 1944 pe Ion Antonescu a dus la scurtarea războiului cu șase luni. Sute de mii de vieți au fost salvate prin acest act. Iar actul de curaj al Regelui Mihai I, împreună cu lupta Armatei Regale Române pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord reprezintă motivele pentru care acest teritoriu a fost înapoiat României. Dacă azi Clujul este un oraș românesc, acesta este în primul rând meritul Majestății Sale Regelui Mihai I”, spune Valentin Lungu, vicepreședinte al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei.

După război, Regele Mihai I a încercat să contribuie la restabilirea unei vieți normale în Cluj. A readus Universitatea Regele Ferdinand I, care plecase în refugiu la Sibiu în perioada 1940 – 1944. De asemenea, a contribuit la dezvoltarea altor instituții, precum Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Există fotografii de epocă cu Regele Mihai I, care participă la inaugurarea Aulei Mihail Șerban.

Regele exilului

Nici după ce comuniștii l-au forțat pe Regele Mihai I să abdice și să plece în exil, Suveranul nu i-a uitat pe clujeni. Regele nu mai putea să fie prezent fizic la Cluj, dar vocea sa ajungea în casele clujenilor pe calea undelor, din studiourile Europei Libere, BBC sau Radio France Internationale. În cartea ”Ana a României. Un război., un exil, o viață”, scrisă de ASR Principele Radu al României și publicată la Editura Humanitas, Regina Ana a României relata modul în care erau înregistrate mesajele Regelui Mihai I destinate radiourilor occidentale.

”Trebuie să menționez aici că toate mesajele Regelui de la Radio Europa Liberă, de-a lungul anilor, erau imprimate de mine pe bandă magnetică într-o cameră în care copiii nu aveau voie să intre pe parcursul operațiunii. Aceasta le dădea o stare de curiozitate cu totul excepțională, ”mama înregistrându-l pe tata”! Era ceva aproape misterios, cu totul de neatins. La început foloseam un microfon mare și un magnetofon solid. Cu anii, am apelat la serviciile unui casetofon mai suplu, dar tot cu un microfon destul de mare; casetofonul a devenit și el demodat în timp. După 1990, mesajele pe care Regele le-a trimis sau adus în fiecare an în țară au avut și varianta lor ”radio”, înregistrată tot de mine. Am fi putut, după 1990, să apelăm la un serviciu profesionist, dar noi am păstrat tradiția atâtor ani de complicitate și de speranță. Pe amândouă le-am împărțit împreună cu multă încredere, sprijinindu-ne unul pe celălalt”, relata Regina Ana a României. Printre cele mai puternice voci care s-au ridicat în apărarea eroinei de la Cluj, Doina Cornea, persecutată de comuniști din cauza opoziției sale la adresa regimului totalitar, a fost cea a Regelui Mihai I. La fel s-a întâmplat și în zilele fierbinți ale Revoluției din 1989. ”Regele și cu mine nu mai eram singuri acasă, cum fusesem din 1979 până în 1989, când fetele noastre plecaseră în toate colțurile lumii. Pe lângă mama mea, care stătea cu noi, se mai afla și Margareta, care se înapoiase de la Roma, decisă să abandoneze cariera sa de la Națiunile Unite și să fie alături de tatăl său în munca de sprijinire a țării pe drumul democrației, al demnității și al libertății. Tot împreună cu noi se afla și Sofia, venită să facă echipă cu sora sa mai mare.

Amândouă au organizat în mod eficient și rapid secretariatul Regelui, ajutat de atunci încolo, permanent, de câțiva oameni generoși, care și-au oferit cu multă bunătate, operativitate și profesionalism, concursul, pentru a duce mai departe munca acestui secretariat, atât de util familiei și legăturii sale cu țara”, spunea Regina Ana a României în cartea citată.

Regina care și-a descoperit țara după un exil de o viață

Însă, după căderea comunismului, multă vreme, Regele Mihai I nu a putut să revină în țară și, bineînțeles, nici la Cluj. Întors de pe autostrada București – Pitești sub amenințarea mitralierelor în 1990, Regele Mihai I a fost aclamat de un milion de bucureșteni în 1992, atunci când a putut, în sfârșit, să revină în țară. La Cluj nu a ajuns atunci, însă a fost reprezentat de Regina Ana a României, care, cu emoție, își descoperea țara pe care o cunoscuse până atunci doar din cuvintele și din tăcerile Regelui. Regina Ana mărturisește că își pierduse speranța că va vedea vreodată România liberă. ”Regele a plătit scump prin așteptarea lui. În ce mă privește, nu am crezut niciodată că România va fi liberă. Nu! Și au am plătit cu durata unei vieți această așteptare, fiindcă România se afla în inima mea, fără să fie în amintirea mea. Așteptarea este o suferință, dar mai ales gândindu-te la ceilalți, nu la tine însuți. Noi eram liberi, aici, în timpul deceniilor înghețate, negre. Puteam spune tot ce gândeam, în vreme ce acasă oamenii au suportat cincizeci de ani de opresiune.

Ideea că oamenii se puteau trezi denunțați în orice clipă, ce oroare! Povestea unei înalte activiste care și-a denunțat propriul soț pentru a evolua în ierarhia politică și care l-a condamnat astfel la moarte e oribilă!

Dar această așteptare de cincizeci de ani nu a fost numai o suferință. A fost și un ecou, asta ne-a îmbogățit, ne-a făcut să înțelegem mai bine lumea, ființa omenească, valorile vieții.

Sunt totuși cincizeci de ani de așteptare!”, descria Regina Ana a României lunga perioadă de chin.

„Cluj. Un oraș care impune respect”

Regina Ana a României a iubit foarte mult Clujul și a fost impresionată de forța orașului. ”Un oraș monumental, în care arhitectura impune respect și arată forța spiritualității noastre. Nu pot uita un detaliu mai degrabă personal, subiectiv: după o zi plină de evenimente, în iulie 1996, am luat loc la miezul nopții în restaurantul gol al hotelului unde locuiam, împreună cu Margareta și cu Radu. Deodată a apărut un grup de femei și de bărbați, îmbrăcați foarte elegant, care au cântat câteva cântece în cor. Am încheiat într-un fel foarte emoționant și original acea zi.

Muzeele Clujului, vizita la catedrala ortodoxă, urmată de dejunul oferit de arhiepiscopul Bartolomeu. A fost o plăcere să-l cunoaștem pe acest erudit și fermecător arhiereu.

Și preoții protestanți care ne așteptau în prag la Cluj, înșiruiți ca profesorii de la Sorbona. Și biserica greco-catolică de la Cluj, cu atmosfera ei intimă și primitoare”, scria Regina Ana. Clujenii au iubit-o pe această Regină căreia nu i-a fost dat să domnească niciodată efectiv peste țara ei. Atunci când s-a mutat în Ceruri, în 2016, sute dintre ei au plecat în pelerinaj la Curtea de Argeș, pentru a o conduce pe ultimul drum. Printre cele mai emoționante aprecieri la adresa ei a fost cea exprimată de academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai: ”Trebuie apreciată marea dăruire față de acest popor. Nu a fost doar curajoasă, ci a dat dovadă și de o blândețe deosebită. Dacă ar fi putut domni, ar fi fost o mare regină, ca și cea care a deschis seria Reginelor României, Regina Elisabeta sau Carmen Sylva, cum era cunoscută ca scriitoare. Personal, sunt îndurerat de această Mare Trecere, cum ar fi spus Lucian Blaga”, după cum a spus rectorul clujean.

Atunci când a putut veni el însuși la Cluj, Regele Mihai I a fost primit triumfal. A devenit Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și Doctor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. A primit Crucea Transilvană în cadrul unei ceremonii oficiate în catedrala ortodoxă. De asemenea, Institutul pentru Științele Vieții poartă numele său. Există numeroase școli, inițiative și asociații din Cluj care au primit Înaltul Patronaj al Familiei Regale. Iar legăturile comunității clujene cu Familia Regală se întind deja spre viitor. Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României au devenit, în 2015, Cetățeni de Onoare ai județului Cluj. În ultimii trei ani la rând, diferiți membri ai Familiei Regale și-au petrecut Paștele la Cluj, în mijlocul comunităților ortodoxă și greco-catolică, iar de fiecare Crăciun, colindătorii clujeni sunt primiți la Săvârșin. Diferite personalități clujene iau parte la ceremoniile găzduite de Palatul Regal, Palatul Elisabeta sau Castelul Săvârșin, iar vizitele regale nu s-au limitat la Cluj-Napoca. În ultimii ani, membri ai Familiei Regale au ajuns la Turda, la Dej, în Bonțida, în Luncani, dar și în alte colțuri ale județului.

Distribuie:

Postaţi un comentariu