Rebelul Tudor Popa: „Dă-mi bani, lasă-mă în pace!” Din elev-problemă în preşedinte cu impact

Text: Diana Mesaroș

În timp ce în sistemul de învăţământ românesc domneşte în continuare, nestingherit, haosul, în timp ce cadre didactice ies în stradă şi îşi strigă, în zadar, nemulţumirile şi în timp ce părinţi disperaţi privesc neputincioşi „dezastrul” de la Bac, unii, precum Tudor Popa şi alţi oameni isteţi găsesc soluţii.

Tudor Popa, un băiat înalt, cu alură de baschetbalist, este absolvent al Liceului „Onisifor Ghibu”, generaţia 2013, boboc al Facultăţii de Geografie şi preşedinte al ATERS (Asociaţia Tinerilor Implicaţi în Educaţie şi Responsabilitate Socială). Şi, toate astea, spre surprinderea tuturor.

Variantă decentă de exprimare: elev neadaptat

Tudor a fost aproape toată viaţa lui de şcolar, un elev-problemă. Doamna Popa, mama lui Tudor, a pierdut şirul dăţilor când, cu capul în poziţia ghiocel, a mers la şcoală, chemată de nenumăraţi profesori. Femeia a ajung la concluzia că fiul ei este neadaptat sistemului de învăţământ de la noi. Asta, în timp ce alţii îl vedeau pe Tudor un elev-problemă. Însă, dintr-o întâmplare, viitorul lui Tudor s-a schimbat în clasa a XI-a.

„Am devenit membru al clubului Impact- clubul şcolii, un proiect al celor de la Fundaţia Noi Orizonturi, dintr-o pură întâmplare, când, înainte de Halloween, cei din club aveau nevoie de ajutor pentru un proiect şi m-am hotărât să ajut, din simplu fapt că mă bine cu unul dintre băieţii implicaţi. Nu ştiam despre Impact decât că organizau festivalul şcolii, „Ghibstock” şi că mai ies împreună. Am început să merg cu ei pentru că nu aveam ce să fac acasă”, spune Tudor.

Adolescentul s-a transformat. Încet, dar sigur, Tudor a devenit mai responsabil. A început să-i placă ideea de şcoală, să se implice în proiecte cu colegii lui din club. Era încântat că devenea cunoscut în şcoală nu doar pentru numărul mare de absenţe. A devenit mai răbdător el care înainte nu avea răbdare deloc să stea să asculte pe cineva. A început să se înţeleagă mai bine şi cu colegii şi cu profesorii care erau uimiţi de schimbările ce se petreceau cu Tudor doar prin simpla implicare a elevului în activităţile clubului Impact.

„Eram certat cu mai mulţi profesori cu care apoi am ajuns să mă înţeleg bine. De exemplu nu mă înţelegeam deloc cu profa de geografie, timp de doi ani nu ne-am suportat unul pe altul, apoi, am ajuns să dau bacul din geogra, să iau notă mare şi să devin şi student la geografie. Au fost însă şi profesori de care am încercat să mă apropiu dar am simţit respingere”, mărturiseşte băiatul.

Fericită după aproape două decenii

Doamna Popa e acum fericită. Însă, biată femeie, nu poate uita anii de disperare când îi era groază să se gândească ce se va alege de copilul ei.

„Tu nu ştii, numai eu ştiu, dă-mi bani, lasă-mă în pace, nu trebuie să mă duc la şcoală, la ce-mi foloseşte şcoala, de ce să învăţ etc. Doamne, doar asta auzeam de la Tudor, nu puteam comunica cu el deloc. E foarte greu să fii părinte de adolescent în ziua de azi. Ştiam că fumează, am ales că e mai bine să ştiu ce face chiar dacă mă deranjează, decât să-mi ascundă. Dacă copilul vrea să facă ceva face oricum. Cu Impact am fost de acord când am auzit că e vorba de voluntariat. Implicarea adolescentului în voluntariat este extraordinară, îi captează atenţia spre bine. Mai încercasem şi înainte să-l implic pe Tudor în activităţi de voluntariat, dar fără succes”, spune mama, mulţumită că Tudor al ei s-a schimbat foarte mult şi numai în bine.

Doamna Popa îşi aminteşte de o iarnă în care Tudor nu a vrut să meargă cu familia în Austria la schi şi a preferat să meargă la Căianu să renoveze o toaletă pentru nişte copii nevoiaşi.

„Când a venit profesoara de biologie, Anda Culişir şi mi-a spus ce copil extraordinar am, nu mi-a venit să cred că aud aşa ceva. Apoi mi-a spus doamna directoare ce copil bun e Tudor. Nu mi-a venit să cred, din clasa a V-a auzisem numai cât de îngrozitor este copilul. Cel mai tare m-a impresionat la finalul clasei a XII-a când a fost strigat Tudor, toată şcoala l-a aclamat şi aplaudat.
Acum relaţia mamă -fiu este foarte bună. Atât mama cât şi Tudor sunt de acord că băiatul şi-a descoperit abilitatea de organizator. Ca atare, anul acesta, Tudor Popa este cel care se ocupă de organizarea Ghibstockului, cel mai mare festival în liceele din Cluj, care va avea loc în data de 10 mai 2014.

Lecţii cu părinţii

Joi, 27 februarie, la cafeneaua Ragaz, între orele 18.30 şi 20.30 se va desfăşura primul atelier deschis pentru părinţi la care este invitat să vină orice părinte care simte că are o problemă de comunicare cu copilul său. Vor fi prezenţi trei speakeri cu care părinţii se pot, ulterior , consulta: Ramona Câmpean, coordonator local şi lider al unui club Impact, Raluca Popa, psiholog şi lider Impact şi un doctor ginecolog care va prezenta perspectiva medicală a schimbărilor care se petrec în corpul unui adolescent.
„Părinţii s-au obişnuit în copilăria copilului ca acesta să-i informeze constant de tot ceea ce face, iar când ajunge adolescent şi devine mai independent, părinţii manifestă temeri. Însă nu îşi dau seama că aceste temeri au ca fundament poveştile nefericite ale altor familii făcute publice de cele mai multe ori de mass-media şi nu sunt fondate pe realitatea imediată copilului lor. Părintele trebuie să cunoască universul în care trăieşte copilul în anul 2014, să-l ghideze, să-l sfătuiască, dara fără a-i deveni prieten în gânduri sau acţiuni pentru a nu substitui relaţiile specifice vârstei lui. Părinţii nu trebuie să uite că adolescenţa înseamnă desprindere de părinţi”, Ramona Câmpean

„Cea mai mare problemă şi cea mai frecventă este că de cele mai multe ori părintele nu înţelege ce se întâmplă cu copilul lui, de ce reacţionează copilul într-un anumit fel. În ziua de azi mulţi părinţi pierd legătura cu ceea ce se petrece cu copilul şi au impresia că e totul bine şi, de fapt, nu e aşa sau invers. E recomandat o comunicare foarte deschisă părinte-copil. Un părinte trebuie să-şi iubească copilul necondiţionat”, Cătălina Rentea, coordonator local Impact

„Dorim ca părinţii să afle de cluburile şi Impact şi să-şi încurajeze copiii să participe la întâlnirile Impact pentru că este un loc „safe”, un loc care îi dezvoltă, un loc unde comunică şi-şi găsesc pasiuni şi căi frumoase în viaţă. Vom continua cu astfel de ateliere, vom avea invitaţi care vor aborda teme dintre cele mai diverse. Dorim să începem activităţi dedicate şi profesorilor”, Anca Gaidoş, coordonator regional fundraising Impact

Cluburile Impact în România

În prezent, cluburile Impact îşi derulează activitatea în 100 de şcoli din 12 judeţe. În judeţul Cluj sunt active 26 de cluburi în 25 de şcoli, Liceul Onisifor Ghibu fiind singurul care are două cluburi, unul pentru elevii ciclului gimnazial şi unul pentru ciclul liceal. Programul Impact este derulat la Cluj cu sprijinul Romanian American Foundation în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.