Reactor din Cluj a încheiat în Glorie a cincea stagiune: Momentul „Uniter” și un viitor incert

Foto: Bogdan Botaș

Spațiul Reactor de Creație și Experiment din Cluj a încheiat în acest sfârșit de săptămână a cincea stagiune, o stagiune cu multe producții-cheie și cu un mesaj curajos care s-a făcut auzit pe scena Galei Uniter, în 13 mai, în momentul în care echipa și-a asumat rolul de erou al propriului destin.

Distinsă cu Premiul Consiliului Britanic „Pentru activitatea de promovare și susținere a incluziunii sociale și încurajarea implicării civice” echipa a pregătit atunci un scurt moment performativ prin care a punctat dezastrul finanțării artei independente. Momentul a fost primit cu aplauze și cu mesaje de încurajare și, la puțin timp după, viața echipei și-a reluat cursul firesc. Firescul în cazul ei înseamnă muncă și puțină răsplată, incertitudine și teama că situația s-ar putea înrăutăți.

Cu toate acestea, stagiunea a cincea a fost una bună pentru Reactor, spune Doru Taloș actor și cofondator al spațiului. Recent, a fost instalat și aerul condiționat în sală și, în termeni de imagine, Reactor a avut o echipă de comunicare și marketing care a oferit o coerență vizuală stagiunii, o îmbunătățire de altfel necesară, chiar dacă în teatrul independent imaginea este pusă de obicei în plan secund. Echipa nu s-a extins, însă Reactorul are o dinamică proprie.

Reactor, pe scena Uniter/Foto: Florin Biolan

„Am avut câteva proiecte câștigate de anul trecut, avem un proiect multianual pe care l-am câștigat acum doi ani și un multianual care a început anul acesta și se încheie în 2020. Dar pentru noi este foarte important ce se întâmplă mai departe. Aici avem câteva semne de întrebare pentru că simțim că am atins niște limite atât ca echipă, cât și structural, ca spațiu. De asemenea, în relația cu autoritățile locale mai avem de lucru. Deși am crescut ca număr de producții și relevanță, primim aceeași finanțare de la primărie de trei ani de zile fără a reuși să aducem oamenii din primărie la spectacolele noastre pentru a vedea cu ce ne ocupăm exact. Totodată, asupra AFCN-ului (Administraţia Fondului Cultural Naţional, n.r.), principalul nostru finanțator, sunt tot felul de neclarități și ne temem ca data viitoare tăierile de finanțări să nu fie mai mari de 30%. Cum spuneam, anul acesta a fost unul bun, dar viitorul este incert”, a precizat Doru Taloș.

Spațiul Reactor produce în general șase-șapte producții pe an, iar stagiunea 2018-2019 a avut câteva producții relevante atât pentru direcția artistică pe care echipa și-a propus-o, cât și pentru public.

Prin spectacolul „Baladele Memoriei” ca parte a programului cultural „100 de ani România. Trei istorii secundare”, în care doamna Ionela Pop, o pensionară de 69 de ani, urcă pe scenă pentru a-și povesti propria istorie, precum și pe cele ale prietenelor și cunoștințelor ei, echipa a reușit să creeze o punte de legătură între generații. Alt moment cheie al stagiunii a fost proiectul „99,6%” o creație colectivă despre conviețuire și despre limbaje comune. Un proiect curajos și relevant, premiat în Ungaria pentru caracterul inovator, care a avut o „viață” foarte interesantă, cu multe deplasări.

„Anul acesta simțim că ne-am asumat mai multe riscuri, inclusiv prin spectacolul de la Sound Reactor, «La Plasticatta», un spectacol de teatru muzical experimental. La nivel de direcție artistică ne păstrăm libertatea de a lucra în diferite genuri. Am avut și teatru documentar, și muzical și performativ încercând să facem un pas înainte spre ce înseamnă ele. Am încercat să facem un pas înainte și spre spectatori, să vedem ce «dictează» ei. De exemplu, «Love me tinder» este un spectacol foarte popular care confirmă nevoia publicului de a se simți bine și care a avut din acest punct de vedere foarte mare succes”, a precizat Oana Mardare, actriță și cofondatoare a spațiului Reactor.

În privința momentului „Uniter”, când din partea echipei Reactor a vorbit pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca actrița Oana Mardare, ideea de a transmite un mesaj, nici agresiv, nici foarte critic, prin intermediul unui moment de musical s-a concretizat în decurs de câteva săptămâni din clipa în care echipa a aflat că va fi premiată pe scenă, la Cluj. Versurile au fost scrise de regizoarea Petro Ionescu, iar echipa și-a asumat rolul de interpret. Mesajul a fost unul clar: acela că teatrul independent există și că are nevoie de susținere.

Citiți și:

Lecție de implicare civică de la Reactor din Cluj, pe scena Galei UNITER: „Denunțăm tăierile de fonduri de la AFCN. Este important să avem o voce comună”

Pentru stagiunea 2019-2020, Reactor are deja confirmate câteva proiecte, inclusiv un proiect multianual din programul cultural Decalaj. Narațiuni intergeneraționale, care are ca scop facilitarea comunicării dintre generații prin intermediul storytellingului. Va reveni la Reactor regizoarea Leta Popescu și va exista, de asemenea, o colaborare cu regizorul Raul Coldea și dramaturgul Ioana Hogman. De asemenea, va continua și în această vară proiectul DRAMA 5 – rezidențe de scriere dramatică, iar textul rezultat va fi montat de regizorul Radu Nica în toamnă. La finalul stagiunii viitoare, echipa speră să se concretizeze și un proiect cu regizorul Alexandru Dabija. În toamna aceasta Reactor va merge la Zalău cu o stagiune pentru copii și adulți, cu spectacole organizate săptămânal acolo.

Experimentul „Glorie”

În luna martie a acestui an, Reactor și-a invitat spectatorii să aleagă următoarea producție, în cadrul unui eveniment unde au fost prezentate cinci începuturi de spectacole. În acest sfârșit de săptămână (23 iunie) a avut loc premiera proiectului care a strâns cele mai multe voturi, respectiv un spectacol de Alexa Băcanu în regia Oliviei Grecea care chiar dacă pleacă de la o temă foarte teoretizată găsește niște forme eficiente de a pune probleme și de a le transmite fără a emite o teză sau ipoteză.

Nevoia de povești și eroi există în fiecare dintre noi, acesta este mesajul principal al spectacolului „Glorie”. Urmărind figura Eroului și a altor personaje arhetipale de basm prin timp și spațiu (Fecioara, Mentorul, Antagonistul) spectacolul încearcă să le înțeleagă evoluția în raport cu contextul care le-a creat, în speranța că în final se va ajunge la o mai bună înțelegere a poveștilor noastre personale.

„Am plecat de la ideea de variațiune, de la arhetipuri, tropi și alte structuri fixe care există în povești și am urmărit cum se modifică ele pentru a servi intereselor comunității. Spectacolul nu are o abordare care epuizează tema poveștilor, dar am atins teme conexe prin prisma a patru arhetipuri întâlnite în povești. Am încercat să punem accent și pe umanizarea arhetipurilor. A fost destul de clar, din momentul în care am stabilit echipa, cine și ce ar putea să joace. Înainte de a exista orice fragment de text am avut niște întâlniri în cadrul cărora am discutat despre eroii personali încercând să înțelegem inclusiv din perspectiva subiectivă în ce măsură mai putem vorbi de eroi sau modele și cine sunt ei. Ca urmare, în spectacol, poate într-un plan insesizabil, aducem în discuție inclusiv eroii sau modelele care ne-au influențat pe noi. Gloria este un fel de laitmotiv pentru că eroul în sensul mitic ajunge de obicei la un anume grad de glorie, dar felul în care deconstruim noi gloria în spectacol nu are cum să excludă de fapt ironia. Tocmai pentru că e un concept absolut, este și abstract și greu de împăcat. Publicul sperăm că a rămas cu anumite întrebări și că a conștientizat mai mult importanța poveștilor în viața noastră”, au declarat pentru Transilvania Reporter regizoarea Olivia Grecea și dramaturgul Alexa Băcanu.

Arhetipul Mentorului, de exemplu, în spectacolul „Glorie” este clișeul a tot ceea ce societatea înțelege prin acest concept și care în povești este uneori foarte necesar, alteori este exclus  și folosit ca instrument în dezvoltarea poveștii.

„Românii cred că suferă la modul obsesiv de ideea de a avea eroi salvatori, fără a avea însă modele reale. La noi este prezentă și mândria falsă tradusă printr-o dorință de validare prin succesul altuia. Pe de altă parte, eu nu cred în ideea de a fi eroii propriilor noastre vieți. Este important să ai o părere bună despre tine, dar să ajungi să fii propriul tău erou este trist”, consideră actorul Paul Socol.

Foto: Bogdan Botaș

În cazul actriței Oana Mardare, ipostaza Fecioarei, condiționată să aibă rolul de recompensă sau trofeu, nu a incitat-o la început, însă această imagine s-a dezvoltat cu fiecare scenă.

„Dacă am sparge aceste arhetipuri, ce fel de povești s-ar putea naște? Cred că aceasta este una dintre întrebările esențiale ale spectacolului. Un alt mesaj important pe care îl transmite spectacolul cred că ține de responsabilitatea conținutului pe care îl are o poveste, responsabilitatea de a influența și modela în bine sau în rău”, a precizat Oana.

La rândul său, actorul Radu Dogaru se află în ipostaza de a juca arhetipul Eroului și consideră că este foarte important că spectacolul folosește o anumită deconstrucție a acestui model, la fel cum deconstruiește în cheie ironică ideea de glorie. Pentru Radu gloria, succesul și renumele sunt termeni absoluți.

„Dincolo de nevoia a apela la un etalon moral, este important să fim atenți la toate fațetele acestui model etic. Viața mea e și spectaculoasă și banală și spectaculos de banală. Gloria este un termen cosmic. Eu voi căuta întotdeauna să fiu glorios pentru mine”, a precizat Radu Dogaru.

„Profesia pe care o avem ne scoate din banal și din cotidian. Și cu siguranță, în cazul meu cel puțin, momentele de glorie sunt acelea în care pot să îmi fac meseria. Experiența întâlnirii cu publicul este la rândul ei spectaculoasă, la fel cum sunt spectaculoase și momentele în care se coagulează oamenii într-o clipă, într-o zi, într-o oră de spectacol. În Glorie, acest scop măreț la care doar eroii pot ajunge e cumva o idealizare a ceva care creează un întreg sistem de valori. E o miză capcană această glorie, nu una reală și cred că acesta este sensul pe care îl primește în spectacol”, a adăugat actrița Oana Mardare.

GLORIE

Avanpremieră: 22 iunie, ora 20:00

Premieră: 23 iunie, ora 20:00

În data de 29 iunie, spectacolul urmează a fi prezentat la Centrul de Teatru Educațional Replika din București.

De: Alexa Băcanu

Regie: Olivia Grecea

Cu: Alexandra Caras, Radu Dogaru, Oana Mardare, Paul Socol

Muzică: Linda Ianchiș

Scenografie și costume: Andra Handaric

 

Postaţi un comentariu