Provocări economice pentru noul secol – ori circular, ori deloc. Adrian Deboutière, expert pe economie circulară: „Este un mod de a crea mai multă valoare adăugată pentru companiile din România“

A devenit deja un loc comun, că secolul XXI va fi ecologic sau nu va fi deloc. Din punct de vedere economic, trebuie schimbat macazul, altfel, în curând, vom fi epuizat majoritatea resurselor naturale ale planetei. Expertul pe economie circulară, Adrian Deboutière, responsabil de cercetare și teritorii la Institutul Național de Economie Circulară din Franța, a fost prezent zilele trecute la Cluj la o întâlnire despre modele economice alternative, sustenabile și ecologice. În opinia sa, România și Clujul ar putea beneficia de pe urma adoptării principiilor economiei circulare, atât din perspectiva producerii de bunuri cu valoare adăugată mare, cât și din perspectiva capacității de a crea o infrastructură mai eficientă pentru economia viitorului.

 

Domnule Adrian Deboutière, ce este economia circulară?

Economia circulară este în primul rând un principiu economic, care țintește spre o întrebuințare eficientă a resurselor. Astăzi ne aflăm într-un punct în care folosim prea multe resurse, într-o cantitate atât de mare încât natura nu le mai poate produce. În secolul XX, de exemplu, s-a multiplicat de 10 ori numărul resurselor pe care le consumăm. Cu evoluția demografică prognozată și creșterea exponențială a consumului, se spune că în 2050 se va dubla din nou numărul resurselor utilizate. Consecințele acestei stări de fapt sunt multiple, precum împuținarea și secarea resurselor naturale și a materiilor prime. Vom fi forțați să decuplăm modelul economic, adică felul în care consumăm, de consumul materiilor prime naturale. Dincolo de secarea resurselor, vorbim și despre un impact puternic asupra mediului înconjurător. Se vorbește și se cercetează mult despre schimbarea climaterică, dar mai sunt și alte probleme, precum biodiversitatea, dereglarea ciclurilor biochimice, iar toate acestea împreună indică o rată mai mare de distrugere a mediului înconjurător decât se credea. Vom fi forțați să trecem la economia circulară, fiindcă de asta va depinde bunăstarea umană la nivel global. Dacă așteptăm, criza va exploda și va avea efecte distructive și dure. Dacă mergem gradual spre economie circulară, avem șansa să fim creativi în termeni economici și de mediu. Suntem în momentul în care putem alege și avem cu toții un rol de jucat, mai ales în ceea ce privește consumul, utilizarea la comun a bunurilor și serviciilor, modelul economic adoptat.

Înțeleg din ceea ce spuneți ca dacă nu mergem pe principiul circularității, atunci s-ar putea să nu mai mergem nicăieri. Dar pentru ca asta să se întâmple, ce schimbări trebuie să aibă loc?

Din punct de vedere operațional, economia circulară funcționează pe principiul decuplării: bunăstarea de activitatea economică, de consumul resurselor și impactul pe care acest consum îl are asupra mediului înconjurător. Pentru a realiza asta, trebuie să avem cel mai eficient mod de a utiliza resursele la nivelul tuturor ciclurilor de viață al produselor și serviciilor. Pentru a realiza asta, putem folosi anumite instrumente operaționale. Avantajele economiei circulare față de alte modele, precum dezvoltarea sustenabilă, este aceea că este operaționalizabilă. De exemplu, putem să implementăm un design eco deja de la începutul ciclului de producție al bunurilor și serviciilor, pentru ca ele să aibă un impact mai mic asupra mediului în termenii consumului și al duratei lor de viață. Putem avea resurse mai sustenabile, energie renovabilă, materie reciclată, etc. Putem apela la cooperare teritorială, între companii, deșeul unor companii ar putea să devină materie primă pentru alte companii, așa că vom folosi mai puțină materie primă primară și vom folosi mai multă materie primă secundară, putem refolosi mai mult. Apoi, trebuie să lucrăm și la durata de viață a produselor, să prelungim asta pe cât mai mult posibil, pentru a câștiga timp și să le facem mai eficiente. Apoi, ca și consumator poți să împărtășești întrebuințarea unui bun cu alte persoane, să încerci să consumi bunurilor locale. Trebuie să învățăm să folosim mai bine produsele și serviciile pentru ca impactul acestora asupra mediului să scadă, putem cumpăra mai multe produse care se pot refolosi, putem refolosi mai mult, în loc să cumpărăm mereu lucruri noi. Apoi, iar asta e important, la sfârșitul fiecărui ciclu de producție e important să îmbunătățim din nou producție din punct de vedere al designului ecologic, să reducem deșeurile, să reciclăm cât mai mult și să avem cel mai eficient mod de a întrebuința un produs. Și, bineînțeles, să încercăm să folosim cât mai bine și cât mai puțină energie.

Din punct de vedere economic, cum ar putea economia circulară să avantajeze dezvoltarea României și a Europei de Est?

Economia circulară nu este doar economia țărilor mai puțin dezvoltate, ci este cea mai eficientă economie pe termen lung. Este vorba despre a consuma și a produce în mod eficient, adică să produci mai puține deșeuri, să utilizezi la comun produse, materiale, mașini, cu companiile vecine. Astfel, plătești mai puțin, ai mai puține costuri, etc. Astfel, vei avea acces la noi piețe, deoarece consumatorii sunt din ce în ce mai preocupați de utilizarea eficientă a resurselor. Este și un mod de a crea mai multă valoare adăugată pentru companiile din România. Apoi, în acest model economic, ceea ce înainte era doar un deșeu, poate deveni o resursă, astfel vei putea vinde acea resursă și intra în contact cu alte companii. Această economie implică și o transformare globală, astfel că o țară precum România ar putea beneficia de ajutor din partea altor țări, ca să nu mai vorbim că pot exista și o serie de avantaje financiare și sociale, asta dincolo de impactul pozitiv asupra mediului.

Suntem pregătiți pentru asta?

Din ceea ce am văzut zilele acestea la Cluj, cred că oricum porniți de la un nivel mai înalt decât ceea ce sunt eu obișnuit să văd, în termenii gestiunii deșeurilor, etc… Poate că nu aveți toată infrastructura, dar asta e și o șansă pentru voi să face lucrurile mai bine din capul locului. În Franța avem multe facilități și infrastructură, dar acolo avem probleme, fiindcă acestea nu sunt atât de bine pregătite pentru toate schimbările implicate de acest model. Din punctul acesta de vedere, puteți să construiți o infrastructură mult mai adaptată economiei circulare și să obțineți mai multă valoare adăugată, asta ca să nu mai vorbim despre șansa de a inova. În Cluj sunt mulți tineri care au un nou mod de a vedea viitorul activității economice, afacerilor și inovației. Sunt idei foarte bune, cum nu am văzut nici în Franța. Trebuie să capitalizați acest tip de gândire locală, fiindcă reprezintă un avantaj real la nivel global.

Din punctul de vedere al politicilor UE, există sprijin instituțional pentru acest tip de economie? Există politici creionate special pentru asta?

Există foarte multă finanțare pentru asta, pentru inovare, dar ai nevoie de proiecte puternice, care să țină cont de poluare, gestiunea deșeurilor, inovație, reciclare, eficientizare. Trebuie însă să demonstrați că știți să faceți asta, să faceți un proiect bun de la un capăt la altul și chiar să îl implementați. Aveți nevoie de infrastructură și capital social. Există o voință politică puternică la nivelul UE pentru asta. UE își dorește să facă trecerea spre economie circulară. Există chiar și un pachet de legi, pachetul Economia Circulară, care este centrat pe deșeuri, dar în timp va face trecerea și către resurse și modul de a le utiliza mai eficient. Oricum, acestea sunt schimbări ce trebuie să fie implementate la nivel local. România își construiește acum propria strategie de economie circulară și are un potențial enorm în ceea ce privește bioeconomia, dar și alte domenii. Clujul este foarte avansat din punctul de vedere al capacității de inovare și aveți toate resursele pentru a avansa rapid pe frontul economiei circulare, mai ales din punctul de vedere al gestiunii resurselor, fiindcă acesta este cel mai important aspect al economie circulare.

Din punctul de vedere al componentei umane, al capitalului uman, ce schimbări pot apărea în cadrul acestei economii circulare? Cum ar putea beneficia angajații de pe urma economiei circulare?

Componenta umană este inclusă. Desigur, componenta bunăstării sociale reprezintă un pilon central al acestui principiu economic. De exemplu, noi lucrăm acum la un proiect, la Institutul Național de Economie Circulară, pentru o nouă metodă de contabilitate, la un nou mod de a evalua performanța firmelor. Până acum, contabilitatea lua în calcul doar aspectele financiare. Acum experimentăm cu o nouă metodă, unde trebuie să ai performanță economică, dar trebuie să ai și performanță ecologică și socială, felul în care folosești capitalul natural, resursele, materiile prime, capital social, capitalul uman. Modul în care gestionezi echipele umane, modul în care alochezi capitalul social, etc. Poți astfel crea multă valoare adăugată nouă. Mai mult, vorbim de o alocare rațională a resurselor, iar asta înseamnă mai multă atenție către redistribuire socială, iar asta îi vizează în mod direct pe muncitori.