Proiectul „Rethinking Someș” așteaptă aprobare de la Consiliul Local. Între timp, bune practici din Spania și Irlanda de Nord, prezentate la Cluj

Foto arhivă: Dan Bodea

Managerii proiectelor de regenerare urbană create de-a lungul râurilor Nervión (Bilbao, Spania) și Foyle (Derry, Irlanda de Nord), dar și spaniolii de la Studio PRÁCTICA, cei care au câștigat concursul internațional de soluții Re-Thinking Someș, se află în aceste zile la Cluj, la invitația Centrului Cultural Clujean, pentru o serie de prezentări și exemple de bune practici pe care municipalitatea clujeană le poate implementa în viitor. Întâlnirile au avut loc în 13 și 14 decembrie, ca parte a ediției a treia a proiectului Sunt Riveran.

Cu această ocazie, în cursul zilei de joi, 13 decembrie, José Mayoral  unul dintre fondatorii studioului de arhitectură PRÁCTICA care a câștigat în 2017 concursul de soluții pentru amenajarea râului Someș a prezentat forma finală a proiectului de amenajare a malurilor Someșului.

Foto: Dan Bodea

Acest proiect va fi depus spre finanțare până la sfârșitul anului și presupune, printre altele, integrarea Parcului Rozelor cu malurile Someșului și construirea unei pasarele dinspre această zonă spre promenada și spațiile de joacă din cartierul Grigorescu; pietonalizarea parțială și reamenajarea platoului din fața Sălii Sporturilor, pietonalizarea străzii Muzicescu (vizavi de Cluj Arena, peste Someș), și spațiu comun pietonal/auto pe strada Toduță; amenajarea unei piațete pe locul parcării din spatele clădirii Camerei de Comerț și unirea ei, printr-un alt spațiu comun, cu părculețul care deja există în zonă, pe malul râului; reamenajarea Parcului Armătura, cu un pod nou peste Nadăș și o legătură pietonală, de-a lungul Someșului, cu Parcul Feroviarilor (care va fi reamenajat printr-un proiect separat) ș.a.m.d.

„Va fi un proiect dificil, deoarece presupune obținerea a numeroase avize. Sunt multe elemente de infrastructură urbană în zonă, de la canalizare la transport de energie electrică, și pentru toate trebuie obținute avizele necesare”, spunea în urmă cu două luni Ovidiu Cîmpean, directorul Direcției de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

În cursul serii de joi, Ovidiu Câmpean a declarat că în acest moment studiul de fezabilitate este finalizat, trebuie doar aprobat săptămâna viitoare în Consiliul Local.

„Sunt trei zone pe care le avem în vedere, cu o valoare totală de peste 30 milioane de euro, investiție din fonduri europene. Cererile de finanțare le vom depune până la sfârșitul anului astfel încât să ne încadrăm în Programul Operațional Regional, Axa 4. Proiectul va avea trei zone, de la intrarea în oraș până la podul Horea, Platoul Sălii Sporturilor și zona Parcului Armătura. În final vom planta peste 2000 de arbori, vom amenaja peste 10 kilometri de piste pentru biciclete și peste 15 km de alei pietonale”, a precizat Ovidiu Câmpean.

Foto: Dan Bodea

La rândul său, José Mayoral a declarat că pentru acest proiect a lucrat o întreagă echipă astfel încât să gândească într-un mod cât mai eficient relația dintre râul Someș și oraș, o relație de altfel foarte conflictuală. „Râul este tratat în acest moment ca infrastructură, ceea ce reprezintă o problemă. Noi vrem să încorporăm râul în oraș, să îl facem accesibil, ca parte din viața locuitorilor”, a spus Mayoral. În prezentarea lui, invitatul Studio-ului PRÁCTICA s-a referit și la Parcul Rozelor care dispune de o zonă privilegiată, foarte aproape de apă care va deveni accesibilă după ce se va interveni în topografia locului şi după ce vor fi eliminate gardurile actuale. De asemenea, Platoul Sălii Sporturilor este un loc cheie în proiect care se poate transforma într-un alt centru al orașului în urma amenajării, cu târguri la diferite ocazii, concerte și alte evenimente.

Bilbao: Reînnoire urbană și relansare culturală

Pablo Otaola, expert în planificare urbană și fost director între 1993 și 2000 al Ria 2000, compania publică responsabilă de proiectul de regenerare metropolitană din Bilbao, a vorbit la Cluj despre modelul orașului spaniol Bilbao, considerat astăzi a fi unul dintre cele mai inovatoare orașe din lume. Muzeul Guggenheim, proiectat de arhitectul Frank Gehry a cărui construcție a început în 1993 a fost conceput să reprezinte unul din elementele centrale ale procesului de reînnoire urbană și relansare culturală a orașului Bilbao. Proiectul de regenerare a presupus și reinventarea spațiilor de-a lungul râului Nervión și a relațiilor locuitorilor orașului cu acesta. Criza industrială din anii 1980 a avut un efect enorm asupra orașului Bilbao. Închiderea și modernizarea unei secțiuni considerabile din industrie au avut un impact asupra malurilor râului Nervión și au oferit, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea urbană.

Foto: Dan Bodea

Recuperarea acelor spații industriale vechi și transferul activităților portuare în golful exterior au permis orașului să privească spre malurile apei și să inițieze un proces general de transformare urbană. Spațiile folosite odată de șantierele navale sau zonele de depozitare sunt acum promenade pe malul râului, galerii de artă în aer liber, districte noi și hub-uri de afaceri, unde arhitectura de calitate este element cheie al acestui proiect de renovare. Râul este acum în slujba unei strategii ordonate de o planificare urbană mai bună, o atitudine prietenoasă cu mediul și o economie mai puternică.

Derry: Terapie prin artă și inovație digitală

Ralf Alwani, managerul Future Foyle, a prezentat la Cluj proiectul de transformare urbană pe râul Foyle din Irlanda de Nord.

Un proiect revoluționar de regenerare urbană cu impact asupra dezvoltării locale a unei comunități și asupra sănătății mintale a locuitorilor ei a fost lansat în această toamnă în orașul irlandez Derry. Proiectul „Our Future Foyle” presupune, printre altele, cea mai mare instalație artistică din Irlanda de Nord, o intervenție sculpturală iluminată, pe o lungime de 800 de metri, pe podul Foyle din orașul Derry, gândită să devină un reper pozitiv în comunitate și să ajute la prevenirea sinuciderilor prin crearea unei bariere fizice de o parte și de alta a podului.

Conceptul a fost dezvoltat în ultimii doi ani printr-o vastă implicare a comunității în încercarea de a transforma malurile râului Foyle și podul peste acest râu prin atragerea de investiții, oferind în același timp sprijin pentru sănătatea mintală a cetățenilor printr-o serie de intervenții menite să abordeze și să sensibilizeze opinia publică cu privire la prevenirea sinuciderilor.

Această schemă de regenerare urbană presupune o investiție de 25 milioane de lire și ar fi un proiect unic la nivel mondial. Proiectul are trei elemente: Foyle Reeds, o instalație artistică și totodată intervenție digitală de sunet și lumină, cu rol terapeutic, care va transforma Podul Foyle într-o sculptură iluminată cu peste 12.000 de elemente individuale, Foyle Bubbles care va cuprinde o serie de peste 40 de spații mobile create să stimuleze idei în comunitate și Foyle Experience care propune un parc de sculpturi cu conținut digital și evenimente care să însuflețească râul. Proiectul este susținut atât de mediul privat cât și de cel public prin Royal College of Art’s Helen Hamlyn Centre for Design și Public Health Agency Northern Ireland. 5000 de persoane s-au exprimat cu privire la modul în care râul ar putea fi folosit la adevăratul său potențial și multe dintre ideile lor au fost incluse în plan.  În perioada următoare, vor avea loc mai multe sesiuni de consultări publice prin care inițiatorii proiectului doresc să atragă investitori și să asigure astfel buna implementare a proiectului.

Toată aventura legată de proiectul „Future Foyle” a început în 2016, când PHA, Agenția de Sănătate Publică înființată în Irlanda de Nord în 2009 în urma unor reforme care au privit sistemul de sănătate, a constatat că schimbarea în sistem poate veni doar prin stimularea de noi idei. De asemenea, studiile în domeniul sănătății mintale au arătat că instalațiile artistice în relație cu mediul înconjurător îi fac pe oameni să se simtă mai puțin anxioși.

Un alt punct de plecare pentru acest proiect a fost momentul 1977 când o balenă ucigașă, alintată de localnici Dopey Dick, a ajuns în râul Foyle în căutare de hrană. Timp de mai multe zile orca a devenit un punct de coeziune la nivel de comunitate, care le-a distras atenția locuitorilor de la conotațiile negative cu care era asociat râul. Echipa proiectului a realizat o replică gonflabilă a balenei care să plutească pe râu în timpul unui festival local din oraș și folosind balena ca bază de cercetare le-a cerut locuitorilor să se exprime cu privire la modul în care și-ar dori ei să regenereze malurile râului. „Răspunsurile oamenilor au fost uimitoare. Am început să înțelegem de ce acea balenă are în continuare semnificație pentru ei și de ce rezonează ca amintire pozitivă în subconștientul lor. Așa că ne-am gândit cum proiectul nostru poate avea impact similar”, a spus Ralf Alwani într-un interviu acordat Revistei Sinteza în această toamnă.

Postaţi un comentariu