Proiect ştiinţific internaţional, compromis după ce ANCSI a refuzat să finanţeze componenta românească de cercetare

Un proiect ştiinţific internaţional, cu participare românească din partea USAMV Cluj, în valoare de două milioane de euro, menit să creeze prototipuri de alimente pentru persoane cu diverse afecţiuni, este în prezent blocat după ce Autoritatea Naţională pentru Cercetare Stiinţifică şi Inovare (ANCSI) i-a informat pe cercetătorii clujeni că nu vor mai primi finanţarea.

Proiectul, denumit Longlife, are o valoare totală de 1, 9 milioane de euro, fiind coordonat de către statul Islandez în cadrul unui consorţiu de şapte ţări din care face parte şi România. Proiectul îşi propune ca, la final, să aducă pe rafturile din magazine produse adaptate persoanelor care au diferite afecţiuni, ele fiind, de asemenea, concepute şi pe grupe de vârstă.

Longlife a început în martie 2016, după ce fiecare ţară a semnat un memorandum prin care se angaja că îşi va finanţa partea de cercetare, oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca fiind responsabili cu partea finală a proiectului.

Cu toate acestea, un an mai târziu, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Stiinţifică şi Inovare refuză să acorde finanţarea de 300.000 de euro pe motiv că nu este obligată să facă acest lucru, astfel încât proiectul internaţional nu mai poate fi terminat.

Cercetătorul Dan Vodnar coordonează echipa de la Cluj-Napoca şi spune că proiectul este foarte important prin impactul pe care acesta l-ar avea asupra alimentaţiei oamenilor.

„Proiectul are în vedere crearea de concepte şi prototipuri pentru industria cărnii, de panificaţie şi pentru industria de produse lactate. Se doreşte creşterea biodisponibilităţii nutrienţilor pe categorii de populaţie şi de vârstă. Adică, pentur persoanele cu probleme de malnutriţie este nevoie de un produs, o pastă de exemplu, care să fie mai uşor de metabolizat în contextul în care aceste persoane nu au anumite enzime. Pentru întreaga populaţia s-ar putea reduce cantitatea de zahăr şi incidenţa diabetului prin introducerea, cu ajutorul unor bacterii, în matricea de aluat putem duce la reducerea zahărului dar păstrarea percepţiei de gust dulce. Aceste produse ar urma să aducă valoare adăugată alimentaţiei”, explică cercetătorul clujean, care a fost şi premiat anterior în cadrul unui proiect în care acesta a creat un ambalaj antibacterian pentru alimente.

Potrivit acestuia, echipa românească este responsabilă chiar cu ultima componentă a proiectului, cea prin care se dă „undă verde” produselor realizate. Acest lucru este însă imposibil, deoarece finanţarea de 300.000 de euro întârzie să vină.

„Noi încheiem întregul proiect prin testarea biodisponibilităţii acestor compuşi. Noi le trecem printr-un aparat digestiv care mimează ce se întâmplă în interiorul organismului uman şi vrem să demonstrăm dacă produsul are benficiile anticipate. Problema este că noi, partenerii români, nu putem face această parte din proiect. Toţi ceilalţi parteneri şi-au terminat contractele şi au început deja să muncească şi noi nu putem achiziţiona nici măcar aparatură pentru că Autoritatea Naţională refuză să ne finanţeze pe motive abstracte. În memorandumul iniţial ei semnaseră un act prin care se angajau că pot finanţa. Noi am intrat în acest consorţiu să facem joc de glezne şi asta vor înţelege acum străinii, ceea ce este aberant”, explică Dan Vodnar.

Răspunsul ANCSI trimis cercetătorilor este că statul român a semnat în 2016 un acord prin care spune că ”poate finanţa proiectul, dar nu este obligată” să facă acest lucru.

Proiectul nu mai poate continua acum deoarece în consorţiu nu există o altă entitate competentă pe domeniul pe care ar fi trebuit să lucreze cercetătorii USAMV. De asemenea, în cadrul consorţiului au existat discuţii legate de eliminarea partenerului român din proiect, însă discuţia a fost amânată până acum la rugăminţile cercetătorului.

„Ei, pe baza competenţelor noastre, au avut foarte mare încredere în noi, astfel că ne-au pus lideri ai pachetului final. Fără bani, nu avem ce să coordonăm. Problema este că nimeni din consorţiu nu are competenţele noastre şi nimeni nu ne-ar putea lua locul. Când s-a pus problema eliminării noastre din proiect, s-a descoperit că dintre restul partenerilor aceştia ar putea să acopere munca noastră doar în proporţie de 10%”, mai spune Dan Vodnar.

Problema a fost semnalată şi de către parlamentarul de Cluj, Sorin Moldovan, acesta trimiţând Ministerului Cercetării o întrebare parlamentară prin care cere explicaţii referitoare la nerespectarea angajamentului de către ANCSI.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu