Primăria bună de plată. Un clujean a câştigat în instanţă dreptul de a fi expropriat şi despăgubit pentru un teren afectat de servituţile publice din PUG

Primăria Cluj-Napoca va trebui să îl despăgubească pe un clujean pentru terenul de circa 90 de metri pătraţi pe care acesta îl va pune la dispoziţia municipalităţii pentru lărgirea străzii Antonio Gaudi. Bogdan Mateaş a câştigat recent în instanţă un proces prin care primăria e obligată să demareze şi să finalizeze procedurile de expropriere pentru terenul în cauză, în plus, să îi plătească clujeanului şi cheltuieli de judecată de 9.000 de lei şi totodată să îi elibereze autorizaţia de construire pentru o casă unifamilială. Este prima sentinţă de acest gen dată de o instanţă clujeană.

Până în vara acestui an, o prevedere a regulamentului de urbanism îi obliga pe proprietarii de terenuri care deţineau parcele grevate de servituţi publice, cum ar fi necesitatea lărgirii unei străzi, să transfere aceste terenuri cu titlu gratuit către municipalitate, doar în aceste condiţii ei primind autorizaţii de construire. Într-o asemenea situaţie s-a regăsit şi Bogdan Mateaş, care a solicitat în 2015 o autorizaţie de construire pe strada Antonio Gaudi la numărul 29, dar documentaţia i-a fost respinsă. Ce a urmat?

“Am recurs la proces pentru că primăria îmi solicita să fac un transfer în domeniul public sau o donaţie a unei bucăţi de teren, ca să primesc autorizaţie de construcţie. Eu le-am cerut să îmi comunice în scris că există o obligativitate de a face acel transfer, pentru că o donaţie este un act unilateral de voinţă. Dacă îmi puneţi un pistol la tâmplă şi îmi spuneţi că trebuie să vă fac donaţia aceasta, aia nu mai e donaţie. Ei au spus că nu îmi transmit în scris acest lucru, aşa că am mers în audienţă la viceprimarul de atunci, care a chemat-o la discuţie şi pe şefa serviciului urbanism, doamna Ciuban şi care a spus că ştie că nu e un lucru corect şi normal, că ea a sesizat această problemă, dar că nu are ce să facă, pentru că departamentul juridic nu va semna autorizaţia de construcţie dacă terenul grevat de servitute publică nu este în domeniul public şi acest lucru se poate face doar cu donaţie pentru că ei nu au bani pentru exproprieri”, a explicat clujeanul pentru Transilvania Reporter.

Practic, niciunul dintre responsabilii Primăriei Cluj Napoca nu și-a asumat comunicarea bazei legate pentru donație în condițiile în care clujeanul a solicitat acest lucru explicit. ”Le-am cerut şi să îmi comunice în scris că aşa se face, să am o bază legală că a fost nevoie să fac donaţia pentru lărgirea drumului, nu să mă trezesc că după ce donez terenul ei vin şi fac centru de colectare a deşeurilor şi nu lărgirea drumului, iar eu nu mai am nici un cuvânt de spus pentru că l-am donat”, spune Bogdan Mateaş.

Nemulţumirea clujeanului a fost cu atât mai mare cu cât şi suprafaţa ce trebuia cedată era semnificativă. „Suprafaţa e mare, 90 de metri pătraţi, pe care eu o cumpărasem cu un an în urmă la 100 de euro metru pătrat, iar la acel moment deja valora 150 de euro metru pătrat, adică peste 13.000 de euro, o sumă de care nu mă puteam dispensa aşa uşor. Aşa că, după aceste discuţii, am decis cu o casă de avocatură să facem plângere prealabilă la primărie, prin care solicitam să ni se comunice modalităţile admisibile de transfer a terenului respectiv. La care nu au răspuns nimic. Pe de altă parte, înainte de demararea litigiului am trimis întreaga documentaţie şi opiniile juriştilor către consilierii locali ai opoziţiei (Dan Morar şi Horia Nasra), cu rugămintea să ridice această problemă în proxima şedinţă – în sensul să întrebe dacă cu adevărat toţi aceşti oameni chiar vor să doneze gratuit, din mărinimia inimii, terenuri scumpe sau sunt condiţionaţi? Efectul l-aţi văzut şi dumneavoastră, s-a votat în continuare în unanimitate acceptarea de donaţii, nimeni nu a întrebat niciodată nimic. Oare de ce? Abia după ce am parcurs aceşti paşi, am pornit acţiunea în instanţă”, rememorează clujeanul.

Nu donaţie, ci rezervare

Prevederea în cauză din regulamentul de urbanism, a fost de altfel contestată de mai mulţi clujeni în ultimii ani, iar în instanţă s-a decis că “donaţiile” în terenuri pretinse de primărie nu au de fapt bază legală. Ca atare regulamentul s-a modificat în urmă cu câteva luni în sensul în care proprietarii erau obligaţi doar să “rezerve” acele parcele din terenurile lor pentru utilitate publică, urmând ca primăria să clarifice ulterior situaţia lor, fără însă a se preciza şi un orizont clar de timp pentru aceste proceduri.

„În iulie alt vecin de pe strada Gaudi, dar de fapt sunt sute de străzi afectate de acest regulament, a pornit proces şi a solicitat revocarea întregului articol 25 din regulamentul de urbanism care prevedea cedarea terenurilor şi a câştigat, dar apoi în iulie s-a aprobat în consiliul local noua formă a regulamentului cu articolul 25, cu un nou termen, rezervarea de teren. Nici aceasta nu este practic legală, pentru că nu îţi dă un orizont de timp bine definit pentru clarificarea situaţiei acelui teren. Practic restrânge un drept al tău şi nu stabileşte justa despăgubire. Când introduci o servitute publică care impune o restricţie tu ca primărie e normal să îţi impui acea poziţie şi în buget deja pentru a plăti justa despăgubire. Ei fac numai jumătatea de impunere a restricţiei, dar jumătatea de compensare nu. Rezervarea de teren nu e ok. Eu sunt convins că deja sunt procese pe rol sau se pregătesc de procese referitor la aceste rezervări de teren”, a mai declarat Bogdan Mateaş.

Pentru unii se poate, pentru alţii nu

Prin sentinţa dată de tribunalul clujean şi confirmată şi de curtea de apel care a respins recursul primăriei în acest dosar, terenul care ar trebui folosit la lărgirea la 16 metri a străzii Antonio Gaudi va trebui expropriat, iar Bogdan Mateaş va trebui să primească o justă despăgubire pentru acea suprafaţă. „Sentinţa obligă primăria să demareze şi finalizeze exproprierea acelui teren, practic să mi-l plătească. E necesar ca acel teren să treacă în domeniul public, deci nu poate să îmi dea autorizaţie de construire, aşa cum am cerut eu, înainte ca acel teren să treacă în domeniul public, dar primăria e obligată la demararea imediată a procedurilor şi finalizarea lor. Între timp eu nu am putut face nimic pe acel teren, neavând autorizaţie, m-au întârziat cu un an şi jumătate”, explică clujeanul.

Pe de altă parte Bogdan Mateaş spune că a fost intrigat de faptul că exact în aceeaşi perioadă, un vecin al său a primit o autorizaţie de construire fără să i se ceară nicio donaţie de teren. „Mie mi s-a respins autorizaţia în 1 noiembrie 2015, dar în 23 octombrie 2015, cu 7 zile înainte, la două parcele distanţă de mine i s-a dat autorizaţie de construcţie doamnei Contraş Teodora pentru un duplex, fără a i se solicita donaţia şi să respecte cei 16 metri de drum. De ce? Am făcut plângere prealabilă pentru a solicita motivele şi o revocare, dar nu am primit niciun răspuns. Reglementările sunt aceleaşi, ea e la numărul 23, eu sunt 29, sunt 50 de metri între noi. Bineînţeles că am întrebat despre acest lucru în audienţa la doamna Ciuban. Cu 7 zile înainte la doamna i-aţi dat autorizaţie, mie mi-aţi respins-o. Şi răspunsul a fost <mai greşim şi noi>. Deci pentru unii se greşeşte şi asta este”, povesteşte Bogdan Mateaş.

Primăria Cluj-Napoca a primit, doar în 2016, 172 de donaţii de terenuri pentru a elibera autorizaţii de construire, în schimb nu au fost cazuri de preluări de terenuri afectate de utilitate publică cu acordare de despăgubiri proprietarilor. Sentinţa obţinută de Bogdan Mateaş s-ar putea însă să schimbe radical această situaţie, iar oamenii să nu mai fie dispuşi să îşi doneze bucăţi din terenuri pentru drumuri. „Cred că această sentinţă deschide o cale şi pentru alţi clujeni. Întrebarea este dacă domnul Boc, care este profesor de drept constituţional şi care e înconjurat acolo la primărie de atâţia jurişti buni, va alege în sfârşit să fie corect şi să înţeleagă spiritul acestor sentinţe şi să nu mai insiste în continuare cu rezervările acestea de teren, pentru că va pierde şi procesele care urmează. Asta ţine de moralitate, dar are şi un aspect financiar pentru că banii pentru procesele pierdute se plătesc tot din bugetul oraşului”, a concluzionat clujeanul.

Pe de altă parte viceprimarul Dan Tarcea a precizat că încă nu i s-a adus la cunoştinţă sentinţa din acest proces, dar că evident municipalitatea va aplica prevederile hotărârii instanţei. “Prin regulamentul aprobat în iulie s-a stabilit că nu mai este necesar să doneze terenul ci să îl rezerve pentru utilitate publică. Dacă instanţa a considerat că în oraşul Cluj-Napoca nu mai este nevoie de lărgiri de străzi  şi şosele atunci asta e situaţia, vom pune în aplicare sentinţa şi asta e viaţa, o să circulăm pe 3 metri lăţime pe drumuri. Aştept să vedem comunicarea şi ce a motivat instanţa şi vom discuta despre această situaţie”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea.


Publicitate

1 Comentariu

  1. Ion spune:

    Domnule Vice, nu ați înțeles nimic. Sau va prefaceți, ca da bine sa fii popular pe tema străzilor si a traficului din Cluj.

    Instanța nu pare sa va zica sa lăsați străzile de 3m ci din contra – va zice ca vrem si ne trebuie străzi largi in Cluj, tocmai de aceea va obliga sa expropriați si plătiți omului terenul ca sa puteți largi strada. Nu de alta dar e al lui.

    Si mie mi-ați luat 18m2, dar nu am avut timp de judecată din păcate. Bravo dlui Mateas pt curaj!

Postaţi un comentariu