Președintele CJ Cluj: Mai bine făceam Centrul de management al deșeurilor cu un privat, nu cu bani europeni

Alin Tișe / Foto: Dan Bodea
eepurl.com

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, nu este convins în acest moment că ideea construirii Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) prin intermediul unui proiect european a fost cea mai bună soluție.

Mă gândesc că poate nu era bine să intrăm în acest proiect european în 2009. La acea vreme era însă o presiune uriașă din partea tuturor să facem tot prin accesarea de fonduri europene. Sunt sigur, acum, că am fi reușit să ridicăm și să finalizăm acest proiect printr-un parteneriart cu firme private, să fi găsit deja de mult o soluție alternativă la aceste deșeuri. Acea firmă privată ar fi putut să facă pe cheltuiala sa tot ce înseamnă un asemenea centru de management al deșeurilor, fie că vorbim despre incinerator sau despre orice altceva.

Acum, cu CMID-ul actual, discutăm de doi operatori care vor colecta gunoaiele, după ce vom termina licitația. Am împărțit județul în trei zone mari, fiecare va avea un operator. Cei doi operatori care acționează acum în Cluj vor rămâne până când le va expira contractul, după care gunoiul va fi preluat în sistemul centralizat.

În CMID, în această făbricuță, cum îmi place mie să spun, vom avea un alt operator care va avea un singur atribut, de a prelua gunoaiele de la cei care le aduc și de a le preselecta, de a le composta, urmând ca în final să-i dea forma finală de compost, acel pământ pe care îl punem, de exemplu, în ghivecele de flori.”, a spus Alin Tișe.

Centrul de management integrat al deșeurilor este un proiect de 70 de milioane de euro și, deocamdată, spune Alin Tișe, nu are nevoie de bani în plus pentru a fi dus la bun sfârșit.

Am avut o cheltuială cu stabilizarea dealului. De asemenea, în legătură cu acest proiect, știți foarte bine că a fost întocmit un dosar penal iar societatea care a lucrat acolo a fost acuzată că a generat alunecarea de teren prin lucrări la baza dealului. Firma care a lucrat atunci la proiect a plecat între timp, acum este o alta. Acesta este și motivul pentru care acest proiect a fost întârziat, a fost nevoie de o nouă licitație, s-a reluat, practic, procedura de la zero.”, a declarat președintele Consilului Județean Cluj.

Marele zid de beton de la Pata Rât

În ce privește rampa de gunoi de la Pata Rât, Alin Tișe spune că anul viitor se va reuși închiderea acesteia, proces care a fost mult întârziat de alunecarea de teren din zonă.

E vorba de o zonă în care, timp de aproape 70 de ani, au fost depozitate gunoaiele județului. Fostul rât a devenit între timp deal și am ajuns în situația în care trebuie să-l închidem. Nu am avut o altă rampă, iar din cauza cantităților uriașe de gunoi și a precitațiilor, a incendiilor repetate, s-a ajuns la această alunecare de teren, iar acel munte de gunoi a luat-o la vale. Asta a provocat și apariția la suprafață a acelui levigat, care, altfel, curge dintotdeauna în pârâul Zăpodie.

 

 

A trebuit să luăm măsuri pentru a stabiliza dealul, să trecem de procedura de expertizare a dealului, să vedem soluția, să vedem cauzele, să licităm și să ajungem la lucrările efective.

E vorba de realizarea unui zid de sprijin de 200 de metri pe care-l realizăm în zona cea mai apropiată de centură. Odată finalizată această lucrare, practic această rampă este închisă în proporție de 99 la sută. Mai avem de nivelat dealul la nivel superior, să punem membrana pentru gazele care vor fi degajate, adică întreaga procedură cerută de Uniunea Europeană. Vom pune iarbă, și în 30 de ani acel deal va rămâne intact, nu mai ai voie să faci nimic acolo, va rămâne în conservare. Repet, dacă nu era această alunecare de teren, astăzi rampa era închisă de mult.”, a mai spus Alin Tișe.

În prezent, Consiliul Județean a reușit să închidă rampele neconforme de la Huedin, Turda și Gherla, în timp ce la Câmpia-Turzii și Dej, lucrările sunt într-un stadiu avansat, rampele urmând a fi închise în cursul anului viitor.

Postaţi un comentariu