Poză de grup cu viitorii parlamentari clujeni

Principalele partide politice din Cluj şi-au prezentat loturile şi le-au trimis la încălzire, în vederea alegerilor parlamentare din 11 decembrie.

Numele prezentate şi poziţia lor pe liste ne oferă o imagine macro asupra profilului general pe care îl vor avea viitorii parlamentari de Cluj, însă lucrurile se mai pot schimba în timpul rămas până la alegeri, atât în privinţa numelor deja prezentate de fiecare partid, cât şi în privinţa scorului electoral pe care ar putea să-l obţină fiecare formaţiune.

Îi doare-n 14

Pornim din start de la faptul că în Cluj vor fi 14 parlamentari (4 senatori şi 10 deputaţi), care se vor distribui în principal partidelor mai importante aici – PNL, PSD şi UDMR. Este însă posibil ca la masă împărţelii mandatelor parlamentarilor clujeni să se strecoare şi alte trei formaţiuni: USR, PMP şi ALDE.

Dacă ar fi să ne raportăm la scorul politic pe care cele trei principale partide clujene l-au avut la alegerile locale din iunie, PNL ar obţine, cel mai probabil, 6-7 mandate de parlamentar. Dacă s-ar păstra scorul de atunci şi locurile actuale pe listă, senatorii PNL ar fi Marius Nicoară şi, cu semnul întrebării, Călin Tuluc, iar deputaţii ar fi Florin Stamatian, Adrian Oros, o persoană desemnată de conducerea centrală a PNL (Sorin Moldovan?), Marius Mânzat şi, cu semnul întrebării, Tudor Ştefănie. După aceleaşi criterii, PSD ar fi următorul la masă, cu 3-4 mandate. Vasile Ilea va fi la Senat, iar la deputaţi vor fi Horia Nasra, Cornel Itu şi, cu semnul întrebării, Cristina Burciu. În cazul UDMR, deputatul garantat va fi Csoma Botond, iar cu semnul întrebării sunt Laszlo Attila la Senat şi Hegedus Csilla, la Camera Deputaţilor.

Cam aceasta ar putea să fie în mare componenţa lotului parlamentar clujean în viitoarea legislatură, dacă ne raportăm doar la rezultatele din iunie şi la numele anunţate până acum.

Dar în ecuaţia alegerilor din 11 decembrie intră în calcul mai multe variabile. În primul rând, partidele mai mărunţele, care tind să treacă de pragul de 5% pentru accederea în parlament şi, apoi, dacă sar pragul respectiv, să obţină suficiente voturi şi la Cluj, astfel încât să aibă şi în acest judeţ parlamentari. Aici, cu şanse par a fi doar PMP, ALDE şi USR (formaţiune care are, în premieră la Cluj pentru un partid neetnic, un preşedinte maghiar, pe Elek Levente), partide care însă pot schimba semnificativ portretul de grup al viitorilor parlamentari clujeni.

O altă variabilă vine din faptul că, cel puţin la Cluj, partidele au obţinut rezultate semnificativ diferite la alegerile locale şi la cele parlamentare. În 2012, de exemplu, USL-ul de atunci a obţinut 39, 83% la locale şi în jur de 47% la parlamentare (46, 20% la deputaţi şi 47, 52% la senatori). De asemenea, tot atunci, fostul PDL (ARD), a obţinut 31, 18% la locale şi vreo 23% la parlamentare (23, 13 la deputaţi şi 24, 26 la senatori). Doar UDMR a fost constantă în 2012: 12, 73% la locale şi circa 13% la parlamentare (12, 99 la deputaţi şi 13, 20 la senatori).

Dacă încercăm să previzionăm rezultatul care va fi în 11 decembrie în Cluj prin prisma rezultatelor din 2012, am putea spune că actualul PNL Cluj are toate „şansele” să obţină la alegerile din 11 decembrie semnificativ mai puţin decât a obţinut la localele din iunie. Într-un fel e şi explicabil, fiindcă, de exemplu, nu va mai beneficia în aceeaşi măsură de aportul unor locomotive electorale precum Emil Boc şi Alin Tişe.

Votul la locale este mult mai personalizat, mai axat pe oameni decât cel de la parlamentare, şi Emil Boc, de exemplu, prin candidatura sa la Primăria clujeană, a adus multe voturi partidului său, atât la localele din 2012, cât şi la cele din acest an. Or, prin neparticiparea sa directă la alegerile parlamentare, influenţa electorală a lui Emil Boc va fi mult diminuată, la fel cum va fi şi a lui Alin Tişe, care s-a pus doar formal pe lista pentru Senat. Tot aici intră în calcul şi numele candidaţilor propuşi pentru parlamentare, în privinţa cărora nu se ştie cum va reacţiona electoratul, mai ales cel nehotărât: va prefera nume cunoscute dar destul de uzate politic, cum e cazul liberalilor Florin Stamatian şi Marius Nicoară, sau nume mai puţin cunoscute însă cu o zestre politică şi profesională mai modestă, cum e cazul social-democraţilor Horia Nasra, Vasile Ilea şi Cristina Burciu?

O altă variabilă la care ne-am gândit este un jucător şi un arbitru politic sub acoperire, DNA, care, pe lângă faptul că poate muşca direct din scorul electoral al unuia sau altuia dintre partide, poate, indirect, oricând, să lase în inferioritate numerică vreuna dintre echipe.

Perspectiva sociologului

L-am întrebat pe sociologul Ioan Hosu cum vede alegerile parlamentare la Cluj şi care ar fi noutăţile pentru campania care vine, precum şi din perspectiva ofertei umane şi politice a partidelor.

„Cred că ce am văzut la locale se va reproduce într-o bună măsură şi la generale, în sensul că nu mai vedem excese, nici discursive, nici excese de comunicare, grandioase, afişaj, expunere mediatică. O să vedem şi la Cluj campanii discrete sub aspectul prezenţei mediatice. Pe de altă parte, nota specifică pentru campanie va fi legată de guvernul tehnocrat, o raportare a principalelor partide la Guvernul Cioloş. Vor încerca să politizeze o guvernarea tehnocrată, vor încerca să exploateze cât mai bine erorile sau greşelile miniştrilor din guvernarea Cioloş”, spune Ioan Hosu.

El crede că principalele partide vor face în continuare jocurile la Cluj, cele mai mici sau nou înfiinţate având puţine şanse de reuşită: „Oferta pe care o prezintă partidele ne arată figuri politice care s-au consacrat în viaţa publică, destul de mult prezente în politica locală sau centrală, cum este cazul PNL. Lucrul acesta ar putea să inspire stabilitate sau forţă, să aibă valenţe pozitive, dar o parte a electoratului ar putea să spună că şi că n-au reuşit să schimbe nimic, să fie dezamăgit şi să migreze spre noi platforme sau formaţiuni, gen USR. De cealaltă parte, PSD vine cu nume noi, dar aceste nume nu au o rezonanţă puternică în spaţiul public, nici în câmpurile profesionale din care provin, nu-s mari profesionişti într-un domeniu.

În partide, lista finală e rezultatul unor conflicte interne şi nu rezultatul unor procese de selecţie a celor mai buni. Ei provin din luptele dintre titani, sunt cei care au supravieţuit luptelor interne sau luptelor cu DNA. În privinţa noilor veniţi: legislaţia îţi dă voie să înfiinţezi relativ uşor un partid, dar se pare că e destul de dificil pentru noile formaţiuni să-şi construiască o reţea în teritoriu, aptă să ducă cu şanse reale competiţiile electorale. Probabil că scorurile pe Cluj vor consacra şi vor consfinţi patronajul celor trei mari formaţiuni –PSD, PNL şi UDMR- celelalte formaţiuni, la cum arată până acum, nu cred că vor reuşi să producă spaime, frici şi pierderi foarte mari partidelor dominante.

Dintre acestea, poate că USR are prima şansă, ALDE nu cred că va reuşi să genereze emoţii nici în rândul electoratului, nici spaime competitorilor, la fel şi PMP. USR s-ar putea să producă rezultate mai consistente, dar rămâne de văzut dacă vor avea capacitatea şi forţa administrativă de a se organiza, fiindcă vocile pe care le-am văzut acolo pot articula discursuri mult mai credibile decât figurile consacrate din rândurile PSD sau PNL. Dar, ei se adresează unor nişe, iar pentru genul de electorat căruia i se adresează, nu prea contează, de exemplu, faptul că USR are la Cluj un preşedinte de etnie maghiară”.