PISA, semne de îngrijorare. Valentin Cuibus: „PISA este pentru noi un avertisment. Copiii noștri sunt mult mai puțin pregătiți decât alții pentru a face față lumii reale“

Conform raportului OECD din 2019 despre testele PISA, România se află în grupul statelor care arată o evoluție pozitivă, dar stagnantă, la fel ca Albania, Chile, Columbia, Germania, Israel, Muntenegru, Peru, Polonia și Qatar. Dincolo de datele alarmantele referitoare la analfabetismul funcțional sau la rezultatele medii mici în comparație cu alți vecini din Uniune sau din altă parte, situația educației românești a revenit pe agenda politicii. De la Cluj se cere descentralizarea sistemului, dar și introducerea unor noi tipuri de educație, care să pregătească mai bine elevii pentru viața reală și piața muncii. În fine, deși la nivel de medie stăm prost, se pare că România stă bine din punctul de vedere al vârfurilor în educație, cu mii de elevi români cu redutabile performanțe internaționale.

Cum funcționează totuși PISA și ce testează? Conform raportului OECD din 2016, „PISA stabilește măsura în care elevi de 15 ani, aflați la finalul educației lor obligatorii, au achiziționat cunoașterea și aptitudinile esențiale pentru completa lor participare în societățile moderne. Stabilirea nu vizează doar faptul că studenții pot reproduce un set de cunoștințe, ci examinează cât de bine pot elevi extrapola din ceea ce au învățat și pot aplica acest set de cunoștințe în medii nefamiliare lor, atât înăuntru, cât și înafara școlii. Această abordare reflectă faptul că economiile moderne răsplătesc indivizii nu doar pentru ceea ce știu, ci mai ales pentru ceea ce pot face cu ceea ce știu. Testând direct cunoașterea și aptitudinile celor aflați la sfârșitul perioade de educație obligatorie, OECD/PISA examinează gradul de pregătire al tinerilor pentru viața adultă, și, într-o oarecare măsură, eficiența sistemelor de educație“.

Din perspectiva bagajului de cunoștințe livrat de sistemul de educație românesc mai este de lucru în ceea ce privește îmbogățirea tipurilor de informații predate. Deocamdată, proiectele educaționale inovative rămân localizate în anumite regiuni și orașe, mai degrabă cele cu o performanță economică ridicată, nefiind generalizate la nivel național. Acest lucru creează diferențe semnificative de pregătire între elevii români.

Conform inspectorului general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Valentin Cuibus, trebuie plecat de la înțelegerea faptului că testele PISA diferă foarte mult de alte examene naționale, testând tipuri diferite de aptitudini și cunoștințe.

„Noi trebuie să înțelegem ceva, testările naționale de la sfârșitul clasei a VIII-a și a XII-a sunt ceva complet diferit de testele PISA. În aceste teste PISA se verifică o interpretare a informației din diferite materii pe care le studiezi, adică în ce măsură poți folosi aceste informații în viața de zi cu zi. Noi, în județul Cluj, am avut proiecte educaționale prin care am introdus tipuri de educație care sunt mai potrivite pentru un rezultat mai mare la testele PISA, deși nu acesta a fost neapărat scopul, precum educație financiară, educație juridică, educație pentru sănătate și prim-ajutor, dar și conducere preventivă (am avut 5.000 de copii implicați în acest proiect). Eu cred că nouă ne trebuie o descentralizare reală, adică să se delimiteze clar între lucrurile și deciziile care se iau la nivel județean, așa cum am făcut noi cu tipurile de educație enumerate mai sus, iar la nivel central să se facă doar politicile de educație. Cred că aceste teste PISA ar trebui să reprezinte pentru noi un avertisment. Copiii noștri sunt mult mai puțin pregătiți decât alții pentru a face față lumii reale și economiilor moderne. Oricum, e bine de știut și că aceste teste reflectă media, iar acolo noi stăm într-adevăr mai prost, însă e la fel de adevărat că stăm foarte bine și suntem în topuri în ceea ce privește vârfurile și excelența. Trebuie să ajungem la un echilibru mai bun, în care media să crească, iar vârfurile să crească și ele“, a explicat Valentin Cuibus pentru Transilvania Reporter.

Dezastru la PISA, contre în politică

După aflarea rezultatelor, reacția ministrei educației, Monica Anisie, nu a întârziat să apară. Conform acesteia, „intervenția trebuie să fie rapidă prin programele pe care Ministerul Educaţiei ar trebui să le dezvolte în cadrul şcolii, în această perioadă în care atâţia miniştri s-au perindat. Este problemă de sistem, ar trebui să înţelegem că şi profesorii trebuie să se pregătească în aşa fel elevii încât să existe corelaţia cu piaţa muncii şi cu viaţa de zi cu zi, să fie reală, iar teoria pe care o învaţă să poată fi aplicată”, a explicat Monica Anisie într-o conferință de presă organizată după publicare rezultatelor din raportul PISA.

Nemulțumit de prestația ministrei, Dacian Cioloș, președintele PLUS și fost prim ministru, se declară extrem de îngrijorat de lejeritatea cu care s-au gestionat aceste date și cere măsuri politice mai clare de reformare a sistemului de educație.

„Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din școală incapabili să-și asume proactiv un loc și un rost în societate. Cei mai mulți dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenți de școală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educație. Reforma învățământului din România este o urgență. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei țări“, a afirmat Dacian Cioloș.

Probleme cu PISA, monolitice și centrate pe Occident

În comunitatea experților internaționali, raportarea la testarea PISA pare să fie mult mai critică decât ceea ce se discută în spațiul românesc, mulți avertizând că acesta nu este un instrument optim de măsurare a nivelului pregătirii tinerilor pentru societățile de piață moderne, fiind prea centrat pe Occident și neținând cont de particularitățile culturale și sociale ale tuturor statelor.

În opinia profesorului universitar Yong Zhao, expert în politici de educație și metrici de evaluare, „nu există nicio dovadă care să justifice, și cu atât mai puțin să demonstreze, afirmația că PISA într-adevăr măsoară aptitudinile care sunt esențiale pentru viața în economiile moderne. În al doilea rând, PISA reprezintă o impunere a unui punct de vedere monolitic și centrat pe Occident asupra restului lumii. În al treilea rând, această rezultatele PISA denaturează scopul educației. Mai mult, există dovezi empirice care sugerează că ceea ce măsoară PISA nu este în mod semnificativ diferit de alte teste de inteligență. Sintetizând, PISA s-a promovat cu succes ca unitate de măsură a calității educației cu pretenția că măsoară aptitudinile și cunoașterea în economiile moderne și în lumea viitorului. La o examinare mai atentă, excelența definită de PISA este doar o iluzie, o pretenție contrafăcută, lipsită de fundament empiric. Mai mult, PISA implică o viziune monolitică, îngustă și denaturată asupra sistemelor educaționale din jurul lumii. Rezultatul este un trend de omogenizare globală a educației și o celebrare a sistemelor educaționale autoritare pentru rezultatele mari la PISA, în timp ce ignoră consecințele negative asupra altor atribute umane și culturi locale ale acestor sisteme“, a explicat Yong Zhao într-un articol preluat de Washington Post.