Piezişa îşi aşteaptă studenţii

Foto: Dan Bodea

Motto: „Ce este Piezișa? Pentru necunoscători este doar o stradă din Cluj-Napoca, însă pentru o parte dintre noi, e mult mai mult decât atât”.

Cu câteva zile înainte de începerea noului an universitar, Piezişa îşi aşteaptă liniştită studenţii. Are un aer proaspăt de vară, nu de toamnă târzie. Amenajarea teraselor, un amestec între modern şi boem, e specifică unei staţiuni de pe malul mării, nicidecum Clujului. De la bază spre deal sunt câteva sute de metri unde găseşti de toate: de băut, de mâncat, de pariat, de dansat, de xeroxat sau chiar şi de lucrat, pentru că nu-i aşa, cine înţelege mai bine nevoile studenţilor, dacă nu chiar studenţii? În timpul anului universitar, Piezişa devine pietonală, fiind ocupată în proporţie de 90% de studenţi. Ceilalţi10% care o frecventeză sunt nimeni alţii decât nostalgicii vremurilor demult apuse. Piezişa nu este doar o stradă, e o stare de spirit. Nu există student care să nu fi pierdut măcar o noapte aici sau care să nu fi băut măcar o bere în „Vama” Clujului.

Foto: Dan Bodea

Studenţii încep să vină. Încet, dar sigur. La Booha, trei mese sunt ocupate. Se bea bere cu sirop, se discută despre cazări, profesori, iubiţi, iubite şi câte şi mai câte. Se râde cu poftă.  Fumul de ţigară se desprinde uşor şi ajunge la o altă terasă. Aici, doar două studente pun ţara la cale. Sunt triste şi îmbrăcate în negru. Tovani, celebrul magazin universal de pe Piezisă, s-a desfiinţat. An de an, pe parcursul verii acesta se închidea pentru renovări. Acum însă, gata. Locul arată jalnic, ca o vânătaie pe faţa machiată şi pudrată a noii Piezişe. Pe alocuri, procesul de renovare nu s-a încheiat. Multe localuri fac angajări. Ofertele pentru studenţi curg. S-a deschis şi un local „împinge tava”, care va concura la modul cel mai serios cu cantina din cadrul campusului. Bobocii curioşi scanează localurile. Atâta culoare îi încurcă. Nu ştiu unde să îşi tragă sufletul după cazări. „Am auzit multe despre Piezişă, dar acum am venit aici prima dată. Am venit să bem o bere, nu prea ştim unde să ne aşezăm, că peste tot pare interesant. Oricum vom avea timp să descoperim fiecare local până la sesiune”, spune Andrei, un tânăr boboc, cel mai hotârât dintre un grup de proaspeţi studenţi.

 „Ce înseamnă pentru mine Piezişa? Ohoo! Am trăit multe aici, multe chefuri, multe beţii, multă, dar multă distracţie. Pe Piezişă vii şi dacă ai bani şi dacă nu prea ai, şi dacă eşti vesel şi dacă eşti trist. Și înainte de examen şi după. Ca să vii pe Piezisă nu îţi trebuie un motiv, vii şi gata. Găseşti apoi un motiv”, spune George Anton. E student în anul trei. A ajuns mai repede la Cluj şi a zis să profite de vremea bună de afară. „Am zis să dau o tură pe Piezişă, că îmi era dor. Ne strângem câţiva, dar săptămâna viitoare se adună doar toată gaşca. De abia aştept”, spune acesta.

Spre Haşdeu, liniştea domneşte. În campus se aude slujba. Câţiva enoriaşi, printre care şi trei copii mici, ascultă slujba în faţa bisericii de lemn. Lângă, sub un copac un boschetar înjură şi scuipă. În cămin, prea puţini studenţi. Doar câteva neoane anunţă prezenţa studentelor. În faţa căminului 5, câteva găini umblă voioase. Un portar îşi face la telefon planuri de amenajare pentru noua lui grădină.

Între timp, odată cu lăsarea nopţii, Piezişa începe să prindă viaţă. O bere aici, una dincolo, apoi un dans, jos la baza Piezişei, la Cleo. Acesta pare să fie reţeta succesului. Da, la Cleo e plin. Studenţii apar parcă de nicăieri. Să înceapă distracţia!

Piezişa este singura stradă din Cluj care are o zi a ei. După o serie de petreceri reuşite an de an, cu butoaie de bere, bătăi cu friscă, DJ şi muzică live, anul trecut a fost primul an când Primăria Cluj-Napoca nu a autorizat Ziua Piezişei, din motive încă necunoscute de organizatori.


Publicitate

Postaţi un comentariu